17,184 matches
-
Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, aparține competenței exclusive a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (în
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
data de 13 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I penală, au declarat contestație în anulare părțile civile J. (fostă D.) F. și D. N. În motivarea contestației în anulare părțile civile au arătat că în calea ordinară de atac a apelului instanța nu putea să desființeze încheierea de ședință din data de 28.10.2016 pronunțată în procedura camerei preliminare, încheiere care a rămas definitivă prin necontestare. Astfel, s-a apreciat că în cauză există două hotărâri definitive pronunțate
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
a proiectelor comune care se realizează în domeniul de aplicare a Acordului, cu asistență tehnică și financiară terță, precum și a celor din bazinele hidrografice ale Tisei și al Dunării. ... ... I.9. Următoarea întâlnire a Comisiei Comisia hotărăște că următoarea sesiune ordinară aferentă anului 2021 să aibă loc pe teritoriul Ungariei, în semestrul I al anului 2022, în funcție de evoluția situației epidemiologice generate de COVID-19. ... ... II. Diverse II.1. Informarea părții române referitoare la demersurile întreprinse privind deșeurile comunale care ajung în
PROTOCOLUL din 13 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251146]
-
familie a constatat îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv: instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită cu soluționarea cauzei în apel, ca ultimă instanță din ciclul procesual ordinar; problema de drept în discuție nu a mai fost supusă examenului Înaltei Curți de Casație și Justiție și nu s-a mai statuat asupra ei printr-o altă hotărâre prealabilă sau de recurs în interesul legii și nici nu face
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
de etică și a reglementărilor legale în vigoare în cadrul întregii activități de evaluare a calității. Articolul 9 (1) Consiliul este condus de președinte, iar în lipsa acestuia, de secretarul general al ARACIP. (2) Consiliul se întrunește lunar în ședință ordinară, precum și în ședință extraordinară ori de câte ori este nevoie, la solicitarea președintelui prin Departamentul secretariat tehnic. (3) Consiliul poate fi convocat și prin Departamentul secretariat tehnic la solicitarea scrisă a două treimi (2/3) din membrii permanenți ai Consiliului
REGULAMENT din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251408]
-
are următoarele atribuții: a) organizează administrativ ședințele Consiliului ARACIP; ... b) răspunde de organizarea bazei de date referitoare la activitatea ARACIP; ... c) răspunde de organizarea arhivei ARACIP; ... d) asigură publicarea pe site-ul ARACIP a proceselor-verbale încheiate cu ocazia desfășurării ședințelor ordinare, respectiv a ședințelor extraordinare ale Consiliului ARACIP, a rapoartelor de autorizare, de acreditare, respectiv de evaluare externă a calității, întocmite de membrii comisiilor de experți, precum și a raportului anual cu privire la activitatea ARACIP; ... e) înaintează Ministerului Educației spre
REGULAMENT din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251408]
-
egalității în drepturi, în general, și egalității în fața justiției, în special, cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) și art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală. ... 32. Or, în cauza de față, textul legal criticat permite exercitarea căii ordinare de atac a apelului împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în primă instanță, astfel încât controlul judiciar, sub forma unei căi de atac devolutive, este asigurat în această procedură specială. Însă în aceste cauze nu poate fi exercitată calea extraordinară a recursului
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 13 noiembrie 2018, paragrafele 15-17. Prin deciziile menționate, Curtea a reținut că în reglementarea anterioară, începând cu Codul de procedură penală din 1936, recursul a constituit o cale de atac ordinară, iar nu extraordinară, având ca scop verificarea legalității și temeiniciei hotărârii atacate, pentru o serie de motive expres prevăzute de lege. În noua reglementare însă, recursul în casație a devenit o cale extraordinară de atac, de anulare, dată în competența
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
deficiența sistemului judiciar din România, constând în acțiunea Guvernului de a face numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național. (iii) Pârâtul EF a ocupat funcția de inspector-șef interimar în perioada 1 septembrie 2018-15 mai 2019, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018, și a semnat Ordinul IJ nr. 134/2018 în
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de guvernul unui stat membru care îi permite acestuia din urmă să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național, atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
aplicabilitate permanentă, iar nu doar la acel moment, acoperind un vid legislativ. (vi) Soluția normativă adoptată prevede ca funcția de conducere să fie exercitată de aceeași persoană care ocupase funcția până la acel moment, în urma numirii sale conform procedurii ordinare prevăzute de dreptul național, astfel că nu a fost încălcată procedura ordinară de numire a inspectorului-șef, atât timp cât, la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018, legislația internă nu reglementa situația în care mandatele funcțiilor de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
vi) Soluția normativă adoptată prevede ca funcția de conducere să fie exercitată de aceeași persoană care ocupase funcția până la acel moment, în urma numirii sale conform procedurii ordinare prevăzute de dreptul național, astfel că nu a fost încălcată procedura ordinară de numire a inspectorului-șef, atât timp cât, la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018, legislația internă nu reglementa situația în care mandatele funcțiilor de inspector-șef și inspector-șef adjunct din cadrul Inspecției Judiciare expirau înainte de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
funcții de conducere în situația în care acestea devin vacante din alte motive. (vii) Persoana care a asigurat conducerea interimară a Inspecției Judiciare, respectiv inspectorul-șef al cărui mandat expirase, a fost numită ulterior în aceeași funcție, în baza procedurii ordinare prevăzute de lege. ... ... C. Hotărârea primei instanțe 13. Prin Sentința civilă nr. 59 din 14 iulie 2021, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții AB și CD, în contradictoriu
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
a Guvernului nr. 77/2018, care a permis Guvernului să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor, respectiv Inspecția Judiciară, fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național, încalcă articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE, precum și Decizia 2006/928, această reglementare fiind de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de guvernul unui stat membru care îi permite acestuia din urmă să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de guvernul unui stat membru care îi permite acestuia din urmă să efectueze numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național pentru astfel de funcții. 187 După cum reiese din cererea de decizie preliminară, instanța de trimitere adresează această întrebare ca urmare a faptului că misiunile cu care este învestit un organ judiciar precum cel
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
titlu provizoriu, să permită guvernului statului membru în cauză să facă numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și a procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național. 206 Revine instanței de trimitere sarcina de a verifica, ținând seama de ansamblul elementelor pertinente ale contextului de fapt și de drept național, dacă reglementarea națională în discuție în litigiul principal a avut ca
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de guvernul unui stat membru care îi permite acestuia din urmă să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de guvernul unui stat membru care îi permite acestuia din urmă să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
titlu provizoriu, să permită guvernului statului membru în cauză să facă numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și a procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național“ (paragraful 205 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021). ... 53. Or, se impune a fi observat faptul că, în reperele indicate de CJUE, instanța europeană a plecat de la premisa existenței în ordinea juridică
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
dreptul național“ (paragraful 205 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021). ... 53. Or, se impune a fi observat faptul că, în reperele indicate de CJUE, instanța europeană a plecat de la premisa existenței în ordinea juridică internă a unei proceduri ordinare de numire a interimatului conducerii Inspecției Judiciare, în timp ce, după cum se va arăta în continuare, rațiunea adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 a fost tocmai aceea a lipsei acestei proceduri și a imposibilității asigurării conducerii curente
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
și parchete, nu pot fi însă aplicate prin analogie și cu atât mai puțin în mod direct în situația vacanței funcțiilor de conducere de la nivelul Inspecției Judiciare. ... 61. Prin urmare, o primă concluzie este aceea că ipoteza „încălcării procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național“, la care a făcut trimitere CJUE atunci când a furnizat elementele de interpretare a dreptului Uniunii Europene în raport cu care să fie evaluate efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018, nu se
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
reține incidența ipotezei avute în vedere de CJUE la paragraful 202 din Hotărârea din 18 mai 2021. ... 89. Ca urmare, nu se poate vorbi despre o numire într-o funcție de conducere efectuată direct de puterea executivă, cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de lege, ci de adoptarea unui act normativ, în baza unei abilitări constituționale, în considerarea unor situații extraordinare, a căror reglementare nu putea fi amânată. ... 90. În concluzie, se apreciază că dispozițiile art. II din Ordonanța de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
113 lit. f) poate fi delegat consiliului de administrație sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare. ... 37. Având în vedere dispozițiile art. 110 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora adunările generale sunt ordinare și extraordinare, Curtea reține că prevederile art. 132 privind hotărârile luate de adunarea generală și cele ale art. 133 privind suspendarea acestora sunt aplicabile inclusiv hotărârilor adunărilor generale extraordinare ale acționarilor. Cu alte cuvinte, pentru a fi opozabile terților, hotărârile
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]