7,285 matches
-
îl credem foarte sănătos și în urma căruia romanurile țărănești și descrierile tipice au ajuns să fie prețuite de literaturi, de noveliști". Arta lui Slavici, ca și a celorlalți care creau o astfel de literatură poporană, era deci prețuită pentru că "părăsind oarba imitare a concepțiunilor străine, s-au inspirat din viața proprie a poporului lor și ne-au înfățișat ceea ce este, ceea ce gîndește și ceea ce simte românul în partea cea mai aleasă a firei lui etnice". Și să nu se uite că
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
fost reacționar... După suprimarea pensiei va veni exproprierea urbană care-mi va lua casa din București, tot pe motivul probabil că sunt moșier. În sfîrșit, colectivizarea pămîntului care mă va arunca pe drum la vîrsta de peste 80 de ani, aproape orb, dar, din nenorocire, sănătos la minte ca să sufăr și mai adînc de urgia moscovită căzută asupra neamului românesc! Iată răsplata pentru cei 44 ani serviți învățămîntului public în mod conștiincios, chemat fiind de el prin vocația pe care mi-a
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
iunie 1948 Academia Română se transformă în Academia RPR. Apoi, în august, apare lista cu membrii Academiei RPR, printre care C. Rădulescu-Motru nu e menționat. Cum se așteptase, fusese exclus. Din tot ceea ce reprezentase odată, deodată devenise un bătrîn oarecare, aproape orb, neputincios și lipsit de cele elementare traiului. Trist, amărît sfîrșit pentru cel ce fusese multe decenii o mare personalitate a culturii românești. Mă corectez imediat. Nu fusese, ci rămăsese și așa îl va consemna istoria culturii noastre. D-na Rodica
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
ci doar așa ca să-și pună capul În poala ei și să plângă cum făcea atunci, În copilărie, când era bolnav. Căci „bolnav“ era și acum. Se simțea greu de atâtea gânduri și singur În bătaia vântului, amenințat de forțe oarbe și ucigașe. Un fulg ușor i-a trecut prin față și a avut o tresărire. A avut senzația că Îl aude pe Valerie Floroiu, șoptindu-i de pe celălalt tărâm: Curaj, Mihai! Aceasta e menirea pe pământ. Curaj! Simțind că primește
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
prieten îmi povestea că, săptămânile trecute, plecând cu soția după cumpărături, a rămas siderat în fața unei imagini nu doar sfidătoare în sine, ci îngrețoșătoare la modul fizic: doi "copii ai străzii" defecau, ziua în amiaza mare, pe trotuarul pe care, orbi și surzi, treceau destui cetățeni pașnici! "Și ce-ai făcut?", l-am întrebat, curios să aflu cum se comportă omul normal în fața agresiunii primare absolute. "Păi, stai să vezi. Ăia se căcau râzând, însă nimeni nu-i băga în seamă
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
opinii relevante, ale lui Șerban Cioculescu ("nesfîrșita ploaie autumnală" și "troienele de zăpadă materializează universul îndărăt, către neființa originară, către starea de indistincție a elementelor"), Perpessicius ("suflet nedezlipit de placenta haosului originar", înfiorat "de toate ecourile atavice"), Vladimir Streinu ("traiul orb al materiei, al primordialității concrete"), N. Davidescu, acesta din urmă cu o memorabilă asociere preistorică: "poezia d-lui Bacovia are, în ciuda scurtimii ei, ceva din greutatea cu care, probabil, odinioară, se vor fi mișcat uriașii Plesiosauri în nămoalele primitive, înainte de
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
în roman. Nu pricepuse... că nu era vorba de un subiect de conversație, ci că tot ce i se întîmpla, tot ce vedea și auzea nu căpătau vreo valoare decît dacă îi erau împărtășite și lui. Cum fusese atît de oarbă să lase lucrurile să meargă pînă aici și să nu-și fi dat seama? Îi fu rușine de bucuria ce-o străbătuse în țipetul involuntar, cu care îi întîmpinase venirea; nici nu se mai gîndise la ce putea spune Mandrea
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
turnător"?" Pamfletarul are atitudinea unui adolescent intransigent, însetat de absolut și dezamăgit de toată lumea. El îi pune la zidul infamiei și pe pedeseriști și pe cederiști, fără să țină seama de deosebirea de situare istorică dintre ei. Cu aceeași furie oarbă îi aneantizează pe intelectualii care îi vin întâmplător în minte, în momentele lui de negativism dezlănțuit. Riscul acestei asprimi fără nuanțe este de ordin moral și constă în săvârșirea unor nedreptăți, greu de reparat într-o viață de om. Din
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
inserarea, în anumite articole, a unor liste de cuvinte prezentînd același tip de problemă: listele grupează termeni aparținînd aceluiași nivel lexical (în articolul omăt, de pildă, este inclusă o lungă listă de cuvinte populare, sub chior 2, chioară adj. (Reg.) Orb..., sînt grupate regionalisme ca buget, grebănos, întrolocat etc., la adăugător 3,-oare adj. (Calc din lb. rusă) Suplimentar, complimentar, se include (precedat de indicația Vezi și) un cuprinzător inventar de cuvinte cu semnificație modificată sub influența echivalentului rusesc; numeroase sînt
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
timpului, dar e sigur că sunt de față atunci când e de reprimat o demonstrație a muncitorilor nemulțumiți sau, ca acum, când s-a dat ucaz ca poliția să treacă la cea mai mare operație din ultimul deceniu. Trebuie să fii orb ca să nu-ți dai seama că agitând ca pe niște bâte pistoalele-mitralieră, polițiștii nu vor deveni nici mai eficienți și nici mai temuți. Însă diversiunea cu "mitraliera" "Crvena Zastava" - în fond, un banal pistol cu douăsprezece gloanțe, ceva mai rapid
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
Ana-Maria Popescu "n-am să-ți iert niciodată această infirmitate,/ acest deget pe care trebuie să-l ascund îndărătul creionului/ și care a crescut fără oprire zi de zi, m-a/ pîndit ani la rînd, m-a ascultat cu sete oarbă...". Acest straniu "instrument" viu a scris pe rînd Ieudul fără ieșire (1994), Porcec (1996), Pantelimon 113 bis (1999) și Podul - o antologie care se încheie cu trei poeme nepublicate pînă acum în volume. Versurile din Iedul fără ieșire, volumul de
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
în sensul replicii optimistului care, în celebra anecdotă, la nesfîrșitele lamentații ale pesimistului că nu se poate mai rău decît atît, răspunde prompt "ba se poate"). Semnificativă în acest sens este și seria de întîmplări tragi-comice, istorisite de Vendulka, fetița oarbă din povestirea Ochi de diamant: "Dar să știți, tatăl meu e cineva, o mare figură. (...) Da, e producător și distribuitor de fructe și, o dată a călcat-o cu dubița pe o vecină de-a noastră șchioapă - una Dymackova, și pe
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
un ticălos!). "Azzurro" a plăcut și, mai mult, a emoționat inimile sensibile prin povestea sa (istorisită cinematografic simplu, direct, coerent): călătoria unui bătrân - Giuseppe (75 de ani) - și a nepoțelei lui - Carla (7 ani) - din Italia în Elveția. Carla e oarbă, are nevoie, pentru a-și recăpăta vederea, de un transplant de cornee. Totul costă foarte mult și Giuseppe hotărăște să ceară banii necesari pentru operație de la fostul său patron din Geneva, unde a lucrat în urmă cu 30 de ani
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
Războinicul" Bodo - un tânăr frustrat și chinuit de amintiri. Filmul e o repunere ultra-contemporană în discuție a destinului și a întâmplării, a mecanicii complicate a sentimentelor nemărturisite și a abdicărilor inutile. Drumurile celor doi s-au întretăiat datorită unei șanse oarbe sau grație unui destin implacabil? - o întrebare la care, pe tot parcursul filmului, se caută un răspuns. Mărturisește regizorul la conferința de presă: "Ce altceva s-ar fi putut întâmpla în viața mea? Ce altceva s-ar fi putut întâmpla
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
a unei drame ce s-a jucat și din care a mai rămas piaza rea, blestemul, contratimpul. Cărora li se opune când și când minunea, miracolul. Ce se înfățișează consolator într-o viață dependentă de stihia naturii și de hazardul orb. Galeria bogată de figuranți îi oferă lui Ioan Neșu posibilitatea de a sonda firea omului și firele destinului, pasiunile omenești ce sunt aceleași, indiferent de spațiul geografic, temporal sau cultural. Reținem talentul autorului de a mânui camera de luat vederi
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
dintre semnificații nu pot fi recuperate. Schematizînd foarte mult, firul epic este același și în carte și în film: o călătorie de șapte zile aduce împreună, printr-o bizară potrivire a destinului, un tînăr, "aproape un copil", si un barbat orb și ciung, complet diferiți că temperament. Cei doi parcurg împreună un fel de drum al cunoașterii. Iar între ei se instaurează o relație de inițiere reciprocă. Ciccio, tînărul, este condus de către proaspătul sau maestru Fausto către înțelegerea celor două dimensiuni
Călătorie în realitatea imediată by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16448_a_17773]
-
Părinților Bisericii, unii dintre scriitorii bisericești sunt autori de lucrări importante sau numeroase. Printre acești autori putem cita în general pe apologeții greci și latini ai secolului al II-lea, pe Clement Alexandrinul, Lactanțiu, Rufin, Teodor de Mopsuestia, Didim cel Orb, Sinesiu de Cirene, Evagrie Ponticul, Nil Ascetul, Diadoh al Foticeii, Marcu Ascetul, Isaia Pustnicul, scriitori sirieni, armeni, georgieni etc. Operele acestor scriitori reprezintă un uriaș material de istoria culturii și a spiritului creștin în primul mileniu, un material cu orientări
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
pragul unei crize de inimă, acesta se confesează amicului său, partener de volan și ședință de reclamă la răsărit de soare. Același astru e luat reper à rebours - Soarele apune la stînga, o succesiune eliptică de peripeții ale unui personaj orb, care călătorește aleatoriu, intersectîndu-se cu alte personaje ciudate dintre care o blondă căreia vrea să-i povestească accidentul fatal pe care l-a avut, dar nu izbutește. Regizor și coscenarist, Fésös András, la cei 39 de ani ai săi, se
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
toate învățămintele!" Toate învățămintele din ce? Cu un parlament populat în proporție de douăzeci și cinci la sută de haidamacii lui Vadim Tudor ce mai e de evaluat? E ca și cum ai ține conferințe de înalt nivel academic în fața unui surd, mut și orb, ori ți-ai face griji pentru pulsul mărit al sângelui unui cadavru. Nu știu, în clipa când scriu aceste rânduri, dacă Ion Iliescu a înfrânt sau nu pe "iluminatul" pe care tot el (împreună cu inspiratul Petre Roman!) l-a creat
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
și religioase. Nu se putea, din nefericire, ca revoluția cu pricina să nu conțină un fond oarecare rasist. Apărîndu-l pe Eliade de învinuirea de antisemitism, dl Handoca nu bagă de seamă cîteva sintagme foarte limpezi din articolele sale. Greșala "piloților orbi" care au condus luntrea românească aproape două decenii n-a fost doar aceea de a fi permis să se fure ca-n codru, precizează Eliade, dar de a fi lăsat "să se distrugă burghezia națională în folosul elementelor alogene" și
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
guvernanților români modelul celor din Iugoslavia și Ungaria, ambele state autoritare. Și iată ideea centrală a acestei critici, pe care, dacă o vom citi cu atenție, o vom regăsi în multe dintre atacurile contra guvernanților actuali. "Luntrea condusă de piloții orbi se lovise de stînca finală, scrie Eliade, reluîndu-și o metaforă care, și ea, circulă prin presa campaniei electorale din 2000. Nimeni n-a înțeles ce se întîmplă, dregătorii făceau politică, neguțătorii își vedeau de afaceri, tinerii de dragoste și țăranii
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
complexitatea lui, ca principiu activ de valorizare estetică, dar și ca secvență dintr-un proces mai amplu de recodificare a lumii. Aici e latura militantă a "temelor mici", în faptul că, prin intermediul lor, literatura cartografia, de una singură, niște puncte oarbe, zone de realitate pentru care celelalte tipuri de discurs public nu aveau cuvinte. La fel, decupajul genurilor tinde și el să fie adus pe pământ, recalibrat pe cotidian și pe problematica individului. Observasem mai de mult că, în literatura postbelică
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
cincizeci de ani, era demonizat la maximum. Din fericire pentru toată lumea (nu în ultimul rînd pentru România), nervii americani, încrederea în propriile valori, ale omului individual și ale civilizației multimilenare pe care se întemeia, au rezistat la aceste presiuni, gloatele oarbe au fost trecute cu vederea, iar lumea s-a văzut împinsă cu vreo cîțiva buni pași înainte pe calea libertății, a normalității, a bunăstării și a dreptății. Așa și acum. Acțiunea temerară a administrației Bush a implicat și cîteva erori
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
să-mi imaginez o observație sarcastică. - Ține-te bine, Frisco, mă îndeamnă Carlton. S-ar putea să avem parte de o petrecere haioasă. După licărul din ochii lui, îmi dau seama ce a pus la cale. A aranjat o întîlnire oarbă între prietenii scorțoși ai părinților noștri și prietenii lui. Sunt de acord să mă țin bine, și mă duc la bucătărie, sperînd să mai trag o dușcă de gin. Acolo îl găsesc însă pe tata, rezemat de frigider. - Îți place
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
autointitulații salvatori ai copilăriei pure, îl descoperi cu ușurință pe pedofilul travestit în mecena, aflat sub acoperirea Asociațiilor umanitare non-profit, al funcției de Înalt Demnitar ONU sau chiar al poliției . "Toți proorocii-s mincinoși..." Știm acum că justiția nu e oarbă, doar și-a pus lentile de contact...Astfel, într-o capitală occidentală, democrația se întinde până spre "cele mai înalte culmi" ale libertinajului sexual. Porte Dauphin din Paris nu este departe de surorile sale din Manila, Hong -Kong, Haiti... Citind
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]