1,691 matches
-
sînt legate de structura macrosemantică, pe cînd celelalte (asimilarea, aspectua-lizarea și tematizarea despre care vom discuta în capitolul 3) afectează în mod direct suprastructura descriptivă. 2. Operativități interne și externe În Sémiologie du raisonnement 8, D. Apothéloz face distincția dintre "operativitatea internă", legată de repertoriul obiectului și operativitatea externă, legată de potențialul argumentativ al obiectelor schematizate prin discurs. Prin operativitate internă se înțelege manipularea reprezentării: "repertoriul" ce ține de memorie și de practicile discursive anterioare care au permis subiecților să dobîndească
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
celelalte (asimilarea, aspectua-lizarea și tematizarea despre care vom discuta în capitolul 3) afectează în mod direct suprastructura descriptivă. 2. Operativități interne și externe În Sémiologie du raisonnement 8, D. Apothéloz face distincția dintre "operativitatea internă", legată de repertoriul obiectului și operativitatea externă, legată de potențialul argumentativ al obiectelor schematizate prin discurs. Prin operativitate internă se înțelege manipularea reprezentării: "repertoriul" ce ține de memorie și de practicile discursive anterioare care au permis subiecților să dobîndească cunoștințe (am văzut mai devreme exemplul cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
afectează în mod direct suprastructura descriptivă. 2. Operativități interne și externe În Sémiologie du raisonnement 8, D. Apothéloz face distincția dintre "operativitatea internă", legată de repertoriul obiectului și operativitatea externă, legată de potențialul argumentativ al obiectelor schematizate prin discurs. Prin operativitate internă se înțelege manipularea reprezentării: "repertoriul" ce ține de memorie și de practicile discursive anterioare care au permis subiecților să dobîndească cunoștințe (am văzut mai devreme exemplul cu Popeye). Cît despre operativitatea externă, este vorba de efectele și transformările cunoștințelor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
potențialul argumentativ al obiectelor schematizate prin discurs. Prin operativitate internă se înțelege manipularea reprezentării: "repertoriul" ce ține de memorie și de practicile discursive anterioare care au permis subiecților să dobîndească cunoștințe (am văzut mai devreme exemplul cu Popeye). Cît despre operativitatea externă, este vorba de efectele și transformările cunoștințelor; despre acțiunea discursului asupra reprezentărilor și cunoștințelor ce se regăsesc reiterate (confirmare) sau modificate (revizuire). La acest nivel, se poate spune că expansiunea secvenței descriptive se oprește, în fapt, acolo unde autorul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acest nivel, se poate spune că expansiunea secvenței descriptive se oprește, în fapt, acolo unde autorul său estimează că a spus suficient pentru nevoile de interacțiune, adică în funcție de cunoștințele (reale sau preluate) ale interlocutorului-co-enunțiator și în funcție de principiul pertinenței. Acestor două "operativități" le corespund ceea ce noi am numit dimensiunile configuraționale și secvențiale ale textului. Și, dacă D. Apothéloz poate să afirme că operativitatea externă trece prin operativitatea internă, adăugînd că "potențialitatea argumentativă a obiectelor discursului este evident legată de repertoriul lor" (1983
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
suficient pentru nevoile de interacțiune, adică în funcție de cunoștințele (reale sau preluate) ale interlocutorului-co-enunțiator și în funcție de principiul pertinenței. Acestor două "operativități" le corespund ceea ce noi am numit dimensiunile configuraționale și secvențiale ale textului. Și, dacă D. Apothéloz poate să afirme că operativitatea externă trece prin operativitatea internă, adăugînd că "potențialitatea argumentativă a obiectelor discursului este evident legată de repertoriul lor" (1983, p. 193), aceasta se datorează faptului că interacțiunea, ca principal obiectiv al descriptorului-enunțiator asupra cunoștințelor destinatarului-co-enunțiator, este legată de activarea "repertoriului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
interacțiune, adică în funcție de cunoștințele (reale sau preluate) ale interlocutorului-co-enunțiator și în funcție de principiul pertinenței. Acestor două "operativități" le corespund ceea ce noi am numit dimensiunile configuraționale și secvențiale ale textului. Și, dacă D. Apothéloz poate să afirme că operativitatea externă trece prin operativitatea internă, adăugînd că "potențialitatea argumentativă a obiectelor discursului este evident legată de repertoriul lor" (1983, p. 193), aceasta se datorează faptului că interacțiunea, ca principal obiectiv al descriptorului-enunțiator asupra cunoștințelor destinatarului-co-enunțiator, este legată de activarea "repertoriului" din memorie (memoria pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
repertoriului" din memorie (memoria pe termen lung → memoria pe termen scurt). Tema-titlu joacă un rol fundamental în această declanșare prealabilă sau întîrziată, explicită sau implicită. Cu alte cuvinte, orientarea configurațională nu poate fi separată de stabilirea coeziunii semantice a reprezentării (operativitate internă legată de dispunerea în secvențe) și de orientarea argumentativă a textului (operativitate externă). Construirea coeziunii semantico-referențiale a unei secvențe descriptive poate fi redusă la o simplă schemă de bază. Într-adevăr, dacă prin definiție numim coeziune semantică unitatea tematică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un rol fundamental în această declanșare prealabilă sau întîrziată, explicită sau implicită. Cu alte cuvinte, orientarea configurațională nu poate fi separată de stabilirea coeziunii semantice a reprezentării (operativitate internă legată de dispunerea în secvențe) și de orientarea argumentativă a textului (operativitate externă). Construirea coeziunii semantico-referențiale a unei secvențe descriptive poate fi redusă la o simplă schemă de bază. Într-adevăr, dacă prin definiție numim coeziune semantică unitatea tematică globală a secvenței (sau a textului) oricare ar fi lungimea lui, a lega
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de joc, apare ca un fel de dicționar inversat, deoarece o listă de definiții (expansiune) face trimitere la denumiri ce trebuie inserate în grilă, în virtutea unor constrîngeri ale semnificantului, el pune accent pe operația inversă, de atribuire. Revenind la subiectul operativității externe și cel al orientării configuraționale în ansamblul său și pentru a încheia, putem spune că aceasta din urmă trece prin procesul de producere a cel puțin unei izotopii legate de sensul unei situații. Mai întotdeauna, la fel ca și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1. Construcția și progresia reprezentării / 111 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative / 115 B. Coeziunea semantică a reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o cercetare realizată asupra stilului cognitiv, el ajunge la următoarele concluzii: 1. între creativitate și productivitatea științifică există o corelație pozitivă; 2. creativitatea este puternic influențată de tipul rezonanței intime (introversie, extraversie, ambiegalitate, coartare) și de trăsăturile de stil cognitiv (operativitate convergentă sau divergentă, operații de analiză sau sinteză); 3. factorii favorizanți pentru creativitate sunt introvesia și ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și sinteză, și respectiv, dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor dilatate de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
creativitatea nu se poate dezvolta, dar peste care putem vorbi de o relativă independență, putând exista două tipuri de inteligență, una sterilă și una creativă; 6. sistemul de învățământ stimulator pentru creativitate este acela care dezvoltă capacitatea de sinteză și operativitatea divergentă a gândirii. 4. Motivația creatoare Motivația este un factor extrem de important în declanșarea și explicarea actului creator, întrucât produce și focalizează energiile creative pe obiectivele stabilite (M. Moldoveanu, 2001). Motivația este premisa subiectivă pentru formarea unei atitudini, fiind formată
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
igienico ergonomice, ecologice, socioculturale. Productivă pentru studiul învățării școlare se conturează clasificarea plurifactorială, cu un minim identificabil de 7-10 elemente. Factorial, fiecare categorie se descompune într-o serie de elemente. Prioritare ca importanță sunt: 7.1. ELEV: sănătate; structura și operativitatea cognitivă; structura și operativitatea metacognitivă; inteligența generală, inteligența socioemoțională; voința + motivația; experiența de învățare reușită și/sau nereușită; timp alocat învățării ; stil de învățare (knowhow specific); cunoașterea și controlul rezultatelor (progrese-regrese); asertivitate; elemente psiholingvistice și de comunicare etc. 7.2
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Productivă pentru studiul învățării școlare se conturează clasificarea plurifactorială, cu un minim identificabil de 7-10 elemente. Factorial, fiecare categorie se descompune într-o serie de elemente. Prioritare ca importanță sunt: 7.1. ELEV: sănătate; structura și operativitatea cognitivă; structura și operativitatea metacognitivă; inteligența generală, inteligența socioemoțională; voința + motivația; experiența de învățare reușită și/sau nereușită; timp alocat învățării ; stil de învățare (knowhow specific); cunoașterea și controlul rezultatelor (progrese-regrese); asertivitate; elemente psiholingvistice și de comunicare etc. 7.2. PROFESOR: competentă profesională; vocație
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de proiectare și realizare a lecțiilor în concepție interdisciplinară Forma principală de desfășurare a procesului de învățământ este lecția. Prin esența și natura ei procesuală, lecția este bidimensională; are conținut și formă, amândouă laturile conferind activității didactice autonomie, individualitate și operativitate instructiv - educativă. Pentru fiecare situație în parte conținutul reprezintă componența obiectivă (materială) a comunicării, iar forma constituie componența subiectivă (psihologică) a ei. Conținutul rămâne același de la cadru didactic la cadru didactic și se repetă de la un an la altul, în timp ce
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
în studiul tonusului muscular. Dar este de asemenea, relevantă și printr-o stare de tensiune resimțită de către subiect pe care o observăm în mod egal în poziția, reacțiile mimice cât și în activitatea de investigare în mediu. De la energie la operativitate Energia este adunată la nivelul întregului organism și se traduce printr-o tensiune mărită a structurii motrice reprezentând o veritabilă “nevoie de mișcare” nespecifică și fără alt scop decât propria sa descărcare. Acumularea de tensiune la nivelul structurii perceptive se
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
singur, gândi el, și greutățile vieții nu m-au speriat niciodată. Își aminti de la un curs de leadership, există un singur caz când este de preferat leaderul tip dictator, doar în situațiile de criză, după dezastre. Când e nevoie de operativitate, organizare rapidă, eficiență și, mai ales, ascultare. Primul lucru pe care îl făcu, chemă șefii armatei, pompierilor, SRI-ului, poliției pentru a salva viețile rămase, a curăța și a menține ordinea și disciplina, absolut necesare mai ales în aceste momente
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
și statului, dumneavoastră, tovarășe secretar general, nețărmurita dragoste și recunoștință pentru grija neslăbită cu care vegheați În marea bătălie pentru Înfrângerea stihiilor dezlănțuite ale naturii, pentru Înaltul devotament ce Îl dovediți față de țară și popor, conducând cu cea mai mare operativitate și energie vasta muncă de ajutorare și refacere a zonelor sinistrate. Ne angajăm cu toată promptitudinea să luptăm din răsputeri la recuperarea daunelor pricinuite de inundații, dovedind În aceste momente de grea Încercare profundul nostru atașament față de Partidul Comunist Român
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
asemenea, așa după cum am arătat, aceste conducte (magistrale), de obicei, sunt amplasate în afara localităților, ori aceste locuri nu sunt enumerate printre cele prevăzute în art. 466 Cod penal. Deci, asemenea reglementări erau absolut necesare pentru a se putea asigura și operativitate în constatarea, judecarea și condamnarea unor asemenea fapte care, uneori, prin amploarea pagubelor produse în timp, pot deveni elemente constitutive ale infracțiunii de subminare a economiei naționale. Pentru ca un agent de pază să cunoască modul de acțiune în asemenea cazuri
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
etc. De obicei aglomerările au un caracter spontan. În asemenea cazuri, agentul de pază va supraveghea mulțimea pentru a observa unde se pot produce eventuale busculade, va stabili prin simplă observație ce se petrece în acel loc, va analiza cu operativitate ce procedeu va trebui să folosească, dacă este cazul unei intervenții, va apela la public pentru păstrarea calmului, respectarea regulilor de ordine publică. În cazul intervenției, agentul de pază va identifica autorul actelor de dezordine, îl va izola rapid și
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
activează în acest sector de activitate; Calitățile pe care trebuie să le întrunească personalul din întreprinderile comerciale; Cunoașterea mărfurilor sub aspect tehnic și merceologic; Particularitățile activității cu unele grupe de mărfuri; Cunoașterea pieței și influențarea furnizorilor de mărfuri; Inițiativă și operativitate în organizarea activității în concordanță cu fenomenele din cadrul pieței etc. Ponderea pe care o deține personalul ocupat în comerț în totalul populației active dintr-o țară variază funcție de: nivelul dezvoltării economice a țării respective; productivitatea în ramurile producției materiale. Potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
ca mărfurile să ajungă rapid sau când destinatarul se află la o distanță foarte mare. Cele mai semnificative particularități ale sistemului aerian de transport sunt: permite expedierea ritmică a produselor în zone inaccesibile altor mijloace de transport; viteza mare asigură operativitatea servirii clienților; regularitatea transporturilor, adică posibilitatea desfășurării acestuia după un program precis atât ziua cât și noaptea; elimină o serie de cheltuieli cu depozitarea mărfurilor și a transbordărilor care cer timp și uneori duc la deteriorarea mărfurilor; necesită investiții mari
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
societatea noastră socialistă. [...] 2. Vorbitorii au criticat actualul sistem de avizare a decupajelor regizorale și a filmelor care urmează să fie difuzate, tendința de a se concentra în mod exagerat luarea deciziilor la nivele superioare, ceea ce diminuează răspun derea și operativitatea producătorilor, a factorilor investiți cu realizarea filmelor, au propus : - Simplificarea actualului sistem de decizie în realizarea filmului, de la apariția ideii la materializarea ei în operă, prin desființarea unor verigi intermediare și paralele, prin reducerea termenului de avizare a decupajelor la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Județean Iași. 1974, 07 12 aprilie o comisie de control a Comandamentului Teritorial Bacău a verificat activitatea și documentele la un număr de 11 posturi de poliție și 8 instituții și întreprinderi. În cadrul activității a fost verificată și starea de operativitate a centrului militar printr-un exercițiu de alarmă. Calificativul acordat de către comisie „Bine”. 1976, 30 iunie intră în vigoare noul stat de organizare al Centrului Militar Județean Iași. 1977, 04 martie clădirea în care funcționa centrul militar a fost puternic
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]