985 matches
-
toată munca unui om spre profitul meu, acest om devine sclavul meu. El este tot sclav dacă, lăsându-l să muncească liber, găsesc mijlocul, prin forță sau prin viclenie, de a pune mâna pe fructul muncii sale. Primul gen de opresiune este mai odios, al doilea este mai abil. Cum s-a remarcat că munca liberă este mai inteligentă și mai productivă, stăpânii și-au spus: să nu uzurpăm în mod direct facultățile sclavilor noștri, să acaparăm produsul cel mai bogat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
muncă. Să facem deci o lege care să interzică acest comerț care ne jenează și, pentru execuția acestei legi, să creăm un corp de funcționari la plata cărora proletarii vor contribui alături de noi. Vă întreb, nu ar fi aceasta culmea opresiunii, o violare flagrantă a celei mai prețioase dintre toate Libertățile, a primei și a celei mai sacre dintre Proprietăți? Totuși, remarcați vă rog că nu ar fi poate dificil pentru proprietarii funciari să facă în așa fel încât această lege
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dezmoșteniții lumii vor invoca intervenția statului pentru a opera o nivelare în sens invers, nu știu deloc ce s-ar putea să li se răspundă. În orice caz, primul și cel mai bun răspuns ar fi să se renunțe la opresiune. Dar mă grăbesc să închei cu calculele. La urma urmei, care este poziția dezbaterii? Ce spunem noi și ce spuneți dumneavoastră? Există un punct, și este punctul capital, asupra căruia suntem de acord: că intervenția legislatorului pentru a nivela averile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de această convingere arzătoare, începu să se încingă la Paris tot așa cum s-a încins la Bordeaux. Asociația pariziană putu să se constituie. Bastiat a fost însărcinat să îi scrie programul. După exemplul lui Turgot, care a eliberat muncitorii de opresiunea stăpânirilor și jurandelor 69, el a invocat justiția pentru a-i elibera de povara zdrobitoare a sistemului protector. Și limbajul promotorului Asociației pariziene nu avea mai puțină înălțime și forță decât cel al ministrului lui Ludovic al XVI-lea. Nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
iezuitism, pentru a caracteriza tendința politică a bisericei. Dar ce reprezintă "alianța izraelită" cu filiale [le] ei din America, Anglia, Austro-Ungaria, Franța, Italia, Romînia? Se pretinde că, fiind evreii pretutindene oprimați, această alianță are de scop să-i scape de opresiune. Să vedem ce grozav de oprimați sunt la noi. Comerț și capitalii în mînile lor, proprietatea fonciară urbană în cea mai mare parte în mâinile lor, arenzile de moșii în Moldova item, pe sub mână tot debitul tutunului și a băuturilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
parte în mâinile lor, arenzile de moșii în Moldova item, pe sub mână tot debitul tutunului și a băuturilor spirtoase, negoț de import și export, c-un cuvânt toate arteriile vieții economice cari se bazează pe speculă? În ce consistă grozava opresiune de care se plîng? Și, dacă se plâng, de ce nu aleg alte terenuri decât România, alte țări unde sunt egali în toate cu cetățenii statului? De ce nu Austria, Franța, Germania ș. a.? De ce? Pentru că nu există opresiune, pentru că nu există persecuție
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În ce consistă grozava opresiune de care se plîng? Și, dacă se plâng, de ce nu aleg alte terenuri decât România, alte țări unde sunt egali în toate cu cetățenii statului? De ce nu Austria, Franța, Germania ș. a.? De ce? Pentru că nu există opresiune, pentru că nu există persecuție, - iar drepturile câte nu le au, nici nu le merită. Ei singuri, cu totul deosebiți și având tendențe deosebite de popor, vorbind în familii limba germană, abonați la ziare dușmane nouă și hrănind împrotiva noastră un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bullying și tulburări de comportament, incivilități, agresivitate sau delincvență, insultă și hărțuire sexuală? Putem cu adevărat să adunăm toate acestea sub termenul "violență"? Capitolul III Violența obișnuită: definiție și consecințe Problema violenței în școală ține în primul rând de o opresiune cotidiană, repetitivă, proteiformă. Este necesară o clarificare pentru a înțelege ce este această violență obișnuită, căreia i s-au dat mai multe denumiri: hărțuire, incivilitate, microviolență. Trebuie să înțelegem în ce mod devine cineva victimă. La finalul capitolului precedent, am
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
politică, căci violența școlară nu este revoluționară, ci este adesea doar un agent de reproducere socială, oprindu-se la limitele universului imediat fără să atace structurile de dominație, departe de a fi în ruptură cu nedreptățile lumii, ea le întărește. Opresiunea cotidiană a violenței este tot o formă de dominare și de nedreptate, dacă nu cumva credem, ca bătrânul Engels, că violența pregătește vechea societate pentru nu se știe prea bine ce zori luminoși sau pentru un model social alternativ. Rămâne
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Ibidem, p. 520. (trad. n.) 117 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 5. 118 Ibidem. 119 Jessica Levenstein, Out of Bounds: Passion and the Plague in Boccaccio's Decameron, în „Italica”, vol. 73, nr. 3, autumn 1996, p. 14. 50 opresiune. Statutul acesta mai mult decât ingrat al femeii este pus de narator „în vina Sorții, care s-a dovedit zgârcită în ajutorul ei tocmai acolo unde ar fi fost mai multă nevoie de el, adică la femei, pe care le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
zânelor, a miraculosului. Întoarcerea târgoveței, prin basmul rostit, în acele timpuri magice poate fi interpretată ca o încercare de a crea o lume ideală sau idilică în care puterea de exprimare a femeilor și independența lor pot coexista, nemaifiind supuse opresiunii masculine, reprezentate simbolic de violul cavalerului. Pierderea lumii miraculoase, de basm, reprezintă simbolic feminitatea deposedată de posibilitatea de exprimare și de manifestare a independenței. Rolul eroinelor din povestirile romanțioase cavalerești era acela de a-i atrage pe bărbați prin frumusețea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a tot ceea ce epoca medievală considera și aprecia drept pozitiv și asistăm la o impunere într-o lumină favorabilă a unor personaje și acțiuni percepute până atunci ca fiind reprobabile. „Felul în care abordează imaginea personajelor feminine pozitive definește dubla opresiune la care sunt obligate femeile din epoca sa: victime dacă se supun regulilor dragostei și respectă idealul medieval asupra feminității; nedemne, dezaprobate și nelăudate dacă sunt altfel.”707 Naratorul este conștient de implicațiile pe care povestirile sale le aduc și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem, p. 520. (trad. n.) 117 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 5. 118 Ibidem. 119 Jessica Levenstein, Out of Bounds: Passion and the Plague in Boccaccio's Decameron, în „Italica”, vol. 73, nr. 3, autumn 1996, p. 14. 50 opresiune. Statutul acesta mai mult decât ingrat al femeii este pus de narator „în vina Sorții, care s-a dovedit zgârcită în ajutorul ei tocmai acolo unde ar fi fost mai multă nevoie de el, adică la femei, pe care le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
zânelor, a miraculosului. Întoarcerea târgoveței, prin basmul rostit, în acele timpuri magice poate fi interpretată ca o încercare de a crea o lume ideală sau idilică în care puterea de exprimare a femeilor și independența lor pot coexista, nemaifiind supuse opresiunii masculine, reprezentate simbolic de violul cavalerului. Pierderea lumii miraculoase, de basm, reprezintă simbolic feminitatea deposedată de posibilitatea de exprimare și de manifestare a independenței. Rolul eroinelor din povestirile romanțioase cavalerești era acela de a-i atrage pe bărbați prin frumusețea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a tot ceea ce epoca medievală considera și aprecia drept pozitiv și asistăm la o impunere într-o lumină favorabilă a unor personaje și acțiuni percepute până atunci ca fiind reprobabile. „Felul în care abordează imaginea personajelor feminine pozitive definește dubla opresiune la care sunt obligate femeile din epoca sa: victime dacă se supun regulilor dragostei și respectă idealul medieval asupra feminității; nedemne, dezaprobate și nelăudate dacă sunt altfel.”707 Naratorul este conștient de implicațiile pe care povestirile sale le aduc și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Nancy xe "Hartsock"Hartsock, în 1998, într-o critică de orientare marxistă a teoriei propuse de xe "Sapiro"Sapiro, afirmă că, pentru o abordare teoretică la nivel macro-, este util să îmbrățișezi ipoteza feministelor radicale, potrivit căreia toate formele de opresiune și de dominație au ca model opresiunea bărbați/femei, dar că, la nivel micro-, rasa și clasa sunt importante, iar neluarea în considerare și a acestor factori produce erori și poate pune sub semnul întrebării legitimitatea demersurilor feministe (xe "Diamond
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
o critică de orientare marxistă a teoriei propuse de xe "Sapiro"Sapiro, afirmă că, pentru o abordare teoretică la nivel macro-, este util să îmbrățișezi ipoteza feministelor radicale, potrivit căreia toate formele de opresiune și de dominație au ca model opresiunea bărbați/femei, dar că, la nivel micro-, rasa și clasa sunt importante, iar neluarea în considerare și a acestor factori produce erori și poate pune sub semnul întrebării legitimitatea demersurilor feministe (xe "Diamond"Diamond, xe "Hartsock"Hartsock, 1998, p. 194
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
un teren extrem de fragil. Ce fel de strategie politică se poate contura având ca punct de pornire diferențele separate de relațiile de putere? Pe scurt, diferența este mai puțin o problemă pentru mine decât sunt rasismul, exploatarea de clasă și opresiunea de gen. Înțelegerea acestor sisteme de opresiune doar ca simple diferențe anulează relațiile de putere și inegalitățile materiale care stau la baza lor” (Collins, apud xe "Arneil"Arneil, 1999, p. 210). În cadrul analizei intereselor politice ale cetățenilor, am urmărit și
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
strategie politică se poate contura având ca punct de pornire diferențele separate de relațiile de putere? Pe scurt, diferența este mai puțin o problemă pentru mine decât sunt rasismul, exploatarea de clasă și opresiunea de gen. Înțelegerea acestor sisteme de opresiune doar ca simple diferențe anulează relațiile de putere și inegalitățile materiale care stau la baza lor” (Collins, apud xe "Arneil"Arneil, 1999, p. 210). În cadrul analizei intereselor politice ale cetățenilor, am urmărit și diferențele dintre femei și bărbați, deoarece acestea
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
și al particularităților (xe "Fraser"Fraser, xe "Nicholson"Nicholson, 1990). Diana xe "Coole"Coole susține că „printre postmoderni este la modă să prezinți diferențele de gen ca fiind deja depășite și confuze (...), dar când trebuie să reprezinți și să ameliorezi opresiunea grupurilor sociale, granițele sunt și trebuie să fie mai clare” (xe "Coole"Coole, 1993, p. 210). Prin urmare, o politică postmodernă nu poate fi uxe "Băluță"rmărită exclusiv, iar feminismul, pentru a-și atinge scopul (autonomia femeilor), trebuie să apeleze
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
102, 96. 309 Ibidem, pp. 129-130. 310 Ibidem, pp. 131-132. 311 Ibidem. 312 Ibidem, pp. 133-139. 313 Ibidem, p. 140. 314 Ibidem, p. 142. 315 Ibidem, pp. 143-144. 316 Tot manualul era o cronică îndurerată a unor interminabile conflicte și opresiuni, punctate cu titluri pe măsură: "Cum a trăit populația Daciei după eliberarea ei de sub jugul roman", "Răscoala țăranilor de la Bobâlna" (proaspăt adăugată la istoria răscoalelor și revoluțiilor autohtone), "Cum erau exploatați țăranii de către domni, de către boieri și de către cotropitorii turci
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
libertate, ce să facem cu ea? Nu știam cum să ne purtăm unii cu alții, nici noi între noi, nici noi cu profesorii, nici profesorii cu noi. A fost ciudată adaptarea [...]." (Ibidem, p. 22). 169 Sau, cel puțin, de unele opresiuni constitutive ale școlii socialiste, cum ar fi "orele de economie politică" și așa-zisa practică productivă "la vopsit borduri" (Ibidem, p. 157). 170 Totuși, între toate manualele care tratează perioada comunistă în diferite țări, am întâlnit și o excepție, în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lagărului, Soljenițîn încearcă să construiască un tablou complet, cuprinzând toate aspectele, de la discuția privind resortul care a dus la constituirea lagărelor, până la mecanismul de funcționare a acestora. El ajunge la concluzia că aceste lagăre au apărut ca o consecință a opresiunii obsesia lui Stalin, și, în același timp, ca o măsură economică, deoarece munca este gratuită, deci preferabilă. Ca urmare, milioane de oameni au fost deportați cu scopul colonizării Nordului imens și au construit din temelii, acolo unde au fost mutați
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Vladimir, unde ispășise o mare parte din cei aproape treisprezece ani de detenție. În calitate de opozant al regimului, el a experimentat tratamentul psihiatric ca metodă de reprimare. Efortul său a constat în a demonstra existența evidentă a noului sistem sovietic de opresiune și consecințele lui catastrofale. Destinul spectaculos al lui Bukovski a culminat cu expulzarea din URSS, sub forma unui schimb cu un comunist chilian. 109 Ceea ce spune Marius Oprea despre Bukovski i se potrivește și lui Soljenițîn: "Curajul pur și simplu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
modalități clasice de lucru în clasă, fiind și recunoscută rezistența manifestată aici. De altfel, există deja abordări diferite ale leadershipului, după accentul pus pe unul sau altul dintre aspectele sale (Gunter, 2001): • abordarea critică (relevă rolul liderilor emancipați împotriva injustiției, opresiunilor structurilor formale de putere, în școală sau în clasă), • abordarea umanistă (evidențiază rolul experiențelor câștigate anterior în definirea managerilor și a liderilor, în școală sau în clasă), • abordarea instrumentală (arată rolul leadershipului efectiv, al strategiilor utilizate pentru realizarea obiectivelor și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]