1,170 matches
-
în industrie și servicii, se dovedește a fi mai puțin religios decât satul. Distanța sat-oraș se păstrează atât în ceea ce privește valorile religioase, cât și în ceea ce privește practica religioasă. Deși românii sunt un popor foarte religios, așa cum o demonstrează rezultatele cercetărilor dedicate subiectului, orășenii acordă mai puțină importantă credinței și merg la biserică mai rar decât sătenii. Cu toate acestea, distanța dintre mediul urban și cel rural a început să se reducă în ultimii ani. În aparență paradoxal, nu satul este cel care se
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
atât la sat, cât și la oraș, distanța dintre cele două spații reducându-se simțitor. Pe fondul ridicării restricțiilor impuse religiei de către regimul comunist și în contextul creșterii insecurității existențiale datorate transformărilor radicale care au avut loc în societatea românească, orășeanul a început să se gândească tot mai mult la divinitate și la rolul acesteia în viața lui. Întrebarea care se ridică este legată de evoluțiile viitoare ale religiosului în spațiul românesc. Vor rămâne românii printre cei mai religioși dintre europeni
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
coadă. Nu ne-am dat seama ce ne așteaptă. Era un vis - așa credeam noi -, nu ne dădeam seama ce ne așteaptă. SÎmbătă, prăvăliile erau Închise și a Început vînzarea clandestină și dăruitul lucrurilor. Ca niște corbi au năvălit țărani, orășeni, vecini și străini și-ntr-o dimineață am golit casa de lucrurile cele mai frumoase. După masă la ora trei s-a zvonit că totul a fost amînat pentru șase luni. Nesiguranță, neliniște, plecăm sau nu? Mamei și tatei le-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
modul de adaptare la viața postbelică a României comuniste: dificultățile inițiale de aprovizionare, construirea căminului, educația copiilor, manifestările de divertisment, lipsurile provocate de politica dură de economii pe seama populației, programele prelungite de muncă și mobilizare pentru efectuarea lucrărilor agricole de către orășeni. Reacția la acest mediu ostil era retragerea În interiorul familiei și al cercului de prieteni, edificînd un spațiu privat suportabil al acestor „oameni de subt vremi”. În schimb, referirile la spațiul public sînt aproape inexistente, rareori se fac trimiteri la relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din 1903. Existau motive tactice importante pentru care, În 1917, Lenin să fi vrut să Încurajeze cât mai mult acțiunea revoluționară populară autonomă. și el, și alți bolșevici se temeau că mulți muncitori, acum stăpâni pe fabricile lor, și mulți orășeni ruși Își vor pierde entuziasmul revoluționar, permițând guvernului provizoriu al lui Kerenski să recapete controlul și să Îi blocheze pe ei. Pentru revoluționarii lui Lenin, totul depindea de destabilizarea regimului lui Kerenski, chiar dacă mulțimile nu ar fi fost deloc subordonate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
adevărat război cu satele. Dându-și seama că nu se putea baza pe sovietele rurale pentru „a-i lichida pe culaci” și pentru a reuși colectivizarea, Stalin a dat mână liberă unui număr de 25 000 de comuniști și proletari orășeni, trecuți prin focul luptei, care să rechiziționeze cerealele, să Îi aresteze pe cei ce opun rezistență și să realizeze colectivizarea. Liderul era convins că țărănimea Încearcă să distrugă satul sovietic. În răspunsul dat unei scrisori personale primite de la Mihail șolohov
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Din punctul de vedere al lui Troțki, cu cât „Rusia icoanelor și a gândacilor de bucătărie”, cum Îi spunea el, se transforma și se „urbaniza” mai repede, cu atât era mai bine. Pentru mulți dintre bolșevicii de rând, proaspăt deveniți orășeni, abolirea „lumii țărănești Întunecate și Înapoiate” reprezenta o „parte vitală a propriei lor identități proletare În formare”. Țărănimea era practic o terra incognita pentru bolșevici. În vremea revoluției, partidul avea În total 494 de membri „țărani” (majoritatea făcând, probabil, parte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care au făcut acest lucru. Fiecare revoluție creează un vid temporar de putere, după ce fostul regim tocmai a fost distrus și când cel revoluționar nu s-a impus Încă pe Întregul teritoriu. Cum bolșevicii erau În cea mai mare parte orășeni și s-au trezit În toiul unui război civil de proporții, acest vid de putere era deosebit de pregnant În majoritatea zonelor rurale. Era prima dată, ne amintește Orlando Figes, când satele erau libere să se organizeze singure, chiar dacă În condiții
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
predecesorii lor țariști În vremea războiului. Termenul de „lege marțială” sugerează o ordine ce lipsea În realitate. În timpul crizei agricole din primăvara și vara lui 1918, satele erau jefuite de bande Înarmate (otriadî) - unele autorizate, iar altele alcătuite spontan de orășeni Înfometați - care luau tot ce se putea. Chiar dacă se stabileau cât de cât anumite cote de grâne ce puteau fi apropriate de stat, acestea reprezentau „doar niște cifre contabile mecanice, bazate pe estimări nerealiste ale suprafețelor arabile și pe ipoteza
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sau de două ori În trecut. Ceea ce mi se pare limpede este că nici un responsabil cu dezvoltarea agricolă nu ar fi știut nimic despre furnici și cu atât mai puțin despre vreo metodă de control biologic. Majoritatea acestor funcționari erau orășeni și, oricum, erau În primul rând preocupați de orez, Îngrășăminte și Împrumuturi către agricultori. Puțini dintre ei s-ar fi gândit chiar și să pună Întrebări; la urma urmei, ei erau experții pregătiți ca să Îl instruiască pe țăran. Este greu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că „... nu sunt în lume popoare mai apropiate și mai prietenoase unul față de celălalt decât slavii și teutonii“23. Vom sublinia că polonezii au fost mult mai ponderați în altercațiile lor cu germanii decât nobilimea, persoanele ecleziastice și, mai târziu, orășenii din Boemia. Adăugăm că Gallus Anonymus i-a disprețuit pe ruși și Kadłubek pe ruteni, numiți în repetate rânduri barbari și dușmani ai polonezilor, iar cărturarul Jan Długosz (1415-1480) a insinuat că rusinii nutresc față de polonezi ură înnăscută, naturală, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
legăturile cu lumea din afară. Interdicția instituită pentru creștini de Biserica catolică de a practica împrumutul cu dobândă i-a transformat pe comercianții și bancherii evrei în monopoliști ai operațiunilor de creditare care acordau împrumuturi suveranilor, castelanilor, nobilimii, consiliilor municipale, orășenilor. Autoritățile publice au adoptat față de evrei o atitudine bivalentă, pe de o parte, îi culpabilizau pentru Răstignirea lui Iisus Christos, pe de altă parte, fiindcă recurgeau deseori la serviciile lor și beneficiau de substanțiale încasări fiscale, nu se grăbeau să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decenii În urmă niște adevărate „toposuri ale eternității” - nu mai sunt izolate și nu mai adăpostesc sătenii de odinioară. În satul vremurilor posttotalitare, care e unul al contradicțiilor - agricultură cu mijloace feudale, administrație de tip cvasicomunist, vile de vacanță ale orășenilor Înstăriți și televiziune prin satelit -, atotputernicia folclorului de odinioară a fost masiv subminată. Mai Întâi „Cântarea României”, cu cântecele ei de „viață nouă” („Badea meu Îi tractorist...”), apoi modele muzicale poluante (În Banat influența sârbească, În Regat inflexiunile orientale), iar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unic păstrător al adevăratelor valori spirituale și sociale, în absolută contradicție cu orașul, considerat un loc al pierzaniei. În general, clișeul contrastului sat-oraș este o constantă în prozele ei: la sate trăiesc boieri bătrâni, care își ajută „poporenii”, spre deosebire de tinerii orășeni din înalta societate, superficiali, fără orizont spiritual, robiți plăcerilor ușoare. Piesa de teatru Hazail (1931) înfățișează patimile și răstignirea Mântuitorului, ilustrând forța credinței. SCRIERI: Dreptul vieței, București, 1908; Pe urma dragostei, București, 1910; Marcu Ulpiu Traian Stănoiu, București, 1920; Slutica
LECCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
trăiesc atât pentru ei, cât pentru realizarea în viață a copiilor lor (și a nepoților). O analiză concretă (din documente și pe bază de interviuri biografice) a situației părinților de la sate care și-au dat copiii la școală, devenind apoi orășeni, ar fi edificatoare în acest sens. Cercetările efectuate și în țara noastră au scos în evidență corelația pronunțat negativă dintre numărul de copii (doriți și efectivi) și școlaritatea mamei. De asemenea, și în acest context, există o diferență accentuată între
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În mod tradițional, fiindcă școala înseamnă multe cheltuieli din partea familiei, ei erau excluși de la moștenire. Foarte mulți frați (aflați sau reîntorși la sat) consideră acum că această lege (tradițional-morală) trebuie aplicată, și nu cea juridică, ce le-ar da și orășenilor dreptul la moștenire. Un argument suplimentar invocat era și acela că pământul trebuie să fie al celor ce îl muncesc. Această concepție s-a mai atenuat în ultima vreme, dar nu a dispărut total. Astfel încât dacă redarea pământului reinstaurează sentimentul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Persoanele ajutate puteau fi și alte rude. În multe cazuri, cel puțin pentru o perioadă mai scurtă, cei ce veneau la oraș locuiau la predecesorii lor migranți. Rețeaua parentală din mediul rural oferea, în schimb, produse alimentare și ținea copiii orășenilor pe perioada vacanțelor. Înscrisă în mecanismul reciprocității de bunuri și servicii, această strategie de cooperare era benefică pentru ambele părți. Rețeaua de rudenie are un rol important în procesul migrațional și de mobilitate rezidențială prin facilitarea accesului la comunități de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
oferea încă vreo câteva clipe de limpezime mintală (numărul lot va spori odată cu adăugarea anilor), reprezentanții elitelor sociale românești (trecerea timpului - care ar însemna aici consumarea secolului al XVIII-lea - face să sporească numărul testamentelor aparținând păturilor înstărite ale țăranilor, orășenilor bogați și clericilor), alcătuiau testamente grijulii când plecau la război (în conflagrațiile frecvente dispariția era cu putință) sau îi cuprindea teama de răufăcători ori de evoluțiile politice incerte, față de soarta patrimoniului și de traseul sufletelor lor după Marea Trecere. Arhivele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
năvălitorilor nu era sigură 565. Un călător străin remarca ineficiența adăpostirii în locuri întărite: „la ivirea neașteptată a acestei furtuni [năvala tătărească de la sfârșitul anului 1727] doamna și toate jupânesele din țară s-au pus la adăpost în cetatea Hotin [...]. Orășenii s-au retras în anumite mănăstiri înconjurate de ziduri puternice, unde au de gând să se apere cât vor putea mai bine; cei de la țară s-au refugiat, unii cu gândul de a nu se mai întoarce, ceilalți s-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cineast întâlnește un flăcău care le imită glasul și știe să îi îmblânzească (Misiune de încredere). Un țăran învățase să folosească limbajul lupilor, și într-o noapte el domolește cu privirea o haită în mijlocul căreia căzuse, dintr-un copac, un orășean (În mijlocul lupilor). Undeva, într-un sat de munte, cineva strânge prund de aur într-o blană de berbec așezată în râu. Un vrăjitor scoate purecii din casă prin descântec. Îndrăgostit nebunește de o tânără femeie, naratorul află de la vrăjitoarea locală
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
literatură”, înzestrați „cu voință și mușchi”. Lui Caragiale îi detectează o atingere a inteligenței de „mobilitatea sceptică a raselor bătrâne”, îi contestă reprezentativitatea românească în dramaturgie, consideră forțată nuvela O făclie de Paște, deși, vorbind de politicienii „pehlivani” și de orășenii unei „nații de chiacheroni”, îl confirmă pe cel căruia îi recunoaște, totuși, calitatea de „mare vizionar”. Avea o înaltă prețuire pentru Mihai Eminescu, respingea însă moda epidemică a „lamentațiilor” posteminesciene; îi premerge totodată lui G. Ibrăileanu în criticile aduse publicării
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Alecsandri, revistele „România literară”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul” ș.a., iar ca intenții lupta împotriva imitației și a elitismului, încurajarea creației originale, abordarea unei problematici autohtone, într-o „mentalitate țărănească, adică românească, pentru că, vom dovedi aiurea, numai țăranul are o mentalitate specifică, orășenii și clasele de sus au o mentalitate mai mult sau mai puțin neromânească, clasa cultă fiind în genere o parte din Cosmopolis, o mahala a Cosmopolisului european, din punctul de vedere al mentalității ei, nu vorbesc de origine” ( G. Ibrăileanu
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
dedramatizată printr-o buclă a resemnării victorioase, căci personajul domină grozăvia morții absurde prin puterea autointrospecției și printr-o înțelegere calmă a existenței. Romanul sintetizează cu acuitate și un ansamblu de mentalități, comportamente, reacții și atitudini ale tinerei generații de orășeni instruiți din anii ’70. Acest profil de generație e trasat cu o luciditate surprinzătoare în epocă. Cartea e în același timp și un poem al orașului modern. Dulce ca mierea e glonțul patriei, de asemenea scris la persoana întâi, aduce
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
din România (foișorul, cerdacul) sau foișoarele sârbești (doxat), constatăm că este vorba Întotdeauna despre balcoane deschise. Le regăsim printre slavii creștini sau printre greci, le-am studiat până În sudul Peloponezului. La casele musulmane, fie că este vorba despre săteni, despre orășeni, despre simpli țărani sau despre bei, balcoanele sunt Închise, observație adevărată și pentru balcoanele tchardak din grădina imperială din Istambul. Excepție fac, uneori, clădirile la care balconul se află În interiorul unei curți cu un gard ce izolează bine de exterior
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
structural bulversant. Într-un interval de 15 ani după 1990, atât în mediul urban, cât și în cel rural, aproape toți și-au asumat o afiliere religioasă și au crescut spectaculos comportamentele de tip religios în spațiul public sau privat. Orășenii sunt totuși mai puțin religioși decât ruralii. M. Voicu, analizând „valorile și comportamentele religioase în spațiul urban românesc”, este tranșantă atunci când spune că „tranziția a generat insecuritate existențială și acest fapt și-a pus amprenta pe orientarea populației către religie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]