643 matches
-
modul în care își ridica și cobora tonul vocii, în funcție de importanța a ceea ce spunea, toate erau noi pentru bunicul meu, obișnuit cu un anumit gen de discurs televizat. Că Gorbaciov era unul dintre acei oameni politici cu înnăscut talent pentru oratorie, nu e, cred, de pus la îndoială. Dar că în crearea imaginii lui de lider "iluminat" al PCUS un rol important l-au avut și transmisiunile în direct de la congresele și plenarele partidului este, poate, la fel de adevărat. Argumentul suprem: "vorbește
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
folosit și ce trebuie lăsat deoparte, nu renunță la nimic, relatînd totul, chiar dacă e contradictoriu. Mai mult: contradicțiile creează o puternică senzație de autenticitate. Adevărul pare pur și simplu a nu putea fi găsit. Avea Demostene un talent înnăscut pentru oratorie sau succesul lui e rodul unui efort considerabil de a-și corecta dicția și de a-și îmbunătăți respirația? Era Cicero un fanfaron sau poseda un dezvoltat spirit autoironic? Din textul biografiei paralele pe care le-o consacră Plutarh nu
Cum am învățat să citesc literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16123_a_17448]
-
și piese de Schiller, Shakespeare, Molière, Goethe. În aceeași perioadă, ASTRA și Reuniunea română de muzică încurajează afirmarea spectacolelor teatral-muzicale în limba română. Breasla muzicanților, cunoscută încă din secolul al XVI-lea, își va extinde activitatea; orchestre de renume interpretau oratorii religioase în biserici și catedrale, alăturându-se formațiilor corale. În palatul baronului Brukenthal (1721-1803) se organizau serate muzicale, audiindu-se piese simfonice. „Sibiul, scria un călător vienez (Krigel), poate fi socotit, pe drept cuvânt, un oraș muzical, deoarece în fiecare
Agenda2004-40-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282955_a_284284]
-
cu un instinct sănătos, scăpase, ieșise la lumină. Asta-l făcuse prudent, însă prudența era, uneori, lăsată deoparte și fondul lui de revoltă țărănească se declanșa tulbure și imprevizibil. Nu era un bun orator, dar obținea totdeauna ceea ce voia prin oratoria lui descusută, penetrantă. Când spiritul se inflama, devenea un polemist redutabil. L-am ascultat în câteva prilejuri, pamfletele lui orale băteau spre absurd, însă ce efect copleșitor! Leul cu coama căruntă stă acum calm și privește, cu ochii lui de
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
vechii edituri: Opere, Scriitori români, Restitutio, Memorialistică, Documente literare, Scrieri, Universitas, până la sfârșitul anului trecut văzând lumina tiparului 47 de volume, printre care: G. Călinescu, Opere, vol. III-IV, Bietul Ioanide (ediție de Niculae Mecu și Laurențiu Hanganu), Mihail Kogălniceanu, Opere. Oratorie, 1886-1889 (ediție de Georgeta Penelea-Filitti, preluată de la Editura Academiei), Liviu Rebreanu, Opere, vol. 21 și 22, Corespondență (ediție de Niculae Gheran, realizată în colaborare cu Muzeul Județean Bistrița-Năsăud), Aron Cotruș, Opere, vol. II. Poezii, 1920-1928, (ediție de Alexandru Ruja); Gala
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
de Mitzura Arghezi și Traian Radu. Sunt, totuși, două momente de referință în istoria accidentată a editării scriitorilor clasici români. Sper că vor obține subvențiile absolut necesare și vor apărea în acest an ediții critice, din operele lui Mihail Kogălniceanu (Oratorie, ultimul volum, 1889-1891, editor Georgeta Penelea-Filitti), Dimitrie Anghel, (vol. I, editor Marcel Duță), Ilarie Chendi (vol. VII, editori D. Bălăeț și Ioan Spatan), Gala Galaction (vol. IX, editor Teodor Vârgolici), B.P. Hasdeu (vol. VII, editor I. Oprișan), Ion Vinea (vol
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
de cuvinte este forma epigonică și degenerată a retoricii, utilizînd, în exemplele citate, la procedeul amplificării, punctul principal în tehnica stilistică a retoricii. Lui i se datorează umilirea totală a retorismului pașoptist. Și, evident, a relevat că în atelierul marii oratorii maioresciene se găsesc mijloacele stilistice de căpetenie. Păcat că autorul nu a făcut apel la cele cinci volume de Discursuri parlamentare, care erau, cînd și-a scris cartea, în întregime publicate. Desigur, Eminescu poetul l-a pus în umbră pe
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
estradă. Ba “Asociația muzicală” (asociație formată din diletanți ai protipendadei bucureștene) au chibzuit că ar fi mai necesară cumpărarea și așezarea unei orgi în sala Ateneului, care de altfel nu prea are întrebuințare decât la cel mult două concerte de oratorii pe an. Așa cred că achiziționarea unui pian de concert ar fi fost cel mai cuminte și necesar lucru în primul rând. Magazinele de muzică își disputau cinstea ca să-mi ofere fiecare pianele lor. Ajunseseră la un conflict general, iar
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
o proză semnată de Bogdan Alexandru-Stănescu: La casete (Okilă, take two), eseul Limba neo-adamică de Valeriu Gherghel, ca și articolul Mihaelei Ciortea, Oratori, retori și... curriculum, din care aflăm că Ministerul Educației a propus recent elevilor de liceu disciplina „DEZBATERE, ORATORIE ȘI RETORICA”, ce ar urma să fie studiată în cadrul unui curs opțional inclus în curriculum-ul la decizia școlii. Autoarea demonstrează însă că disciplina ce se dorește a fi introdusă se suprapune, prin competențele vizate, cu alte discipline obligatorii precum
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5459_a_6784]
-
cea mai avantajoasă, deseori cu prețul sacrificării artei, în care eul să țâșnească hipertrofic. Versurile devin tot mai zgomotoase, ca un zăngănit de săbii, îmbrăcând un echipament de campanie, orale și neglijente. Lirismul se reduce la persuasiune, iar retorica la oratorie. Doar Mircea Dinescu va mai lega la fel de strâns poezia de jurnalism, intimitatea de agoră și emoția de cotidian și de eveniment. În generația anterioară, dar siliți de împrejurări, o mai făcuseră Mihai Beniuc și Geo Dumitrescu. De pe la mijlocul anilor ’70
„De liniște ființa mea se teme”… by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5941_a_7266]
-
onorat o viață întreagă, contribuind la prestigiul lor național și internațional. Semicentenarul morții lui Paul Constantinescu descins din orașul considerat „al aurului negru”, a fost pregătit de apariția a două cărți, una consacrată materialelor muzicologice și autobiografice semnate de autorul Oratoriilor bizantine, prima realizată de Sanda Hîrlav - Maistorovici{\cite 4}, cea care ne pregătește un necesar catalog al creației autorului celei mai importante dintre versiunile corale ale Mioriței și alta a preotului Stelian Ionașcu, ce și-a propus analiza creației religioase
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
și N. Dumbravă se aplecaseră într-o lucrare anterioară, din 2008{\cite 8}. Am făcut referiri la aceste momente marcante din istoria vieții muzicale a urbei din care descinde Paul Constantinescu, deoarece înclin să cred că autorul celor două celebre oratorii - de Crăciun - Nașterea Domnului - și de Paști - Patimile și Învierea Domnului - deprinsese la Ploiești, încă în timpul studiilor, buchiile psaltichiei și sonoritățile muzicii de strană, pe care le va considera printre elementele definitorii ale spiritualității românești. Numai un climat viu al
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
chinonic (toate datate 1930), urmate de Liturghia psaltică (1935), de Variațiunile libere asupra unei melodii bizantine din sec. XIII (1939), de Sonata bizantină (1940) și apoi depășirea momentului ce a urmat presupusei distrugeri a primei versiuni a celui dintâi dintre oratorii și înlocuirea, într-un timp record, a întregii substanțe melodice din secolele XIII - XIV, cu una neagreată, dacă nu cumva chiar disprețuită de I. D. Petrescu, aparținând eminenților psalți români ai secolului al XIX - lea, Macarie Protopsaltul, Anton Pann și Dimitrie
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
ce trebuie urcate, pentru a reconstitui dimensiunile reale ale creatorului poemului coral Miorița, a celor 4 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, a Nunții în Carpați, a Nopții furtunoase, a Simfonietei și Simfoniei ploieștene, a Liturghiei psaltice și a monumentalelor oratorii bizantine. Parcurgând prețioasele documente ale cărților, am putea spune împreună cu Geo Bogza, ascultând același Triplul concert: „Plecat dintre noi, muritori, într-o duminică, Paul Constantinescu s-a întors iarăși între noi, nemuritor, în duminica următoare: «Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
pare a fi devenit sinonimul lui spirit: Aceste producții, stimați frânari politici, au fost posibile doar de către unul cu mult iz de aventură, încăpățânat și cu multă dragoste față de țară și pământurile ei� (CD 30.09.2003). Se pare că oratoria românească, nu întru totul birocratizată, păstrează o mai veche aplecare spre stilul ornat, chiar spre metaforismul liric. Intervenția din care am citat și mai sus, pentru a ilustra termenul aprofunzime, continuă într-un mod încă mai creator: �Și să nu
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
Radovan, profesorii universitari Florian Gâldău și Nicolae Diminescu), precum și o serie de manifestări educative, culturale și sportive în incinta școlii, dintre care menționăm: concursul de fizică „Loga”, activitățile „Chimia și viața”, „Micii biologi”, prezentările cercurilor de ecoturism montan, dezbateri și oratorie, matematică, prezentarea de proiecte informatice, o expoziție aniversară, una de ziare și reviste, alta a momentelor din viața școlii, prezentarea unor spectacole susținute de cercul dramatic, teatru în limba română, teatru în limba engleză, un spectacol cu temă religioasă, un
Agenda2005-20-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283696_a_285025]
-
Opere" au continuat să apară ediția G. Călinescu, până la volumele 3-4, cu Bietul Ioanide, în îngrijirea impecabilă a lui Nicolae Mecu, și ediția M. Kogălniceanu, continuând în 2003 restituirea discursurilor parlamentare, în îngrijirea competentă și eroică a Georgetei Penelea-Filitti (restituirea oratoriei începuse în 1977 la Editura Academiei). Colecția "Scriitori români" a înaintat numai cu patru autori. Din ediția B. P. Hasdeu, I. Oprișan și Stancu Ilin au editat volumele IV (Teatru) și VII (Folclor literar), deși au pregătit și publicistica, apărută
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
urmează drept studiu de caz Anatomia dramaticului, unde Antoaneta Tănăsescu discută pe larg alte două interesante chestiuni: teatrul ca spectacol între a arăta, a ascunde și a sugera și teatrul ca literatură sau formă artistică distinctă ce interacționează cu matematica, oratoria și... sportul. Lumea curentului literar urmează același scenariu. Curent, perioadă, epocă literară, școală, grupare, devin elementele cheie ale privirii teoretice retrospective. La un moment dat, Antoaneta Tănăsescu formulează o idee extrem de interesantă, problema receptării în epocă a manifestelor și a
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
prin anii ’80 ai veacului de curând încheiat, când ni s-au dezvăluit patru ipostaze ale scriitorului: prozatorul memorialist, poetul, oratorul și epistolierul. Cuvântările (Discursurile) și predicile sale îl desemnează ca pe unul din cei mai de seamă reprezentanți ai oratoriei românești. Despre arta oratorică a lui Timotei Cipariu a vorbit, mai întâi, Ioan Rațiu, primul său biograf - „În adunările Asociațiunei, Cipariu a luat des cuvântul, și de câte ori el își spunea părerile, totdeauna lăsa lumină în cestiunile de care vorbea. Începând
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
ca într-un termen nu prea lung (cam de zece ani) să rezolve o situație ce părea că nu va fi rezolvată niciodată. De curând am primit vestea îmbucurătoare că ediția critică a operei lui Mihail Kogălniceanu a încheiat editarea oratoriei parlamentare cu ultimul volum, apărut în 2004 la Fundația Națională pentru Știință și Artă, în colaborare cu Academia Română și Institutul de Istorie și Teorie Literară , G. Călinescu". Meritul aparține Georgetei Penelea Filitti, care trudește din 1977 pe paginile oratoriei lui
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
editarea oratoriei parlamentare cu ultimul volum, apărut în 2004 la Fundația Națională pentru Știință și Artă, în colaborare cu Academia Română și Institutul de Istorie și Teorie Literară , G. Călinescu". Meritul aparține Georgetei Penelea Filitti, care trudește din 1977 pe paginile oratoriei lui Kogălniceanu. Nu știu să fi semnalat cineva această victorie. De felul nostru sceptici, preferăm să ne deplângem înfrângerile și să ne cultivăm resemnările. Ar mai fi de făcut completări în sectorul istoriei sau al publicisticii, ar mai fi de
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
ediției Kogălniceanu, rezultatul unor competențe multiple, puse în aplicație de un colectiv priceput, de la Dan Simonescu (decedat în 1993) și Alexandru Zub, la Vladimir Diculescu (săvârșit și el dintre noi) și Dan Berindei. Pentru ultimele nouă volume din serie, dedicate oratoriei, Georgeta Penelea Filitti, a contribuit profesionist atât în plan filologic (pentru stabilirea și îngrijirea textului), cât și în plan istoric (prin introduceri, comentarii și note minuțioase dintr-o adevărată enciclopedie a vieții politice din a doua jumătate a secolului al
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
și prefațator pe Dan Simonescu, devenit, într-un fel, coordonatorul ediției. Al doilea volum, Scrieri istorice, apărut în 1976, este îngrijit și prefațat de Alexandru Zub. În volumul III, despărțit în două părți, apărute în 1983 și 1987, se tipărește oratoria lui Kogălniceanu din anii 1857-1864, în îngrijirea lui Vladimir Diculescu și cu o introducere de Dan Berindei. Oratoria de după 1865 începuse să fie restituită mai devreme, din 1977, de către Georgeta Penelea (ulterior căsătorită Filitti). Până în 1989, apăruseră patru părți din
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
1976, este îngrijit și prefațat de Alexandru Zub. În volumul III, despărțit în două părți, apărute în 1983 și 1987, se tipărește oratoria lui Kogălniceanu din anii 1857-1864, în îngrijirea lui Vladimir Diculescu și cu o introducere de Dan Berindei. Oratoria de după 1865 începuse să fie restituită mai devreme, din 1977, de către Georgeta Penelea (ulterior căsătorită Filitti). Până în 1989, apăruseră patru părți din volumul IV și trei părți din volumul V, urmând cronologia evenimentelor politice și parlamentare pe care le-a
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
Avramescu - menționați cu recunoștință de îngrijitoarea ediției într-o postfață a ultimului volum, ,în loc de încheiere". Au trecut mai mult de treizeci de ani de la începerea ediției Kogălniceanu și, între timp, a murit Dan Simonescu, inițiatorul ediției critice. Îngrijitoarea părții de oratorie a ediției își destăinuie suferințele și necazurile (i-au murit mama și soțul) - accentuând pentru noi, ca simpli cititori, impresia că ediția Kogălniceanu a străbătut nu doar o epocă, ci mai multe. Destul de longevivul Kogălniceanu (1817-1891) are nevoie în posteritate
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]