394 matches
-
fuziunea/hibridizarea artelor nu lipsesc din paginile Contimporanului, unde întîlnim, printre altele, elogiul unor producții literare „inspirate din filme” și care combină „vitesa și vizualitatea”. M. Iancu își intitulează unele tablouri „compoziții lirice”. Sînt reproduse, de asemenea, lucrări „cinetice” precum Orchestrație orizontal-verticală de Wiking Eggeling, Demonstrații de tablou în timp de H. Richter, o Veneră ieșind din mare, alături de un decor pentru film de Milița Petrașcu și numeroase decoruri avangardiste pentru spectacole de teatru... Numere speciale În perioada 1925-1927, Contimporanul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
exploatăm un trecut în loc de a pregăti un viitor, am făcut din artă un obiect de propagandă sau de șovinism, compromițînd zestrea pe care ne-o lăsase trecutul. (...) Regionalismul poate colora o artă cu discreție, poate aduce laitmotivul unei țări în orchestrația generală, dar nu poate fi în nici un caz baza de compunere și principiul creator. Există astăzi un stil modern internațional și chiar intercontinental”. De fapt, la această dată, Constructivismul încetase — practic — să mai fie în „avangardă”. Ca și Futurismul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
decisivă: poezia lui Voronca va fi privită de-acum ca lirică de virtuozitate, cu elemente de meditație vizionară: atent la elementele „poeziei de compoziție” ale volumelor din această a doua etapă de creație, Perpessicius sesizează, în spatele aparentei dezordini imagiste, o „orchestrație savantă, în care desenul concepției stărue nîntrerupt și se ascute de-a lungul tuturor sonorităților în aparență divergente”: „În Brățara nopților dl Ilarie Voronca creează pe meditație, pe gînd, pe incursiune reflexivă. Însă în operațiunea aceasta dsa întrebuințează: imaginea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de către regizorul Alexandru Farcaș. Minuția cu care acesta elaborează fiecare detaliu al edificiului teatral-muzical denotă nu doar înzestrare regizorala, ci și viziune fundata pe o solidă cultură a genului. Nu ascund faptul că am fost fascinat în primul rând de orchestrația mozartiana: când transparență și gracilă, cănd tenebroasa și inchietantă, acoperă prin sine însăși întreg spectrul emotivității umane. Pe de altă parte, prestația impecabila a corului - într-o formulă de componentă augmentată a deja binecunoscutului ansamblu "Antifonia", condus de C. Ripa
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
non troppo, a flirtului avansat, ci mai curând fermata flirtului. Este ultima mișcare a acestuia, deopotrivă andante și molto vivace, preludiul veritabil al unei vieți sexuale complete. Iată de ce acest tip de flirt, spre deosebire de toate celelalte, se dispensează de orice orchestrație socială, precum și de orice fel de public. El ocolește în aceeași măsură privirea părinților și pe cea a tovarășilor. Asemenea unei serenade, se cântă în taină, în cea mai mare intimitate. Nu mai este vorba aici de un ritual, de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
legăturii între dreptul istoric și dreptul natural, imanent, al națiunii. Cultul țăranului antrenează la rîndul său atașamentul pentru folclor, considerat expresia fundamentală a geniului național, precum și atașamentul la religia ortodoxă, considerată expresia spiritualității populare. Această dublă sublimare presupune și o orchestrație politică: după 1848, fiecare nou regim s-a adresat țărănimii, răsfățată de legiuitori în 1864, 1920, 1945 și 1991. Țărănimea este cîntată ca fiind pură, sufletul ei simplu este un refugiu salvator al românismului. Și cu toate acestea, țărănimea n-
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
emoție a momentului cînd le face. E clipa în care, ca și în cazul compozitorilor, gîndul devine liric, melodic. Lucrul acesta e posibil însă doar cînd scrii scurt. Cei ce se lungesc diluează emoția, o denaturează. în muzică o bună orchestrație poate masca scăderile; în poezie „încărcătura” atrage atenția asupra lor. „Am vorbit cu un tînăr despre amurguri de toamnă”, scrie Bacovia în „Dintr-un text comun”. O discuție similară mai poate avea loc astăzi? Mai au, oare, amurgurile spectatori? Mă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aparate au fost vândute în lume în 2007). De aici rezultă o formă de insensibilitate sonoră care îi poate determina pe adolescenți să crească volumul pentru a auzi ceva. Logic, spectacolele destinate unui astfel de public, precum „Star Academy”, propun orchestrații „din artileria grea” pentru a răspunde acestei nevoi. Dar ele întrețin astfel fenomenul. Cum s-a ajuns în această situație în care tinerii consumatori de muzică au urechile bombardate și afectate de dispozitive emițătoare de muzică din ce în ce mai agresive? Fizicianul și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
trăite și nu ca efuziune sentimentală), jocul superior al configurării. Strofele - că aspecte "materiale" ale schemei dinamice în care poetul transpune propria intuiție - au o autonomie, dar, în același timp, se supun unui "efect" unitar, întregului, prin relații firești - o orchestrație extrem de atentă în care fiecare element, detaliu contează, în care totul se leaga: Stanțele devin o succesiune de intervale inteligibile, comensurabile: pure, într-un cuvânt"43. Remarcă, de asemenea, o anumita idealitate a temelor, recuperate, parcă, printr-un proces de
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sa despre cum se face un vers: "E de ajuns, de fapt, să citim la modul poetic "Plumb de iarnă" pentru a plonja de asemeni în starea de "grație", datorată acestor silabe de vis care sînt parcă translate de o orchestrație delicată a resurselor limbajului. Iarna de o vreme mă duce regretul/ Prin crînguri, pe margini de linii ferate. Arta lui Bacovia este atît de pură încît conținutul emoțional și expresia sa fuzionează: încărcătura fatidică se mulează în construcția poeziei și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Asupra mușchilor, nervilor și vaselor sangvine, muzica acționează prin intermediul sunetului, care este același în întreaga varietate a formelor muzicale, fie că este vorba de vibrațiile unui diapazon, a corzilor viorii unui instrumentist, fie că avem de-a face cu o orchestrație. Sunetul muzical acționează asupra mușchilor producând energie, mai ales când acesta este ritmat. În ce privește nervii, sunetul muzical duce la o dilatare a arteriolei hrănitoare și la o creștere a potenței sale; aceleași efecte s-au observat asupra creierului și a
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
a lui Delacroix. Afară din comun, oricât ar deveni mecanică, este virtuozitatea onomatopeică, ușurința de a aduna laolaltă, fără silnicie, cu folosirea chiar a cacofoniei, toate zgomotele cu putință, tropotul, fâșâitul, sforăitul, hohotul, bubuirea, într-o febră nebună, cu o orchestrație de tipul Berlioz, aproape genială: Mihnea încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vântul. Sună pădurile, fâșie frunzele, Geme pământul; Fug legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină; Mihnea tresare. Fulgerul scânteie, tunetul bubuie; Calul său
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scoată în evidență cât mai pregnant ceea ce nu era posibil (aceasta e, în fapt, "fatalitatea" literară atât de des invocată) decât în cadrele și în orizontul estetic al melodramei. Și, pe lângă amprenta melodramatică, nu trebuie omisă nici componenta cvasimuzicală a orchestrației narative, în care personajele și secvențele epico-dramatice se armonizează melodic-sugestiv, asemeni acordurilor într-o simfonie (nu degeaba ultimul roman al ciclului se intitulează Acord final). Înțelegând foarte bine ce are de făcut, Lovinescu va prelua modelul actanțial melodramatic, care impune
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
un teatru solid, compact, care dispune de resurse interpretative excelente. M-a impresionat îndeosebi marea clasă a actriței Dorina Lazăr în acest spectacol de mare echilibru desfășurat într-o scenografie esențializată, dar plină de semnificații. Impresionantă este și această perfectă orchestrație vocală și gestuală pe care a realizat-o magistral regizorul dând în spectacol momente antologice. Nivelul companiei române este de o mare profesionalitate. Între altele, am cunoscut prin acest spectacol, un stil specific național pe care Teatrul Giulești ni l-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
încă grupate pe „vecinătăți”. Vecinătatea este cea care generează - în plan social - legătura/unitatea dintre familie și sat, iar în sudul Transilvaniei, inclusiv în Mărginimea Sibiului, ea a devenit o instituție majoră în viața românilor. Dacă privim cu mare atenție orchestrațiile diverse ale acestui model „unic” al „vecinătății” la români, maghiari, dar chiar și la sași, la jocul influențelor reciproce țesute în și prin practicile istorice ale instituției, constatăm mai degrabă osmoză și creativitate decât „ciocnire” între civilizații. Un fapt rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
faleze de gresie albă, bogate În artă aborigenă pe stânca misterioșilor Black Mountains. Șoaptele tainice și Înalte ale vântului se Împletesc cu frunzele, murmurul etern al apusurilor străvezii cu pietrele, peste care curg ape și trec În calea lor fatală, orchestrația aeriană și plină de farmec pe care o alcătuiesc, În miezul Înflăcărat al zilei, muzicanții Înaripați și fără număr ai lui Dumnezeu, cu atâtea melodii ale văzduhului, izvorâte de pretutindeni din nevăzute harfe eoliene. Totul excită fantezia ca În „Timpul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
realiste din creația lui M. Preda suferă sub atacul elementelor naturaliste își găsește - după cum am văzut - explicația în existența obiectivismului, a unei insuficiente înțelegeri a vieții și în lipsa unei atitudini active a scriitorului fală de viață (...). În nuvela Desfășurarea întreaga orchestrație a mijloacelor artistice ale scriitorului servesc pentru dezvăluirea profundă a esențialului din realitate, creând imagini de o largă generalizare. În unele lucrări literare închinate vieții satului apărea un tablou idilic, diformat (...) Marin Preda pătrunde cu îndrăzneală în adâncul realității, înfățișând
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
publice ale lui Durcovici din perioada 1921-1924. 483 AARC București, dosar Carol Auner, f. 1. 484 Dănuț Doboș, "Personalități catolice: Canonicul Carol Auner", în Pro Memoria, nr. 2, București, 2003, p. 73. 485 În perioada seminarului a studiat armonia și orchestrația și a compus mise și imnuri bisericești mai modeste(cum a mărturisit chiar el ulterior). 486 AARC București, dosar Carol Auner, f. 1. 487 "Ca paroh, am căutat să ridic veniturile Bisericii și am înființat în 1920 Sfatul parohial care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aceea, pe care sigur că o cunoașteți, este de neuitat. Deci, memoria lui Enescu era permanentă, a fost și pentru mine, am realizat cu Orchestra din Botoșani cred că toate lucrările lui George Enescu, în afară de cele care sunt cumplite ca orchestrație. Întrucât cere o formulă foarte mare, nam realizat “Oedip”, decât o dată am făcut câteva elemente orchestrale. Sigur, Rapsodiile, Simfoniile, în afară de Simfonia a IIIa, Suitele toate, mă rog, chiar și anumite lucrări care nu s-au cântat niciodată, cum ar fi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]