3,041 matches
-
firea. Cel care făcuse spargerea nu știa cu siguranță, cum o să reacționez. Dar dacă eu nu i dădeam importanță statuetei și n-o reasamblam (iară și iară această idee tracasantă! ) oare mai părăseam eu facultatea? Mai ajungeam eu în acest orășel uitat de lume, o cloacă de pensionari, și mai haleam, alături de funcția de administrator, și alte meserii ingrate? În sfârșit, mai dramatizam eu nuvela lui Alexandru Ivasiuc? Totuși în tot răul este și un bine. Nu aveam, cu certitudine, această
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
eu să o iau pe Roji la bani mărunți în ceea ce privește discuția auzită întâmplător? Nu. Și la ce bun? După discuția respectivă, cu o oră înainte, nu mai credeam în nimic și în nimeni. Toți pașii săvârșiți de mine în acest orășel, fuseseră, în mod cert, bine gândiți de cineva. Aproape că nu mai aveam dubii. E vorba de pașii mei. Inclusiv idila mea cu doamna directorului. Ha, Ha, Ha! Prea trase de păr au fost anumite scene, mai ales cea cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
căuta în societate personajele, oameni ai muncii, țărani cooperatori și proletari muncitori, și le punea în cârcă tot felul de angarale pedepsindu-i. > Când Sima reluă și de această dată afirmația, Gerard decise, pentru prima dată de când se afla în orășelul X, să-și ia inima-n dinți, pregătit să-l înfrunte. Cutremurul parcă îl scosese și pe el din modestie și din frica de a nuși contrazice șefii: Adică, d-le Sima ? Dl. Regizor părea și el hotărât să pună
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Iozefinei, cu toate că vestea mă marcase profund. Din acel moment, parcă ceva se rupsese în mine. Îmi năvăliră în minte momente și momente din întrevederile noastre. Și bune și rele. Începeam să cred încet, că moartea ei, care întorsese pe dos orășelul de pe Râul cu spini, era un fapt împlinit care mi se adresa parcă, numai și numai mie. Pentru mine, cazul era mai mult o posibilă mostră de autocunoaștere. De data aceasta, în ceea ce mă privea, Iozefina ieșea din acel con
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
agoniza un formidabil eveniment social: sfârșitul duminicii.” De câte ori, într-o zi, sunteți siguri că n-ați murit? La cinematograf: Ibsen - Rața sălbatică (Lucian Pintilie). Citesc în Mâncătorii de etichete: 17 noiembrie ’77: “Nu-i venea să creadă ochilor că bătrânul orășel al copilăriei, cu străzile lui strâmte, întortocheate și parcă brodite sporadic după ambițiile bogătașilor, negustori din alte vremuri, când era posibil ca un singur om să cumpere o întreagă stradă de case, îl aștepta la fel de molcomă ca altă dată. Tocmai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la nașterea propriului ei copil. Atunci n-am crezut că oi ajunge la vârsta de 50 de ani sau că Dumnezeu îmi va prelungi viața până către sută. A urmat după aceea, războiul, mai apoi deportarea, foametea și...revenirea în orășelul ăsta stătut și înăcrit, în care am lucrat, poți zice, o viață de om la Fabrica de cărămidă. Să nu crezi că Epa, dacă primea distincții de la stat în ultimii ani, era mult agreat în oraș sau în județ. Sau
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
o metodă, o strategie, tot așa cum o strategie de a ieși din banal sunt și bancurile deocheate, dar și micile snoave, improvizate, la picior, minciuni cum le mai numeau unii dintre prietenii lui Titi Americanu', când acesta povestea la bar (orășelul nostru avea, e adevărat, numai un singur bar și acela select; era să uit), la un coniac și o cafea, cum din cauza vitezei, într o curbă periculoasă, și-a văzut numărul din spate al mașinii Dacia 1110 sau cum în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
plăcut, al ei și mai puțin plăcut al meu (cu bolile și negativul meu). Asta eram eu înainte cu ceva ani și v-am spus, Adina nu mi-a încărcat mintea cu multe explicații și am ajuns în Piatra Neamț, un orășel frumos și curat, înconjurat de munți. Era superb, eu nu mai văzusem acel oraș și mi-a plăcut instantaneu, apoi am intrat într-o sală destul de frumoasă și încăpătoare la un hotel, unde erau cam o sută de personae, eu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
străbate un gard viu, aproape răsturnând-o pe bunicuța care culegea lucernă În spatele lui, a trecut ca o sălbăticiune prin porumbar, scoțând fulgii din păsări și iscând decolări de urgență, a ratat la milimetru ghizdurile unei fântâni, pentru ca, ajunsă În orășel, să-și proptească talpa striată În singura ușă pe care ar fi trebuit s-o ocolească, cea a cârciumii, iar aceasta a sărit ca o carte de joc, risipindu-i pe toți grangurii strânși În spatele ei Într-o ședință având
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
v-a ajuta pe tata în problemele sale, dar nu a avut nici o influență asupra lui Baliff. A trimis totuși o scrisoare de mulțumire tatei, pentru ajutorul acordat. Răzbunarea lui Baliff continuă și tata este mutat la Odorheiul Secuiesc, un orășel pitoresc despre care am amintiri frumoase. Am început școala primară. Aveam colegi români, unguri, evrei. Diriginta era unguroaică, iar directorul școlii era român. Aveam ore de limbă maghiară și am învățat această limbă la îndemnul tatei. Noi copiii ne împăcam
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
dragă mi-a fost cariera militară, de care habar nu aveam, atunci când am ,,fugit de acasă la armată” și am să explic de ce. Acasă nu o duceam rău, eram singur la părinți, eram o familie foarte bine văzută într-un orășel din BARAGAN - SLOBOZIA - reședință de raion, ulterior de județ - IALOMIȚA - atestat documentar din timpul domnitorului MATEI BASARAB. Bogați, nici vorbă, pământ nici vorbă, afaceri nici vorbă; la nivelul anilor 1950 - 1960, părinții mei lucrau la stat, zi lumină, uneori ne
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
cu voce tare, hotărîtă și În același timp convinsă: — Nu mi-l va lua nimeni! Locuiau În capitala Baakho, iar depozitul de carburanți se afla la o distanță de aproape treizeci de mile, În capătul vestic al insulei, la marginea orășelului Moyntown. Una din laturile perimetrului se Întindea de-a lungul țărmului, la numai cîțiva yards de digul de stabilopozi. De la rampa de descărcare, situată cu o milă și jumătate mai la sud, În micul golf care asigura intrarea maritimă În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
meu, notar de profesie ĂÎn familia noastră de cinci generații toți bărbații fuseseră notariă, era absorbit cu totul de slujba lui și nu la preocupat În chip deosebit educația unicului fiu. Copilăria și adolescența le-am petrecut bătând colinele din orășelul Vinci, cu ale cărui frumuseți Dumnezeu a fost atât de darnic. Păsările care zburau În Înaltul cerului, cele care coborau până la firul ierbii, cele captive În colivii, și cele cărora le dădeam drumul să zboare după ce deveneam pentru un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ca și astăzi, cum a atins cu aripa trupul meu de prunc, după care și-a luat zborul, pierzându-se printre nori... Dezideriu a avut o copilărie obișnuită ca unic fiu al unor părinți de condiție medie. Născut Într-un orășel prăfos de câmpie, Într-o perioadă când frontoanele caselor, cele ale instituțiilor, fabricilor, uzinelor ș.a.m.d., erau Împânzite cu lozinci patriotarde, după modelul rusesc, a avut șansa unor părinți iubitori, care nu l-au sufocat cu o dragoste incomodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ajung dependent de plămânul artificial, ies la patinaj pe suprafața înghețată a lacului din Parcul Irvington. În zilele lucrătoare pe înserat, iar sâmbăta și duminica dimineața până seara, când e soare cu dinți, patinez în cercuri-cercuri, în spatele șikselor din Irvington, orășelul ce se învecinează cu străzile și casele din cartierul meu evreiesc, cel atât de sigur și prietenos. Știu unde locuiesc șiksele după felul perdelelor pe care le pun mamele lor la geamuri. Și-apoi, goimii pun la fereastra din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vă placă și mai mult! Vezi tu, mediul din care proveneam eu era, în toate privințele care prezentau interes pentru Maimuța, exact opusul celui pe care a trebuit să-l înghită ea la optsprezece mile sud de Wheeling, într-un orășel minier numit Moundsville - în timp ce eu, în New Jersey, mă înecam în sirop (lăfăindu-mă în „căldura“ evreiască, după cum zicea Maimuța), ea, efectiv, îngheța de moarte acasă, în Virginia de Vest, un simplu animal de povară în ochii unui tată care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
trecu peste muchia paginilor cu degetul mare și acestea se desfășurară inegal din cauza numeroaselor hărți pliate, dar pe una din primele pagini găsi câteva liniuțe, cercuri și triunghiuri trasate cu cerneală peste text. Numai că textul vorbea doar despre un orășel lipsit de importanță din Asia Mică și desenele ar fi putut să fie mâzgălitura unui copil Înarmat cu riglă și compas. Evident, dacă liniile aparțineau unui cod, doar un expert le-ar fi putut descifra. Aici m-a bătut, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
asortați care să mărească efectul. Când Hunter mă anunțase, cu doar câteva zile Înainte de Crăciun, că unul dintre partenerii săi Îi oferise o cabană de schi În Megève pe perioada sărbătorilor, făcusem bagajele Într-o clipită. Megève, cel mai bizar orășel din Alpi, face Aspenul să pară doar un mall din America. Are străzi Întortocheate pavate cu piatră, patiserii Îmbietoare, buticuri Încântătoare și o piață a bisericii imaculată. Călătoria noastră fusese epuizantă - luaserăm un zbor de noapte către Paris și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mai văzut din nou la față toată noaptea. Nu am apucat nici măcar să mă salut cu ea, ceea ce a fost o ușurare. Ziua de Crăciun În Megève este ca decupată din Crăiasa zăpezii. Ninsoarea abundentă căzută peste noapte făcea ca orășelul să arate de parcă fusese scufundat În cremă Chantilly, biserica oferind privirii o turlă ca o bezea. După slujba religioasă Încântătoare, eu și Hunter am cumpărat ciocolată caldă din piața centrală și apoi am mers acasă și ne-am petrecut cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cercelușul de argint. Mona, în acea seară, Coacăză, și cei doi mușchi ai spinării ei, și cum se despărțeau ei în cele două jumătăți tari și albe ca laptele ale fundului, și încep să număr: 1, 2, 3... În următorul orășel, la următoarea bibliotecă, le spun lui Helen și Mona să stea în mașină cu Stridie cât mă duc înăuntru să pun mâna pe cartea de versuri. E o bibliotecă orășenească oarecare, în miezul zilei. În spatele biroului stă un bibliotecar. Ziarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
că ne-am făcut un dușman din fiecare plantă și animal ca să justificăm uciderea lor. În ziarul de azi, zice că soțul unui top-model a fost reținut sub acuzație de omor. Mă aflu la un telefon public de lângă biblioteca unui orășel de provincie; Helen e înăuntru, cu Stridie, și vandalizează cartea. La telefon, o voce de bărbat zice: — Brigada Omucideri. Întreb cine este la telefon. Și vocea zice: — Detectiv Ben Danton, Brigada Omucideri, zice. Cine e la telefon? Un polițist. Mona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
îndelungată, cu un conținut cultural și religios bogat. Principalele obiective turistice din Lhasa sunt Templul Jokhang, Strada Barkhor și Palatul Potala. Orașe chinezești cu un farmec aparte Multe orașe din China se pot lăuda cu o istorie bogată. Dintre acestea, orășelele și târgurile ce au fost întemeiate acum sute de ani și care și-au păstrat până astăzi înfățișarea originală, au cu siguranță un farmec deosebit. Zhouzhuang Zhouzhuang este situat în provincia Jiangsu, la 38 km de Suzhou. Într-un articol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Într-un articol semnat de cunoscutul pictor chinez Wu Guanzhong, acest exeget al frumosului spunea că Muntele Huangshan cuprinde toată grandoarea munților din țară, iar Zhouzhuang toată splendoarea "Ținutului apelor" din China. Presa străină apreciază Zhouzhuang ca cel mai reprezentativ orășel al "Ținutului apelor din China". În împrejurimile orașului se află lacurile Denghu, Baiyan, Dianshan, Nanhu și peste 30 de cursuri mari sau mici de apă. Toate casele au ieșire la malul apei și sunt construite în stil tradițional, 60% dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Dianshan, Nanhu și peste 30 de cursuri mari sau mici de apă. Toate casele au ieșire la malul apei și sunt construite în stil tradițional, 60% dintre acestea fiind ridicate în perioada dinastiilor Ming și Qing. În partea veche a orășelului, cu o suprafață de numai 0,4 km2, există aproape o sută de case în stil clasic și peste 60 de porți din cărămidă, sculptate. Zhouzhuang mai are și 14 poduri vechi, cu un specific local aparte. Cu atmosfera lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
situat între Shanghai și Suzhou, turiștii aflați în cele două orașe mari pot ajunge dimineața, aici, cu autobuzul sau trenul și se pot reîntoarce înapoi în orașele din care au plecat în seara aceleiași zile. Această practică face ca în orășel să nu fie hoteluri mari, majoritatea sunt mici și sunt deschise de localnici și chiar dacă nu au dotări de ultimă oră, au condiții igienice foarte bune. Zhouzhuang (Foto: Yang Ying) Orașul Fenghuang (Phoenix) Orașul Fenghuang (Phoenix) se află în districtul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]