2,747 matches
-
adică de cei care ne monitorizează presa, premiile, statuile și efigiile de pe monezi -memoria acestor ostracizați trebuie întreținută din spirit de frondă, din voință de recunoaștere a valorii și din nevoia de a ne opune măsluirii sistematice a istoriei. În fața opticii răzbunătoare a celor care plătesc polițe și împart indulgențe pe criterii de servitute și oportunism, așteptînd în schimb penitență bleagă din partea celor care refuză să gîndească la comandă, în fața lor se cere seninătatea unui spirit lipsit de naivitate. Mai mult
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
trăsăturile i s-au destins într-un zâmbet larg: „Ah, de-ai ști ce bucurie îmi faci! Mă gândesc de-o vreme să țin un curs special despre Dumas, dar mi-era teamă c-o să șochez snobimea din facultate!" În optica acelui moment, Dumas era un simplu autor pentru adolescenți. Nu se declanșase încă taifunul studiilor post-coloniale, „canonul occidental" nu fusese încă zgâlțâit de asalturile corectitudinii politice, nu se ajunsese încă la dezinvoltura afirmațiilor conform cărora între un sonet de Shakespeare
Dumas, creolul cu zulufi blonzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6448_a_7773]
-
legislația romană și religia creștină -, deplângând în consecință obtuzitatea cu care politicienii refuză să recunoască oficial creștinismului rolul de rădăcină întemeietoare a UE. Totodată, viziunea lui Grigurcu se pliază pe calapodul triadic al filozofiei lui Kierkegaard, mai precis pe tripla optică asupra vieții: estetică, etică și religioasă, cu remarca că cele trei stadii cer o ierahie în care fiecare unghi de vedere este completat de cel următor, caz în care treapta religioasă, cea mai cuprinzătoare, e rădăcina primelor două. Pentru Grigurcu
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
care nu sînt confirmate de mersul istoriei nu înseamnă că el a fost imoral, nedrept și trădător, ci doar că potriveala sorții a luat-o pe alt drum decît cel pe care a mers protagonistul. Totuși, e ceva deconcertant în optica autorului român: aerul impasibil cu care privește spectacolul istoriei, Lucian Boia lăsînd impresia că e dezlegat de prejudecăți și scăpat de strînsoarea ideologiei prezentului. Detașarea aceasta îi reușește atît de bine încît face figura unui istoric fără aderențe, fără preferințe
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
Detașarea aceasta îi reușește atît de bine încît face figura unui istoric fără aderențe, fără preferințe și fără apartenențe. Un spirit imponderabil, fără identitate recognoscibilă, care privește trecutul de pe poziția ochiului lui Dumnezeu, netulburat de ranchiuni și nefrămîntat de părtiniri. Optica aceasta distantă îți dă un gust de dezabuzare, căci consecința ei imediată nu e atît relativismul, evident pentru oricine s-a obișnuit să vadă în istorie sursa unor repere pentru viitor, cît scepticismul istoric: o mefiență statornică față de relevanța evenimentelor
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
Constanța și încă câțiva lideri PSD și PNL au spus <de principiu, da>. După care au spus <stai puțin domnule, cum să fim noi de acord cu propunerea puterii?>. Tot ce vine de la putere trebuie să fie <nu> - asta este optica, din nefericire, a actualei opoziții. Pentru că, iată, a venit la vreo săptămână reacția aceasta oficială a celor doi lideri, după ce o săptămână unii erau cu <da>, alții erau cu <ba>", a conchis premierul. Citește și:
Alegerile comasate ar putea avea loc în noiembrie 2012, declară premierul () [Corola-journal/Journalistic/47740_a_49065]
-
a provocat, ci potriveala destinului, adică un concurs irațional de elemente vagi. Cine are înclinația de a privi cariera lui Conta ca pe un traseu crîncen, în care ambițiile culminează în triumfuri pregătite cu grijă, acela e atins de o optică de vodevil ieftin. Cel mai adesea, cariera e forma exterioară a unor înfrîngeri secrete, iar ceea ce noi vedem ca semn de înnobilare socială e de fapt consecința unor degradări ascunse. Acesta e cazul lui Vasile Conta. O figură strălucitoare și
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
reprezentat expresia ei laică în Germania: Kant, Herder, Hegel, Schelling. Nota comună a acestor spirite e surprinsă de o vorbă a filosofului Johann Gottfried Herder (el însuși pastor): „Evoluția lumii e autorevelarea progresivă, gradată, a Absolutului” (p. 78). Potrivit acestei optici, Universul e manifestarea treptată a ființei divine, detaliu care din păcate nu stă alături de revelația dintr-o dată, pe loc și pentru totdeauna, în persoana lui Hristos. Între apariția filială a numenului și autodezvăluirea treptată a aceluiași numen e o discrepanță
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
umor britanic. După toate semnele darwiniste un așa animal nu merită să fie, mai ales dacă accepți că Pămîntul e o vietate care a fost infestată de un microb devastator care răspunde tocmai la numele de homo sapiens. Potrivit acestei optici, omul e satîrul evoluției, căsăpitorul care va semna ferparul vieții pe Terra. Ceea ce, darwinește vorbind, n-ar fi o dramă, căci oricum curgerea vieții e oarbă. Locul unde Keith Ward atinge pragul subtilității e cel privitor la conștiință. Dacă îi
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
teritoriu presiunile sunt foarte mari și oamenii ar vrea să se disocieze de PDL, pentru că nu îi avantajează să mai rămână la guvernare", consideră Alfred Bulai. Mai mulți lideri importanți ai UDMR au anunțat că doresc alegeri anticipate. Schimbarea de optică vine după ce liderii partidului au văzut că asocierea cu PDL îi trage în jos, în timp ce rămânerea la guvernare până la alegeri, i-ar putea duce scorul sub pragul electoral. Pe de altă parte, partidul lui Laszlo Tokes se află pe un
UDMR, miza negocierilor de la Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/46150_a_47475]
-
o potență care stă la pîndă în intimitatea universului și care se realizează (devine act) numai atunci cînd se întîlnește cu liberul arbitru omenesc. Se vede limpede că toată discuția e purtată în termeni tehnici, de sorginte scolastică, noutatea față de optica medievală stînd în procedeul dialecticii, adică în optica unei gîndiri care încalcă regulile lui Aristotel (de aici spiritul calcitrant, încălcător de norme, al idealismului german). Totul în lume e paradoxal, inclusiv ființa divină, prin urmare Domnul e act și contra-act
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
universului și care se realizează (devine act) numai atunci cînd se întîlnește cu liberul arbitru omenesc. Se vede limpede că toată discuția e purtată în termeni tehnici, de sorginte scolastică, noutatea față de optica medievală stînd în procedeul dialecticii, adică în optica unei gîndiri care încalcă regulile lui Aristotel (de aici spiritul calcitrant, încălcător de norme, al idealismului german). Totul în lume e paradoxal, inclusiv ființa divină, prin urmare Domnul e act și contra-act, e gest creator și recul al lui. Oricît
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
oameni dacă mai are voie s-o facă și mîine, tot așa universul are cicluri a căror existență e cu totul independentă de capriciul uman. Lumea e alcătuită din lucruri și fapte, nu doar din interpretări și seducții. Potrivit acestei optici, adevărul cere corespondența dintre cunoștințe și fapte, avînd o componentă reală care nu atîrnă de toanele observatorului. Omul nu e măsura a toate. Din acest motiv, legile științei au o valabilitate pe care nici un moft despotic nu o poate modifica
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
societății românești (în siajul problemei maioresciene a formelor fără fond); și 2) după încrederea sau mefiența pe care le-o inspiră tranziția. Nu e nevoie de mult fler să constați că de felul cum răspund la prima chestiune depinde și optica pe care o au față de rezultatele tranziției. Cei care cred că există un fond național bun sunt mefienți față de efectele tranziției, iar cei care repudiază fondul autohton au încredere în rezultatele tranziției. Prin urmare vechea dispută dintre fondul oriental din
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
omul n-ar fi putut să fie gîndit ca mijlocitor între lume și divinitate. Pentru alchimiști, omul e răspîntia dintre elementul divin, suprasensibil, și cel lumesc, sensibil. Altfel spus, omul e centrul universului, iar spațiul trebuie să asculte de această optică. Și atunci, toată miza alchimiștilor este să gîndească omul în niște termeni care să fie spațiali și totodată necontradictorii, în situația în care, odată cu Copernic, omului i se fură privilegiul de miez al lumii. Ce urmează în Piatra filosofală e
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
locul decît în cărțile de istorie. În plus, potrivit autorului, viziunea omului modern își are germenii în Descartes, Kant și Hegel, ceea ce-i totuna cu a spune că noi privim universul prin ochii lor, toate premisele pe care ne sprijinim optica aparținîndu-le. În al doilea rînd, mișcîndu-se în afara circuitului de idei oficiale, Dragomir este prin excelență un spirit „extravagant“, adică un intelectual de interior care iese din matca clișeelor dominante. Etimologic, extravagant e acel spirit care rătăcește în afara unei jurisdicții date
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
trăită în duh de mîntuire și viața petrecută în spirit artistic. Sfîntul Duh nu face casă bună cu talentul literar. Nu e vorba că l-ar exclude, dar pur și simplu nu-l favorizează, la asta adăugîndu-se un detaliu de optică creștină: scrisul în varianta lui estetică se hrănește din imbolduri drăcești, în măsura în care orice frumusețe literară care tinde să atragă are ceva necurat în ea. E ca și cum inspirația artistului vine dintr-o tensiune pe care numai fermentul diavolului o poate ridica
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
gîndirea lui Darwin; 2) opoziția pe care darwinismul o primește din partea cîtorva oameni de știință; 3) relația darwinismului cu religia. Să le luăm pe rînd. Darwin a fost un creștin care a trecut de la viziunea creaționistă a speciilor la o optică maltusiană (autoreglarea populației se face prin războaie menite a păstra echilibrul numeric), pentru ca în final, ajungînd la propria înțelegere a selecției naturale, să sfîrșească într-o gîndire agnostică. Asta înseamnă că, pentru Darwin, existența lui Dumnezeu nu poate fi nici
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
alta nu ar exista, relația dintre ele fiind mai importantă decît dezbinarea. Dacă dansul acesta dialectic îl altoim pe o viziune dihotomică în care perechea de bază e omul și universul (micro- și macrocosmosul, spiritul și materia etc.), atunci aflăm optica lui Viorel Chițea: o viziune antropocentrică în care singurul ochi aplecat asupra lumii stă în spiritul omului, lumea existînd doar pentru conștiința care o percepe, și conștiința neexistînd decît în lumea care o face cu putință. Întîietate are întregul perechii
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
ei nu mai cere voință de studiu, ci putință de salt: e vorba de a sări peste tipare impersonale către un mod personal de a vedea lumea. La acest mod ajung cei a căror stofă congenitală îi predispune spre o optică de tip individual, ea însemnînd nu atît preferința pentru eseistica de tip confesiv, cît găsirea unui acord între ce gîndești și ce trăiești. Pe scurt, adevăratul fenomenolog e cel ale cărui concepte sunt inspirate de biografia sa, caz în care
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
pe protagoniș ti, pînă într-atît de vii par portretele lui Fichte, Wilhelm Schlegel sau Zacharias Werner. Umoarea Ricardei Huch e la antipodul răcelii de tip descriptiv, exegeta aprobîndu-și și blamîndu-ș i personajele, repudiindu-le sau îmbrățișîndu-le, neavînd, așadar, nimic din optica neutră a cercetătorului de aparat clasic. Rezultatul e o carte agitată, plină de freamăt și sentiment, în care nu doar afli ce a fost esența romantică, dar ajungi s-o simți. Mai mult, constați cum, vorbind despre romantici, autoarea devine
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
înseamnă intervenție agresivă asupra naturii, ci dezvăluirea unei relații tandre ce leagă omul de natură, așa explicîndu-se o artă precum ikebana sau un obicei ca cel al întocmirii de koane (întrebări paradoxale urmărind trezirea cititorului de sub tirania rutinei). Fundalul acestei optici stă în identitatea de substanță între natură și om, firea lumii trecînd în cea a omului cu aceeași ușurință cu care mitul trece în istorie. Numai așa putem înțelege cum o societate supratehnică, cum e azi Japonia, e populată cu
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
Covrig Roxana Deutsche Welle scrie că discrepanțele dintre optica lui Traian Băsescu și cea a lui Victor Ponta sunt din ce în ce mai adânci. DW subliniază că, în timp ce președintele evită să rostească o condamnare la adresa regimului președintelui Bashar al-Assad, premierul adoptă o poziție tot mai categorică. Cu privire la atitudinea președintelui Traian Băsescu, DW
DW: Băsescu să renunțe la aerul de mister kitsch în care se învăluie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35538_a_36863]
-
alegațiile despre cuvântul „cârmuitor” (care se trage din grecescul kybernáo, legat de buna practică a navigației) ar fi fost răstălmăcite într-un mod similară? Personal, aș pune între paranteze cu totul substratul politic al acestei cărți (substrat care, chiar în optica autorului, se rezumă la „tonul amarironic al unora dintre eseuri”). Cu politicul, lucrurile stau cam la fel cum stau cu morala în viziunea lui Maiorescu. E, în mod inerent, o finalitate. Dar nu una manifestă. Iar dacă, la rigoare, am
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
scris Povestiri despre om, cea mai directă pledoarie în favoarea Fenomenologiei. În fond nu există avocat mai bun al lui Hegel în limba română decît această carte. De aceea trebuie spus cu ce te alegi parcurgînd Fenomenologia spiritului: cu o altă optică asupra rețetei care stă la baza retoricii de concepte. Afli mai întîi că filosofia trăiește din nuanțe analitice ridicate la rang oracular, caz în care logica capătă virtuți teologice și faconda autorului împrumută un aer de ceremonie a misterelor. Filosoful
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]