1,583 matches
-
Spre un ideal al clarității?, OC, 2000, 4; Alexandru Vakulovski, De la creier de aur la cadavru în descompunere, APF, 2000, 6; Gheorghe Grigurcu, Analiză lirică, RL, 2000, 40; Lucian Scurtu, O (re)numerare de texte, „Vest”, 2000, 491; Bucur, Poeți optzeciști, 129-135; Cistelecan, Top ten, 171-174; Grigurcu, Poezie, II, 142-153; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 365-367; Mihai Vakulovski, Din malaxorul lui Ioan Moldovan, APF, 2001, 2; Dicț. scriit. rom., III, 269-271; Irina Petraș, Locuri poetice sau Despre „mainimic”, APF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Negoițescu, Scriitori contemporani, 122-126; Alex. Ștefănescu, Traian T. Coșovei ca fost teribilist, RL, 1995, 6; Dan Stanca, Poezie fără frontiere, VR, 1995, 3-4; Dicț. scriit. rom., I, 686-687; Alex. Ștefănescu, Exuberanța de altădată, RL, 1996, 50; Gheorghe Grigurcu, Ambiguitatea poeziei optzeciste, RL, 1997, 30; Regman, Dinspre Cercul Literar, 174-177; Nichita Danilov, Săptămâna alergătorului de cursă lungă. Traian T. Coșovei, CL, 1998, 7; Dicț. analitic, I, 89-91; Dan Cristea, „Lumină de la frigider”, R, 1999, 4; Cărtărescu, Postmodernismul, 372-376; Iulia Alexa, Poeme de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
studii cu care a prefațat scrieri de C. Negruzzi, Gala Galaction și Vasile Alecsandri. Poezia lui C. e un spectograf al atitudinilor față de actul poetic, de la modernismul recuperator, prin care s-a impus generația ’60, și până la postmodernismul textualist al optzeciștilor. Într-o emisie domoală, discursivă cu discreție, poetul cultivă, încă din Astru natal, un lirism al patosului trăirii. E un patos imploziv, coborât în surdină, care-i va rămâne definitoriu sub toate variațiile de scriitură. Trăirea e, cel mai adesea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
unui bilet lăsat de mama, care începe cu „Păpușa lu mama”. Un fundal de romantism ușor cabotin, asumat și exterior, nu numai ca stare de spirit, aduce acum versurilor o cantabilitate aparte, care și-a găsit deja sunetul personal. Dintre optzeciști, C. rămâne mai aproape de romanticul dezabuzat Traian T. Coșovei: „Ne vom întâlni într-o seară în haine de gală / și mândri ne vom scoate eleganta sârmă ghimpată din păr. / Ștergându-ți dâra de sânge rămasă în palmă / vei pune eterna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
de artă asupra sensibilității moderne). Exegeților nu le-a scăpat apropierea dintre poetica romanului lovinescian și estetica tragediei, chiar dacă, mult timp, literatura criticului a fost interpretată într-o grilă nepotrivită, după criteriile rigide ale realismului psihologic și autenticist. Îi revine optzecistului Ioan Holban 184 meritul de a fi semnalat pentru prima oară importanța "mecanismului epic" și a procedeelor stereotipe de construcție textuală ce se impun tiranic, ca o "fatalitate literară", spulberând iluzia realistă. Într-adevăr, determinismul rigid al compoziției romanești reclamă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ochiului orb”, CNT, 1999, 7; Marin Mincu, Pregnanța vizionară, CNT, 1999, 8; Valeriu Bârgău, Generația ’80 - precursori & urmași, Deva, 1999, 135-143; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 148-151; Marta Petreu, Conversații cu George Vulturescu, APF, 2000, 9; Bucur, Poeți optzeciști, 224-228, 233-236; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 103-109; Grigurcu, Poezie, II, 548-560; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 465-469; Regman, Ultime explorări, 100-105; Rotaru, O ist., V (2000), 513-518; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 299-301; Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
generației ’80”, VR, 1994, 3-4; Ioan Moldovan, La Marineasa, F, 1995, 6; Regman, Dinspre Cercul Literar, 141-148; Dicț. analitic, I, 101-102, IV, 583-586; Ioan Moldovan, Poetul ca „bărbat singur și rece”, F, 1999, 7-8; Cărtărescu, Postmodernismul, 194-199, passim; Bucur, Poeți optzeciști, 142-148; Manolescu, Lista, I, 339-341; Pop, Viață, 153-157, 196-205; Dicț. scriit. rom, III, 350-352; Alunița Cofan, Bestiar liric, CC, 2002, 8-10; Nicoleta Sălcudeanu, Învățăturile maestrului Mușina către finii săi literari, „Cuvântul”, 2003, 2. A.Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
dezarticulat și transportat. Sufixarea în -an vorbește despre o formă de furt și, paradoxal, până și atunci când e acuzatoare, rămâne o dovadă a intimității cu opera scriitorului. O calitate greu de cântărit continuă să fie prezentă. Într-un procedeu intertextual optzecist în care regăsim ceva "eminescian" pipăim încă trupul autorului, ca o relicvă care a fost conservată cu grijă în racla ei de cristal. Or, evident, Cărtăreștii ne comunică altceva. Pe lângă torturarea onomasticii, sintagma implică supoziția unei multiplicări a individului creator
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
revenit constant de-a lungul istoriei literaturii române: Generația '27, articolul lui Tudor Vianu despre Generație și creație din 1935, eseul lui Mircea Martin din 1969 care prezenta sub același titlu promoția scriitorilor șaizeciști sau importanța legitimării generaționale pentru mișcarea optzecistă 130. Obsesia generațiilor revine la anumite intervale nu numai pentru forța explicativă a modelului, cât mai ales pentru capacitatea de a reancora literatura, cu violență chiar, într-o realitate socială și biologică - pentru că transportă în inima unui univers de practici
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Luceafărul” în 1965, recomandat de Eugen Barbu, cu schița S-a prăbușit aeroplanul. Mai e prezent în „Săptămâna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „România liberă” ș.a. Volumul de debut al lui V., Smochinul neroditor (1986), se apropie tematic de proza optzeciștilor, preocupați mai degrabă de scene cotidiene, banale, umile, lipsite de anvergură epică. Cu excepția povestirii titulare, autobiografică, creionând cu umor și duioșie prima promoție de seminariști după instaurarea regimului comunist, celelalte texte prezintă întâmplări despre mici sau mari păcate omenești, dureri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
10; Ioan Lascu, Poezia privită în ochi. Sinteze Geo Dumitrescu, R, 1991, 5-6; Ioana Pârvulescu, Geo Dumiterescu în colții timpului, RL, 1994, 37; Poantă, Scriitori, 26-31; Virgil Mihaiu, Poet survolând epoci, ST, 1995, 4-5; Simion, Fragmente, I, 187-188; Lucian Vasiliu, „Optzecistul” Geo Dumitrescu, CL, 1996, 3; Dicț. analitic, I, 74-75, II, 373-374; Cărtărescu, Postmodernismul, 306-307; Gabriel Dimisianu, Evoluția, RL, 2000, 19; Constantin Țoiu, Director de conștiință, RL, 2000, 19; Constanța Buzea, Scrisoarea rătăcită, RL, 2000, 19; Tita Chiper, „Zadarnic ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Director de conștiință, RL, 2000, 19; Constanța Buzea, Scrisoarea rătăcită, RL, 2000, 19; Tita Chiper, „Zadarnic ca un cuc pe Niagara”, RL, 2000, 19; Alex. Ștefănescu, Un poet mereu la modă: Geo Dumitrescu, RL, 2000, 22; Constantin M. Popa, Clasicul optzecist, R, 2000, 10; Dicț. esențial, 270-272; Manolescu, Lista, I, 49-53; Popa, Ist. lit., II, 347-354; Mircea Iorgulescu, Poetul sub trei dictaturi, „22”, 2002, 656; Marius Chivu, Teribilist, contestatar, sentimental?, RL, 2003, 17. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
și profesor-asociat la Facultatea de Ziaristică. A debutat cu versuri în „Cronica”, în 1976. Debutul editorial se produce în 1982, cu Măceșul din magazia de lemne, un volum de poezii cuminți, departe de vigoarea, insurgența și duritatea verbală a congenerelor optzeciste (Mariana Marin, Magdalena Ghica, Elena Ștefoi) și aproape de linia delicateții matern-visătoare și atent caligrafiate (Ana Blandiana, Constanța Buzea, Doina Uricariu). În Măceșul din magazia de lemne domină imaginile calde, liniștite: după-amiezi de primăvară, „spații domestice”, margini de oraș (prin ceața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
caligrafia are efecte neașteptate. Elanul spre epic din poeme precum Adolescență, Noapte de iunie dublează în chip fericit pastișele după textele Anei Blandiana și va da, în 1997, romanul Casa cu storuri galbene. Deloc spectaculos (prin aceeași raportare la proza optzecistă), romanul adună mai multe experiențe și observații personale pe linia feminității ultragiate, singuratice, ușor bovarice. Livia, absolventă de filologie, cu cinci ani de navetă umilitoare, ajunge recepționeră la un hotel, divorțează fiindcă nu vrea copii, se trezește la treizeci de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
pentru debut „Mihai Eminescu”. În România, după 1990, scrie la „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Poesis”, „Poezia”, „Tribuna”, „Dacia literară” ș.a. De asemenea, colaborează cu poezie la reviste culturale americane și este prezent în mai multe antologii editate în SUA. „Optzecist atipic”, cum l-a numit Nicolae Manolescu, G. este un poet vizionar și metafizic ce elaborează vaste structuri de tip baroc, palimpsestice, proiecte care dovedesc ambiții cosmologice și epistemologice. Fastul ceremonios al descrierii, simbolismul plurivalent și obscur, tonul oracular constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
miriapod, București, 2003. Repere bibliografice: Gellu Dorian, Liviu Gergescu, CL, 2000, 5; Ana Maria Popescu, „Călăuza”, OC, 2000, 32; Mircea A. Diaconu, „Călăuza”, PSS, 2001, 3-4; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 137-139; Raluca Dună, „Solaris”, LCF, 2002, 33; Gheorghe Grigurcu, Un optzecist întârziat, RL, 2002, 36; Mircea A. Diaconu, Liviu Gergescu, CL, 2002, 10; Victoria Milescu, Dezintegrare și refacere, VR, 2003, 1-2. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
Emblema (1980) și Aventuri fără anestezie (1983) pun în evidență o mai accentuată notă socială și o radicalizare a discursului. Atenția se întoarce de la un univers mai curând fantastic (în primele volume) spre cotidian, spre recuperarea biografiei, în consens cu optzeciștii, replică la poezia ideologică oficială. Dar, cum a sesizat critica, autoarea se teme de clișee, e în stare să își înfrâneze sentimentele pentru a nu cădea în stereotipii, să fugă de melancolie, pe care „au cărat-o în spate poeții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
cu Premiul revistei „Poesis” (1995), Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1995, 1997, 2002), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2002), Premiul Uniunii Scriitorilor (2003) ș.a. S. este un poet al singurătății și al oboselii metafizice, particularități care îl apropie de generația optzecistă. Deosebirea e dată de o notă ușor clasicizantă, venită și din nostalgia după chietudine ontologică: „albesc din ce în ce mai tare/nopțile/zilele/trec/am capul foarte limpede în dimineața aceasta/în liniște și singurătate/port arma melancoliei” (Despre antropos). Fiind „armă”, melancolia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
nou reper pentru altarul dragostei, imaginând o scurtă istorie adamică, uzând de versuri ceremoniale despre lecții de zbor angelic, dialog epistolar cu iubita idealizată, de toposul marin, oniric, de grădini și fluturi, toate mixate dintr-o perspectivă s-ar zice optzecistă, cu rime imprevizibile și neologisme. Poema reprezentativă, și cea mai amplă, e 4 zile de dragoste, despre Euridice și mitul orfic. T. se impune - crede Marian Popa - mai mult lexical și anticalofil decât sentimental, imaginile sale având „ceva din gravura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
poetului. Confirmarea o aduc după un deceniu primele sale cărți - Singurătatea supremă, Obiecte după frig (1993; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov), Amintiri de pe malul celălalt. Comentariile criticii vizează nota diferențială a unui poet „atașat biografic - și nu numai - generației poetice optzeciste” (Ștefan Ion Ghilimescu), situându-i poezia cumva în răspăr cu „poetica optzecistă tensionată de turnura ludico-ironică “ (Nicolae Oprea). „Urme” ale acesteia, insuficient sublimate, există totuși în poemele lui V.F., după cum sunt detectabile, în pofida prezenței discrete, sugestii lexicale, sintactice, metaforice din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
Obiecte după frig (1993; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov), Amintiri de pe malul celălalt. Comentariile criticii vizează nota diferențială a unui poet „atașat biografic - și nu numai - generației poetice optzeciste” (Ștefan Ion Ghilimescu), situându-i poezia cumva în răspăr cu „poetica optzecistă tensionată de turnura ludico-ironică “ (Nicolae Oprea). „Urme” ale acesteia, insuficient sublimate, există totuși în poemele lui V.F., după cum sunt detectabile, în pofida prezenței discrete, sugestii lexicale, sintactice, metaforice din lirica lui Nichita Stănescu sau din versul lui Daniel Turcea, precum și ecouri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
justificate, criticul atacă - uneori în sensul propriu al cuvântului - teme dintre cele mai importante și actuale: statutul instituției critice și regimul existenței generațiilor literare, autoritatea criticului, revizuirile, canonul. Analizează nediscriminatoriu, sub semnul explicit al autonomiei esteticului, literatura generației ’60, literatura optzeciștilor, dar și a mai tinerilor nouăzeciști, interesându-l în egală măsură poezia, proza și critica. Preferințele lui se îndreaptă către Marin Preda, Fănuș Neagu, Dumitru Radu Popescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. În volumul Despre Preda și alte eseuri neconvenționale (2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]
-
Bedros (18.XI.1947, București), prozator și eseist. Este fiul Nadiei Horasangian, contabilă, și al lui Ovanes Horasangian, inginer. A absolvit Liceul „Spiru Haret” (1965) și Institutul Politehnic din București (1970). La fel ca Ștefan Agopian, H. este unul dintre optzeciștii proveniți dintr-o zonă profesională extraliterară (a absolvit în 1970 Institutul Politehnic din București). A lucrat ca inginer proiectant, bibliotecar, cercetător științific, apoi ca secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor la diferite reviste postdecembriste, printre care „22”, director al Departamentului Cultură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
debut al Editurii Albatros, în 1984, cu volumul Curcubeul de la miezul nopții, premiat de Uniunea Scriitorilor. Imediat după debut apar, în serie compactă, volumele de proze scurte Închiderea ediției (1984) și Parcul Ioanid (1986). H. primește aproape din oficiu „naturalizarea” optzecistă, astfel încât în 1987 romanul Sala de așteptare este consemnat ca un succes al generației. Scriitorul propovăduiește despărțirea de livresc și transgresarea literaturii, reclamându-se de la un program autenticist sui-generis. Romanul Sala de așteptare (Premiul Academiei Române) începe în punctele unde se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
o perpetuă așteptare a lui. Strict tehnic vorbind, romanul este de factură leviathanică, ingurgitând o materie textuală scrisă de alții și uneori de autorul însuși. În momentul apariției, Sala de așteptare a semnalat foarte prompt direcțiile de mișcare ale prozei optzeciste. Cu o anume emfază, într-un roman sinopsis de proporții impresionante, se recapitulau, pe alocuri cu o anume maliție, achizițiile brevetate de proza decadei. Romanul În larg (1989) este de un manierism obositor, storcând tot ce se poate din bătătoritele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]