1,074 matches
-
Că dușmanul e atât de speriat încât va ceda nervos și va fugi.. Că acest dușman e murdar,prost, prost echipat.Și noi în comparație cu germanii eram foarte prost echipați.Germanul avea armamentul aproape nou, tancuri.Noi.. tunuri trase de cai, opinci în picioare și pistoale mitralieră care se blocau.În cele mai cumplite bătălii însă, cine l-a scos pe neamț din rahat? Soldatul român.Soldatul italian băga capul la cutie iar cel ungur se ferea de război ca de dracu
INGERI CAPTIVI P5 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343654_a_344983]
-
zbor ogoare De frumuseți și bunăstare, Pe aripi de iubire pură Găsite lângă bătătura, Unde le-a pus bunica la iernat, Pe pat de visuri și de gand curat Și unde poate doar pisică, Le toarce nespunând nimica. Pune-ti opinci sau poate cu piciorul gol Să dăm prin lumea noastră un ocol, Să învățăm lumină să se-ntoarca Și oamenii să-și construiască arca, Of viața prea frumoasă și firava Ce rătăcești în lumea-ne schilava Că o regină, nu
NEMURIREA FRUMUSETII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378843_a_380172]
-
să vadă lumea toată Cum au meșteșugit ei prima roată, Cum au țesut ei voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de flori, izvor de bucurie, Pe dealuri, în opinca și suman, Cum duse turmă mândrul de cioban. Veniți aici, ca să vedeți în teascuri Cum mustul se preface-n vin, de veacuri, Admira trandafirul din covor, Acesta-i cel mai strașnic dar al lor. Veniți aici, să învățăm acum Cum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
brazda.Veniti aici, să vadă lumea toataCum au meșteșugit ei prima roată,Cum au țesut ei voalul de mireasaSi lemnul cum l-au transformat în casa.Veniti aici, ca să vedeți pe ieLumini de flori, izvor de bucurie,Pe dealuri, în opinca și suman,Cum duse turmă mândrul de cioban.Veniti aici, ca să vedeți în teascuriCum mustul se preface-n vin, de veacuri, Admira trandafirul din covor,Acesta-i cel mai strașnic dar al lor.Veniti aici, să învățăm acumCum să trăim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
chip basmaua și privind spre zări mirată, a-nhămat pe lacrimi șaua să nu simtă cine-o poartă. Se scurgea prin lacrimi cerul din fuioru-i nins de viață, frați veniți să-ndure gerul prăznuiau sub cruci de gheață. Scrâșnea lutul sub opinca-i înțărcată-n două maluri, Prutul legă-n lanțuri frica trecând Dunărea prin valuri. Se lăsă-n adâncuri muma spălând tălpile de sânge, cerul o-nveli cu spuma să nu-l vadă cum o plânge! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică
NU PLÂNGE MAICĂ, ROMÂNIE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378887_a_380216]
-
4 degete-a legat, cu roșu le-a colorat apoi mi le-a dezlegat, sigur, mi le-a sărutat, și-am plecat apoi la teatru și-am învățat cifră 4. Cand a fost s-ajung la cinci mă-ncălțasem în opinci, nu știam 5 ce înseamna și spre ce inima-ndeamnă, mama și-a strâns pumnul stâng și mi-a zis că să i-l frâng, n-am putut că era strâns și m-am pus atunci pe plâns, mama pumnul
CÂND A FOST SĂ-NVĂȚ SĂ NUMĂR de DORA PASCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379051_a_380380]
-
a strâns pumnul stâng și mi-a zis că să i-l frâng, n-am putut că era strâns și m-am pus atunci pe plâns, mama pumnul și-a deschis, m-a sărutat pe furiș, m-a desfăcut la opinci și-am învățat cifră 5. Cum eram prea obosită sătula și plictisita de atâta învățătură mi-a zis mama: fă o tură și prin curte și prin casă, chiar așează-te la masă, mai apoi, măi pe-nserat ne-om apucă
CÂND A FOST SĂ-NVĂȚ SĂ NUMĂR de DORA PASCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379051_a_380380]
-
din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În armura veșniciei Voievozii duc Lumina Au crezut în România, asta cred că le-a fost vina! Țarina era în rod și copii toți acasă, Sărbătoarea înflorea parcă-n strachină la masă! Cu opinca de tăran era mângâiat pământul, Altă greutate avea pentru Oameni Sfânt -Cuvântul! Mamele-și doreau copii și-i creșteau cum se cuvine, Într-o casă te credeai, parcă-n stupul de albine! Cățăratul prin copacii și șotronul era jocul, Pe
ÎN ARMURA VEȘNICIEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381847_a_383176]
-
-n râma ! Altu-mi zise: - Cititul e în ton cu sărăcia,... XX. VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?!, de Virgil Ursu, publicat în Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016. - Sunt eu, prea zilnicul muritor de rând, Cu apă arsă-n opinci de oțel, Cu spatele rupt și sânge pe el, Cu lacrimi amare dar soare în gând Cu inima franța și suflet zăcând, Și-s față curată crescută cu zel, Deschideți, vă rog! Un munte de gânduri, pășind, o-nfioară, Iar gândul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
cu grijă de om peste ape, I-arată-n pădure un cerb săgetat Și carne și apa și foc blestemat, Îi dă să mănânce apoi să se-adape, ... Citește mai mult - Sunt eu, prea zilnicul muritor de rând,Cu apă arsă-n opinci de oțel, Cu spatele rupt și sânge pe el,Cu lacrimi amare dar soare în gândCu inima franța și suflet zăcând,Și-s față curată crescută cu zel,Deschideți, vă rog!Un munte de gânduri, pășind, o-nfioară, Iar gândul e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LIMBA TA, FIICĂ DE LEI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba-ngemănată-n genii Cu opinci, tunici și iie, Vine peste lungi milenii, Dinainte să se scrie În cazanii și în denii. Generații serii-serii Ce revendică latina, Hoarde năvălind puzderii, Au supt seva, rădăcina Limbii vechilor imperii. Apărând vatră și stână, Limba ce le-au dat
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
este într-adevăr omenească, iar prin aceasta scuzabilă, doar dacă este neintenționată și nerepetată, nicidecum atuncea când (cazul ipochimenilor postdecembriști), ea, premeditat-programată, este ridicată la rangul de politică națională și, în acest chip legal-nelegiuit, devine obsedantă de la vlădică și până la opincă. Ba poate ajunge chiar vrednică de stimă în acele situații în care este greșeală doar cu numele, căci oamenii luminați și curajoși (din păcate tot mai rari pe aceste meleaguri doldora de neinstruiți și obedienți), urmând tainicul îndemn de-a
CUM TOATE SUNT LA NOI PE DOS, HOŢUL DIBACI E VALOROS ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381048_a_382377]
-
Tralala......... Ce gulaș noi vom mânca ! Florile ne înconjoară, Cu parfumul minunat.Frunzele ne dau răcoare,Spatele ni s-a-ndreptat.Zboară fluturi de pripas,Se-așează pe câte-un nas,Noi cu toți ne veselim,Când aici ne ... III. ZUPA DE OPINCI, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017. ZUPA DE OPINCI Era obligatoriu ca tata să aibă la prânz o “zupă”. Pentru el toate erau “zupe”: ciorbele, supele, leveșa (cuvânt preluat de ardeleni de la unguri
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Spatele ni s-a-ndreptat.Zboară fluturi de pripas,Se-așează pe câte-un nas,Noi cu toți ne veselim,Când aici ne ... III. ZUPA DE OPINCI, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017. ZUPA DE OPINCI Era obligatoriu ca tata să aibă la prânz o “zupă”. Pentru el toate erau “zupe”: ciorbele, supele, leveșa (cuvânt preluat de ardeleni de la unguri)... Când nu avea carne, îi cerea mamei să facă o zupă chiar și pe-un picior
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
se puseseră pe ouat și ar fi fost păcat să fie sacrificate. Au fost și astfel de vremuri. Ba, în plus, avea invitați la prânz pe primcurator și pe cantor. O ședință parohială. În podul casei, mama a găsit niște opinci din piele rămase de la tatăl ei. Se făceau din piele groasă de bou. Mult mai târziu au ajuns la deșeuri din anvelope, dar erau mai rigide; pentru iarnă. Scorojite, uscate, mucegăite într-un colț. Le-a spălat, le-a lăsat
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
se puseseră pe ouat și ar fi fost păcat să fie sacrificate. Au fost și astfel de vremuri. Ba, în plus, avea invitați la prânz pe primcurator și pe cantor. O ședință parohială.În podul casei, mama a găsit niște opinci din piele rămase de la tatăl ei. Se făceau din piele groasă de bou. Mult mai târziu au ajuns la deșeuri din anvelope, dar erau mai rigide; pentru iarnă. Scorojite, uscate, mucegăite într-un colț. Le-a spălat, le-a lăsat
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Orban - Austria, pentru ciclul de documentare „ Celebrități din România” Daniela Gîfu, Filiala Iași - Premiul special al juriului pentru interviul „O viață de luptă, suferință și speranță” Corina Mădălina Diaconu, Filiala București - Premiul de excelență pentru fotoreportajul „Alexandru Gheorghe Ilinca și opincile dacice” Cristina Nichituș Roncea, Filiala București - premiul de excelență pentru proiectul fotografic „Alăptarea e iubire” Presă online 1. Silvia Constantinescu - Suedia, pentru editarea publicației participarea „CURIERUL ROMÂNESC” 2. Nicu N. Tomoniu, Filiala Gorj - pentru editarea publicației „Sămănătorul” din Tismana 3
GALA PREMIILOR UZPR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380895_a_382224]
-
Calea Victoriei și faptul că în locul Aeroflot-ului rus s-a instalat la București Turkish Air pe Magheru sunt indicii mai sigure. Moldovalahii sunt în continuare provinciali țurco-pravoslavnici, chiar dacă bacșișul se cheamă acuma comision și Înaltă Poarta e UE. De la vlădica la opinca nu s-a schimbat mai nimic. Vezi Scrisoarea deschisă adresată poporului român de arhimandritul Iustin Parvu și Lucian Croitoru de la BNR: În România nu e capitalism, clicile antreprenori de carton-politicieni au acaparat economia. Chiar și Vodă, președinții moldo-valahii au o
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
tematica “Forme ale iubirii - Copilărie.” Rapsodul Ion Crețeanu, pe lângă dragostea pentru cântecul popular românesc, a adus cu sine și alte semne caracteristice: o ipingea (manta bărbătească) veche de peste 150 de ani și grea de vreo 10 kilograme, o pereche de opinci și o cobză care a aparținut unui cobzar vestit, Ion Șerban, zis Tarzan, care a acompaniat-o pe Maria Tănase la New York. Le-a vorbit ploieștenilor despre relația sa cu poetul Nichita Stănescu la al cărui marș lung de 30
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373346_a_374675]
-
Tăcut tu suporți și vorbe ostile Și ai zgârieturi pe trupu-ți fragil Cine a văzut că ai răni pe picioare De când umblai singur desculț prin țăpligi? Iata, o fetiță ți-a adus sandale Nu-s prea arătoase - dar pot fi opinci A numărat cineva copiii răpuși De bombe, de foame, de gloanțe și ciumă? Sigur nu, căci printre noi sunt proscriși Ce ne îndeamnă să ucidem cu ură A numărat cineva crucile Din cimitirele pentru copii? Nu cred, căci noi ne
DE ZIUA COPIILOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373460_a_374789]
-
îl mai îngănă azi ? Nu mai sunt romănii trup și suflet Nici pădurea nu mai are brazi . ‘Nu ne vindem țara’ aveam o lozincă Ne-au lăsat-o dacii, n-o scoatem la mezat! Dar de la vlădică și pănă la opincă N-o mai știe nimeni,cu toții am uitat . ‘Ocrotește-i Doamne pe romăni’ Cănta o femeie ,că sunt mai săraci Nu-i lăsa să moară singuri prin străini Ei sunt tot ai noștri cu inimi de daci . ‘Trăiască toți golanii
AJUTA-NE DOAMNE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373652_a_374981]
-
mai mic, explică el, va plăti cu-o... amintire. Și tot așa până se dezvelesc toate. Plin de plictis, F. se supune totuși. Începe jocul. T. descoperă un cinciar, tânărul, un șeptar. -Ei, ce zici? Norocul meu se plimbă în opinci! Glumește seniorul deloc supărat de cartea mică, după care descinde în sfera timpului trecut c-un aer calm: -Demult, demult, după un joc de cărți și un pariu stupid, în lume m-am pierdut, când tu te nășteai, iar, în
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
copile cu al tău surâs și-mi săreai în brațe căutându-ți vina neputinței mele ce pe-obraji s-a scurs. Tu, ți-ai scris copile vreo cinci foi din carte mulțumindu-mi veșnic chiar trăgând de ploi, vei toci opinca ca s-ajungi departe și vei umple cartea de scrisori cu noi! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Cartea copilăriei / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Doina Bezea
CARTEA COPILĂRIEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371622_a_372951]
-
din vatră ei au scos Cărbunele ce-i încă aprins Să îl facă pe om mai focos Însă în zăpadă,el s-a stins. Dar iată,vine și Costică, În mână cu multe surcele, Ca să îi facă măturică, Chiar și opincilor obiele. Iar din cărbunii ce au rămas, Ei au făcut bumbi la jiletcă. Dar omul e trist și fără glas, Că șade singur în potecă. Omul cel mândru de zăpadă Cu ai săi ochi negrii de cărbuni Stă cuminte lângă
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371632_a_372961]
-
Gheorghe sau de Ilie, oameni de rând? Bine că pe atunci nu exista televizorul care să-i facă „artiști” și să-i poarte prin lume! Pentru că misterul lor-pânză subțire, magia lor-suavă...delicată! Pe scenă nu împungi cerul cu bățul și opinca nu mai bate în poarta pământului. Nici pământul și nici cerul nu se mai trezesc la strigătul de „hălăișa!” Dar nici așa...acoperiți de pulberea uitării! Deși, ei au vrut să rămână învăluiți în mister. Poate că în acele zile
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]