772 matches
-
decorul de lux o punea în inferioritate. Prezintarea ei siînjenise puțin pe Elena! "Ma demi-soeur spunea când era nevoie. Mai adesea o trecea subt ta; ere, ca pe o prezență neînsemnată. Participarea sau lipsa ei de la plimbări și recepții era orânduită la fel cu tot restul și nu da loc la Uirburări. Cu o memorie matematică, Elena își amintea de ca la intervale proporționate. Trimitea să întrebe dacă domnișoara Norica vrea să iasă cu guvernanta și copilul, sau trimitea să o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
furnizorii feluriți. Marcian da Elenei un mare ajutor moral, ba se amestecase chiar și la amenajarea sălei de muzică, căreia îi hotărâse un dispozitiv bazat pe acustică, pe care nici Elena, nici servanții ei obicinuiți nu l-ar fi putut orândui. O mai ajuta și prin aceea că o înturna arbitrar de la ocupații și de la preocupare. Lua vioara și o silea să se așeze la pian. - Și așa și almintrelea tot o să fim gata! glumea. Ne pregătim de trei luni pentru
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Elenei era vădită. Simțise un fel de val cald ce-1 năpădise plăcut. - Bun! zisese, deși cuvântul nu era de doliu. Bun! Mâine facem generala liniștiți, marți avem timp pentru condoleanțe și miercuri toți la înmormîntare . .. iar joi, marele concert! Orânduia astfel totul cu voioșie, soluționând descumpănirea gazdelor. Vroia, mai ales, să liniștească pe Elena, făcând din concert un bloc de apărare în jurul ei. - E bine așa! zisese Elena, regăsindu-și cumpătul și cu o supunere de copil. ' 267 Rămas în mijlocul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
trecuse lesne la un somn adine. Se sculase în dimineața "generalei" odihnită de somn liniștit și rămăsese învăluită de o beatitudine în care orice preciziuni se topeau. Ideea invitaților, a muzicei de după-amiază erau idei blajine și distrate. Vroi să orânduiască câte ceva, dar ezită, lăsă mai bine să dispună atunci chiar pe loc, de acord cu Marcian. Fie că era lene, fie că neîncredere în sine, simptomele, evident, erau noi. Dete numai ordinele pentru ultima revizuire a apartamentului și, în loc de a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fost mai plăcut Elenei. O înapoie nedeschisă. - Du-o în salonașul doamnei. De se întoarce cu domnul Marcian are s-o găsească! In automobil, Elena ședea între Mini și Marcian, liniștită că plecarea, a cărei grijă o turburase un minut, fusese orânduită. Frumusețea zilei și ecourile plutitoare ale muzicii de adineaurea o acopereau cu învelișuri calde, de subt care nu simțea nimic din tristețea convoiului mortuar. Moleșită, vorbea puțin și cu glas tărăgănat despre Maxențiu, fără ca să lege amintirea lui, venită în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
spre livadă. Julius fu surprins cînd văzu că pe drum li se alăturară Celso, Daniel, Carlos, Arminda, fiica ei Dora și Anatolia. Apăru chiar și Nilda, care pe atunci ara certată cu Vilma, bineînțeles din pricina lui Julius. Îi așteptară. Cinthia orînduise totul și tot ea avusese ideea să se Îmbrace cu toții cel puțin În haine Închise, dacă nu negre, iar acum erau aici, cerîndu-i să se grăbească, te rugăm Cinthia, să nu ne prindă doamna. Majordomii o rugau cel mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Dar, cum să vă spun, nu știu cu ce să Încep... — Nu contează, doamnă; povestiți-ne totul așa cum vă vine mai ușor. Pe urmă am eu grijă să redactez articolul dîndu-i forma cea mai potrivita; o să vedeți ce bine se orînduiesc toate În coloanele ziarului. De altfel, de această nouă rubrică a ziarului răspunde chiar un preot, care o să citească totul Înainte de a-și da avizul. Dumneavoastră, doamnă, povestiți-ne cum vă vine mai ușor. — Bine... Am luat legătura cu săracii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
trei ori În acea după-amiază, povestea cu zidarii și cu gălețile și isprava lui cu Albinețu și ea Îi spuse că era un ștrengar, dar știa că Julius era la fel de cuminte ca Întotdeauna. De aceea Sălbatica Îl ajută să-și orînduiască puțin gîndurile și-i spuse ce trebuia să povestească mai Întîi și ce trebuia să lase pentru mai tîrziu și cînd anume să pomenească de primele pentru lucrători. De aceea Îl aștepta acum nerăbdător Împreună cu Daniel, care era și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dorințele după fericire și toate operele omului orientându-le spre împărăție. „Virtutea speranței răspunde aspirației după fericire, aspirație pe care Dumnezeu a pus-o în inima oricărui om; ea asumă așteptările care inspiră activitățile oamenilor; le purifică pentru a le orândui pentru împărăția cerurilor”. La acest scop extrem al speranței noastre ajungem - spune Papa - pentru că Dumnezeu, prin iubirea sa, susține forța noastră de pelerini de-a lungul exodului care ne conduce la împărăție, în timp ce reînnoiește în noi certitudinea că înaintăm pentru
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
suflet; este cerească și transcendentă, dar și înrădăcinată în timpul și pe pământul oamenilor. Este, prin urmare, o comunitate reglementată, dispunând de drept, chiar dacă își face simțită natura sa misterică în viața instituțională și în legea sa, care slujește pentru a orândui viața fiilor și fraților, țintind să ajungă două scopuri finale: slava lui Dumnezeu și mântuirea sufletelor. În consecință, ecleziasticul nu se luptă doar să susțină Biserica, ci o iubește în mod concret, prin mărturia unei obediențe depline și stăruitoare: „Omul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Biserică o interesează omul în totalitate și toți oamenii, într-o perspectivă de mântuire finală. Această misiune vrea să spună că scopul misi-unii Bisericii este „salus animarum”. În această lumină, deși fiind „separat” pentru Evanghelie (cfr. Rom 1,1) și orânduit pentru Biserica universală, preotul rămâne un om care-și exercită propriul minister într-o comunitate concretă de oameni. Om în mijlocul altor oameni, preotul este cetățean și, prin urmare, are dreptul să aibă propria opinie în materie de politică și datoria
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
preotului - la diferitele nivele ale vieții sale - să se simtă și să acționeze după ordinea ființei sale, pentru a folosi o cunoscută formulă rosminiană, care este ca să spunem așa: preotul trebuie să știe că este ceea ce este, angajându-se să orânduiască alegerile sale de viață, opțiunile sale pastorale după paradigma identității sa-le sacramentale. Nu trebuie să se întâmple niciodată ca laicatul să se clericalizeze și nici clerul să se laicizeze; pe această cale nu se rezolvă nici problemele de misiune
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
la ușă, intram, dădeam ocol mesei și plecam imediat sau rămâneam; dacă se întâmpla să rămân, ce frumos conversam despre cumplitele blesteme care macină pohezia sau mai știu eu despre ce, în timp ce poezia continuă să se macine în blestemele ei orânduite la perfecție de alți monștri mult mai experimentați; alteori, dacă eram obosit, mă întindeam pe o canapea aflată acolo și dormeam așa până mă trezeau șoaptele prietenului care perora, de exemplu, tot despre mizeriile poheziei; atunci urlam de pe canapea : „Guraaa
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Puică - n-au rămas inimă-n mine. Puțintică ce-au rămas Mi-o mâncași numa-ntr-un ceas. Puiule, ce necaz avuși pe mine Să mă pedepsești atât în lume. Sărutatul Dumitale M-au adus la amară stare, De vreme ce sunt orânduit Din ceasul cel afurisit, Să fie așa mai bine Decât să mor eu pentru tine. Puiule, când te-am fost sărutat Pământul să fi crăpat, Să mă fi-nghițit peșin Iar nu acum să leșin, De câte ori te-oi vede Să-mi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ce tinde mereu spre dezvoltare ascendentă. După cum în natură apar și unii factori negativi ce întârzie ori opresc evoluția normală a lucrurilor, tot așa și în viața oamenilor pot interveni piedici și evenimente potrivnice dezvoltării normale a traseului de viață orânduit pentru fiecare ins în parte. Concluzia logică e că uneori omul nu-și poate desfășura activitatea normală pentru a da sens împlinirii vieții fiecăruia dintre noi. Unii oameni sunt mai apți să dea măsura adevărată a potenței proprii, în timp ce alții
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
incertitudini, deci și viața ”de dincolo” ... ! Nici Moise n-a știut; când a fost întrebat el a spus: "-Mulțumiți-vă cu ce Dumnezeu v-a promis" îi șopti gândul. Totuși rămâne o taină...că, așa trebuie să fie, o taină... așa-i orânduit, cu desăvârșită înțelepciune de Cel de Sus !... Sunt lucruri pe care omul e bine să nu le știe. Și-i bine așa, să nu le știe. Oare, astfel nu se răspunde la întrebare ?!... învrednicește, Doamne, inima mea ca să pot vedea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
îi șopti rar un gând. Nu te plânge de ceea ce aparține ursitei tale, și nu tânji după ceva, ce nu ți-a fost hărăzit !... ”Sic erat in fatis ! ”. ...Înainte ca ființele să fie, a continuat gâdul, Cel de Sus a orânduit toate faptele lor...și, în vremea trăirii lor își împlinesc sarcina lor, fără a schimba nimica dintrînsa. Creatorul este atoatevăzător și atotștiutor. Noi nu avem căderea să ne îndoim nici de îndurarea nici de dreptatea Sa !... Nu ne este îngăduit
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
se zbate în zadar, că nu e pe calea cea dreaptă. Exista în el o mânie împotriva lui însuși, și deasemeni o părere de rău obscură și tulbure. ”- Trezește-te, omule, trezește-te!... De ce ponegrești ceea ce Dumnezeu cu înțelepciune a orânduit... trezește-te!”... auzi o voce din lăuntrul său.. i - Pedepsește-mă, Doamne, pentru nelegiurirea mea. Gândesc ca un ateu. Iartă-mă, Doamne, iartă-mă!... Ce să fac, Doamne?!... ”- Pocăiește-te, omule, pocăiește-te! Auzi vocea. Să suferi fără să te
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
celor sărmani, adunați în jurul mormântului, prin grija lui Avel toți invitații au fost deplasați la masa de pomenire la restaurantul ”Bolta Rece”. Și acolo, Părintele Boboc împreună cu Părintele Daniel au oficiat o scurtă slujbă religioasă de pomenire. Totul a fost orânduit cu mult bun simț și cuvioșenie, atât la cimitir cât și la ”Bolta Rece”, datorită lui Carmen și Avel. ...Era pe la mijlocul lunii lui Cuptor... Ziua aluneca ușor către seară, căldura de peste zi se mai dămolise... o adiere ușoară de vânt
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
vrea să mă asculte.Nu crede în sfinți, înjură și chiar râde de mine că vin la biserică degeaba, că nu mă ajută sfinții să râmân însărcinată. - Trebuie să se găsească o cale și pentru el, ai răbdare! Dumnezeu le orânduiește pe toate. Plecă acasă împăcată că reușise să stea de vorbă cu părintele, parcă simțea o ușurare în suflet. Era hotărâtă să discute cu Petre și își făcea planuri cum să-l determine să meargă la biserică. Îl găsi în
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Dar este bine să nu ne grăbim... să vedem ce ne aduce ziua de mâine... Eugen i-a împărtășit ideea, dar era mult mai optimist decât părea să fie Iuliana. „Ei bine, lasă că se vor așeza toate așa cum le orânduiește Dumnezeu, iar El le va așeza cât se poate de bine. Ai să vezi! Mâine, negreșit, voi lua legătura cu doamna Pavelescu. Sunt aspecte ce trebuie cunoscute și organizate din vreme”, medita Eugen, în timp ceși conducea mașina atent. * În
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
în discuție excelența unei alegeri de consacrare. De obicei, suntem înclinați să poetizăm despre viața consacrată până-ntr-acolo că ajungem, în pripă, să creăm imagini mistificatoare despre viața consacrată, uitând adesea să ne punem mintea la contribuție pentru a orândui o viață ce, pentru a fi autentică și durabilă, are nevoie de o temelie antropologică solidă și rară. În realitate, când decidem să renunțăm la căsătorie nu renunțăm pur și simplu la sexualitate și la fecunditate, ci îmbrățișăm de bunăvoie
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
este procesul de individualizare, cu atât mai dificilă este relația. (...) Dezvoltarea persoanei este, așadar, istoria unui proces de separare de un fel de matrice mai puțin diferențiată în favoarea unui întâlnire progresive, a unei comunicări ce, cel puțin în potență, este orânduită să se amplifice și să devină mai profundă în măsura în care persoana devine mai mult ea însăși și, deci, mai separată și mai individuată”. De aceea, este nevoie de o atitudine de atenție constantă față de ceea ce se experimentează în relație cu ceilalți
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
picamărele, și-a adus aminte și meșterul Calistrat de când a fost el mare șef peste 73 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Hărțile erau împăturite, păreau străvechi și aveau culoarea nisipului. Străinul și le bătu de genunchi pentru a le orândui și pentru a le depune pe banchetă, în dreapta, potrivind peste ele două linii gradate și un soi de sextant. Între el și hărți, bastonul cu umflătură filigranată. Străinul se trase tăcut mai către geam, pentru a privi în afară și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fi religia dacă n-ar fi credincioșii, ci numai neliniștea religioasă a lui Dumnezeu, de care ne vorbește orga. Mediocritatea filozofiei se explică prin faptul că nu se poate cugeta decât la o temperatură scăzută. Când ești stăpân pe febră, orânduiești gândurile ca păpușile; tragi ideile de ață și publicul nu se refuză iluziei. Dar când orice privire spre tine însuți e un incendiu sau un naufragiu, când peisajul lăuntric e o devastare somptuoasă de flăcări evoluând la orizontul mărilor - atunci
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]