428 matches
-
Alfredo în peste 50 de spectacole în țară și peste hotare. Această intensă activitate profesională începe să-și arate efectele negative asupra vocii sale începând cu anul 1995. În perioada 1985-1995 Cristian Caraman a cântat aproximativ 1500 de spectacole de oratoriu, operă și operetă, un tur de forță care îi afectează serios sănătatea vocală, astfel încât în următorii ani aproape că dispare total de pe scena lirică românească. Într-un interviu apărut în ziarul Cotidianul in 1995, Caraman amintește de perioada în care
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
prin mâna Priorului, sau de către fratele desemnat de el în această funcție, ținând cont de vârsta și de nevoile fiecăruia. În măsura în care ar fi necesar, veți putea deține măgari sau catâri, ori să vă ocupați de creșterea unor animale sau păsări. Oratoriul să se construiască, în modul cel mai potrivit, în mijlocul chiliilor; și acolo trebuie să vă reuniți în dimineața fiecărei zile pentru a asculta Sfânta Liturghie, unde se va putea face în modul cuvenit. De asemenea, în zilele de duminică ori
Regula Carmelitana () [Corola-website/Science/323065_a_324394]
-
pentru găsirea ruinele Templului. În a doua parte a secolului al XVI-lea, Soliman Magnificul le-a acordat evreilor dreptul de a se ruga la Zidul de Vest și l-a pus pe arhitectul curții, Mimar Sinan să construiască un oratoriu pentru ei acolo. În 1625 sunt menționate pentru prima dată rugăciunile organizate la Zid de către un învățat al cărui nume nu a fost păstrat. Rabinul Ghedalia din Semitizi, care a mers în Ierusalim în anul 1699, scrie că suluri din
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
o nouă mănăstire benedictină, pe lângă vechiul complex monahal din vremea lui Augustin. în anul 1011, catedrala a fost grav avariată în timpul incursiunilor vikingilor asupra Angliei. În timpul arhiepiscopului Lyfing (1013-1020) sau a succesorului său Aethelnoth (1020-1038), a fost adăugat catedralei un oratoriu al Sfintei Maria. Conform săpăturilor arheologice, oratoriul avea formă hexagonală, era flancat de turnuri și conținea tronul arhiepiscopal, mutat mai târziu în catedrală. Catedrala a fost distrusă de un incendiu în anul 1067, la un an după ce normanzii au cucerit
Catedrala din Canterbury () [Corola-website/Science/322672_a_324001]
-
monahal din vremea lui Augustin. în anul 1011, catedrala a fost grav avariată în timpul incursiunilor vikingilor asupra Angliei. În timpul arhiepiscopului Lyfing (1013-1020) sau a succesorului său Aethelnoth (1020-1038), a fost adăugat catedralei un oratoriu al Sfintei Maria. Conform săpăturilor arheologice, oratoriul avea formă hexagonală, era flancat de turnuri și conținea tronul arhiepiscopal, mutat mai târziu în catedrală. Catedrala a fost distrusă de un incendiu în anul 1067, la un an după ce normanzii au cucerit Anglia și au instituit o nouă guvernare
Catedrala din Canterbury () [Corola-website/Science/322672_a_324001]
-
sunt populare în rândul celor care stăpânesc bine instrumentul. Pe lângă operele enumerate până acum, Bottesini a mai compus încă trei opere: "Il Diavolo della Notte" (Milano, 1859); "Vinciguerra" (Paris, 1870) și "Ero e Leandro" (Torino, 1880). A compus și un oratoriu, "Grădina Olivet" (după un libret de Joseph Bennett), care a fost produs la Festivalul din Norwich în 1887, unsprezece cvartete de coarde, un cvintet pentru cvartet de coarde și contrabas și numeroase lucrări pentru contrabas, inclusiv două concerte pentru contrabas
Giovanni Bottesini () [Corola-website/Science/329936_a_331265]
-
în prima jumătate a secolului al IX-lea ca o mănăstire a prinților-episcopi din Augsburg. Motivul înființării sale se datorează prezenței pustnicului Magnus din Füssen (cunoscut și sub numele de "Sfântul Mang"), care a construit aici o chilie și un oratoriu, unde a murit pe 6 septembrie, deși nu există nici o evidență cu anul exact. Trupul sfântului a fost descoperit neputrezit, o dovadă a sfințeniei sale, iar venerarea Sf. Mang a fost baza spirituală a mănăstirii. Fondarea mănăstirii nu a fost
Mănăstirea Sfântul Mang din Füssen () [Corola-website/Science/328189_a_329518]
-
acest film au colaborat ca asistenți viitori profesioniști din domeniul cinematografiei precum Gheorghe Ilarian (asistent de sunet), Elena Pantazică și Sanda Bălășescu (asistente de montaj). Muzica filmului a fost compusă de Tiberiu Olah, dar coloana sonoră conține și fragmente din oratoriul „Messias” de Georg Friedrich Händel, interpretate de orchestra Filarmonicii George Enescu din București, dirijată de Mircea Cristescu. Versurile recitate în film sunt scrise de poetul Nichita Stănescu. Decorurile și costumele au fost realizate de arhitecții Marcel Bogos și Rodica Savin
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
de Cezar Petrescu împreună cu Mihail Novicov. Piesa a fost distinsă cu Premiul de Stat pentru Dramaturgie (1952) si ecranizată in 1953 (regia Dinu Negreanu, cu Liviu Ciulei, Marga Barbu, Iurie Darie, George Vraca). În 1959, Wilhelm Georg Berger (1929-1993) scrie Oratoriul pentru tenor, bariton, cor mixt și orchestră „Ștefan Furtună” (libret de G. Dan). În București, strada Ștefan Furtună (în prezent „Mircea Vulcănescu”, o arteră importantă, cunoscută, pornind din intersecția cu Bulevardul Dacia si Calea Griviței) a fost marcată cu tăblițe inscripționate
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
classes au fost difuzate la televizor. Concertul la Casa Albă din 1961 a fost înregistrat și difuzat ca album. Casals a fost și compozitor. Lucrarea sa cea mai apreciată este "La Sardana", pentru un ansamblu de violoncele, compusă în 1926. Oratoriul său, "El Pessebre", a fost reprezentat în premieră la Acapulco, în Mexic, la 17 decembrie 1960. El a fost interpretat și la O.N.U. cu ocazia aniversării organizației în 1963. Casals a fost inițiat în 1963 ca membru de
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
Oratoriul de Crăciun (Germană: Weihnachtsoratorium), BWV 248, este un oratoriu compus de Johann Sebastian Bach pentru a fi interpretat în biserică pe perioada Crăciunului. A fost compus pentru Crăciunul din 1734 și incorporează muzică din compoziții mai vechi, inclusiv trei cantate
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
Oratoriul de Crăciun (Germană: Weihnachtsoratorium), BWV 248, este un oratoriu compus de Johann Sebastian Bach pentru a fi interpretat în biserică pe perioada Crăciunului. A fost compus pentru Crăciunul din 1734 și incorporează muzică din compoziții mai vechi, inclusiv trei cantate seculare compuse în 1733 și 1734 și o cantată
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
1734 și o cantată de biserică (BWV 248a), acum pierdută. Data este confirmată de Bach în manuscris. În afară de 1734, lucrarea nu a mai fost interpretată până în 1857 când a fost interpretată de Sing-Akademie zu Berlin sub bagheta lui Eduard Grell. "Oratoriul de Crăciun" este un exemplu sofisticat de parodie muzicală. Autorul textului este necunoscut, deși un colaborator frecvent al lui Bach pentru oratoriile sale era Christian Friedrich Henrici (Picander). Lucrarea aparține unui grup de trei oratorii compuse spre sfârșitul carierei lui
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
este necunoscut, deși un colaborator frecvent al lui Bach pentru oratoriile sale era Christian Friedrich Henrici (Picander). Lucrarea aparține unui grup de trei oratorii compuse spre sfârșitul carierei lui Bach în 1734 și 1735 pentru sărbători importante, celelalte două fiind "Oratoriul de Înălțare" (BWV 11) și "Oratoriul de Paști" (BWV 249). Toate sunt parodii ale unor compoziții mai vechi, deși "Oratoriul de Crăciun" este de departe cea mai lungă și complexă lucrare. Oratoriul este structurat în șase părți, fiecare parte fiind
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
al lui Bach pentru oratoriile sale era Christian Friedrich Henrici (Picander). Lucrarea aparține unui grup de trei oratorii compuse spre sfârșitul carierei lui Bach în 1734 și 1735 pentru sărbători importante, celelalte două fiind "Oratoriul de Înălțare" (BWV 11) și "Oratoriul de Paști" (BWV 249). Toate sunt parodii ale unor compoziții mai vechi, deși "Oratoriul de Crăciun" este de departe cea mai lungă și complexă lucrare. Oratoriul este structurat în șase părți, fiecare parte fiind compusă pentru interpretare la una din
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
grup de trei oratorii compuse spre sfârșitul carierei lui Bach în 1734 și 1735 pentru sărbători importante, celelalte două fiind "Oratoriul de Înălțare" (BWV 11) și "Oratoriul de Paști" (BWV 249). Toate sunt parodii ale unor compoziții mai vechi, deși "Oratoriul de Crăciun" este de departe cea mai lungă și complexă lucrare. Oratoriul este structurat în șase părți, fiecare parte fiind compusă pentru interpretare la una din evenimentele importante din perioada Crăciunului. Lucrarea este adesea interpretată integral sau împărțită în două
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
și 1735 pentru sărbători importante, celelalte două fiind "Oratoriul de Înălțare" (BWV 11) și "Oratoriul de Paști" (BWV 249). Toate sunt parodii ale unor compoziții mai vechi, deși "Oratoriul de Crăciun" este de departe cea mai lungă și complexă lucrare. Oratoriul este structurat în șase părți, fiecare parte fiind compusă pentru interpretare la una din evenimentele importante din perioada Crăciunului. Lucrarea este adesea interpretată integral sau împărțită în două părți egale. Durata totală a lucrării este de aproape trei ore. Prima
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
calendaristică a zilei respective pentru a obține o structură narativă coerentă. Dacă ar fi urmat calendarul, povestea ar fi fost astfel: Asta ar fi avut ca rezultat fuga Familiei Sfinte înainte de sosirea Magilor, ceea ce ar fi fost nepotrivit pentru un oratoriu compus cu intenția de a fi coerent. Bach a eliminat conținutul celei de-a treia zi de Crăciun (27 decembrie), Evanghelia după Ioan și a împărțit povestea celor două grupuri de vizitatori - păstorii și Magii - în două. Astfel, a rezultat
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
Evanghelia după Ioan și a împărțit povestea celor două grupuri de vizitatori - păstorii și Magii - în două. Astfel, a rezultat o expunere mult mai coerentă a poveștii Crăciunului: Fuga în Egipt are loc după sfârșitul celei de-a șasea părți. Oratoriul a fost compus pentru a fi interpretat în cele șase zile de sărbătoare din sezonul de Crăciun 1734/ 1735. Partitura originală conține indicații și cu privire la când să fie interpretată fiecare parte. A fost compusă pentru a fi interpretată în cele
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
este, prin contrast, orchestrată pentru instrumente de suflat din lemn și nu include un cor de deschidere. Partea a patra este compusă în Fa major (tonalitatea relativă a lui Re minor) și marchează cel mai îndepărtat punct muzical față de introducerea oratoriului, fiind orchestrat pentru corni. Bach începe o călătorie muzicală înapoi spre tonalitatea ce a deschis lucrarea prin tonalitatea dominantă La major a părții a cincea spre o revenire triumfătoare la Re major pentru ultima parte. Pentru a întări această conexiune
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
din lucrări care au fost compuse înainte. Mare parte din această muzică era "seculară", adică scrisă pentru omagierea persoanelor regale sau al altor personalități locale importante, nefiind destinate pentru a fi interpretate în biserică. Aceste cantate seculare care formează baza "Oratoriului de Crăciun" sunt: Pe lângă aceste surse, s-a crezut că a șasea cantată a fost preluată integral dintr-o sonată de biserică acum pierdută, BWV 248a. Aria trio din partea a cincea "Ach, wenn wird die Zeit erscheinen?" se crede că
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
sub bagheta lui Adrian Boult. După 1924 a început o nouă fază în viața sa muzicală, caracterizată prin ritmuri încrucișitare vesele și prin armonii izbitoare. Lucrări importante din această perioadă sunt "Toccata Marziale", baletul "Old King Cole", Concertul pentru pian, oratoriul "Sancta Civitas" (preferata sa dintre lucrările sale corale) și baletul "Job: A Masque for Dancing". De asemenea a compus și "Te Deum în Sol major" pentru înscăunarea lui Cosmo Gordon Lang ca Arhiepiscop de Canterbury. Această perioadă muzicală a culminat
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
muzicală mult mai elaborată, au realizat modificări în notația muzicală și au dezvoltat noi tehnici de interpretare instrumentală. Muzica barocă a dezvoltat dimensiunea, diversitatea și complexitatea ansamblurilor instrumentale. Tot în această perioadă s-au dezvoltat genuri muzicale precum opera, cantata, oratoriul, concertul și sonata. Mare parte dintre conceptele și termenii muzicali din această perioadă sunt utilizate și astăzi. În general termenul de "baroc" este folosit de istoricii de muzică pentru a descrie o gamă largă de stiluri dintr-o regiune geografică
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
pentru a discuta și ghida tendințele din artă, în special în muzică și în arta dramatică. În ceea ce privește muzica, și-au bazat idealurile pe o percepție a dramei muzicale clasice (în special din Grecia Antică) care punea accent pe discurs și oratoriu. Prin urmare, au respins utilizarea polifoniei și muzicii instrumentale a contemporanilor și au discutat tehnici muzicale din Grecia Antică precum monodia, ce însemna un cântăreț solo acompaniat de o khitara. Primele puneri în practică a acestor idei, inclusiv lucrările "Dafne
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
era într-o permanentă căutare a formulelor comerciale de succes în operă, apoi în oratoriile în limba engleză. Un compozitor prolific, Händel împrumuta de la alții și își recicla adesea propriul material. Era cunoscut și pentru adaptarea unor piese precum celebrul oratoriu "Mesia", ce a avut premiera în 1742, pentru cântăreții și muzicienii disponibili. La momentul morții sale era unul dintre cei mai cunoscuți compozitori din Europa iar muzica sa a fost studiată de către muzicienii perioadei clasice. Händel, datorită puternicelor sale ambiții
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]