928 matches
-
de-a limpezi situația României. Dovadă e cel puțin programul ziarului francez, identic cu acela al "Romînului" de la fundare și până azi. Tagma de patrioți cari de la fondarea lor și până azi a ținut-o strună cu confederația {EminescuOpXI 352} orientală a ajuns a o... realiza prin cedarea Basarabiei; pe când omul care a avut cele mai mari succese în politica exterioară a țării, Vodă Cuza, n-a avut nicicând un anume program, ci s-a purtat după timp și împrejurări. [ 30
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
suflet abstracțiunilor ce ele conțin. Un alt punct capital este puțina seriozitate a câtorva roluri. Domnișoarele Bloomfield și reporterii americani au ceva comic, picant, dar nu sânt niște caricaturi. Bidache și Fargis, în discuțiuni aprinse păstrează o pasivitate cu totul orientală. Lui Fargis tânărul îi lipsea trăsătura de sentimentalitate. Rolurile principale, Daniel Rochat și Lea Henderson, au fost încredințate d-lui Manolescu și d-nei Romanescu. Ei le-au esecutat cu un număr infinit de detalii prețioase. Dar în scene foarte remarcabile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
găsind cutezanța de a reformula, pe cont propriu, întreaga problematică privitoare la ființă. Gândul lui Eminescu izbândește de minune în această "gigantomachia perí tes usias" (cum numea Heidegger metafizica), întrucât se adapă la izvoarele filosofiei occidentale (antice și moderne) și orientale deopotrivă, și mai ales la cele ale mitologiei proprii spațiului spiritual românesc (descifrând pe îndelete simbolistica din Tinerețe fără bătrânețe și viața fără de moarte, de exemplu). "Peste toate însă, sinteza eminesciană poartă pecetea ei inconfundabilă". Teoria arheității este recompusă admirabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sunt adevărate. Într-un mod mai naiv și mai simplu stilizat nu se poate spune o poveste decât cum o spun turcii din Țarigrad prin telegrame mânate în cîteși patru părțile lumei. Adevărul va fi însă cel împărtășit de Correspondance Orientale sub titlul Turburările în Bulgaria. Acel organ spune: Dacă mișcarea bulgară pare a se fi liniștit, cum pretind unele ziare, sub pretest că noutățile sunt mai rari, aceasta provine numai din cauză că trupele răsculate, respinse pe toate puntele unde insurgenții s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar putea naște în urmă un fel de dualism greco-romîn, adică o copie a dualismului germano-maghiar contra slavilor. Prin urmare nici una din soluțiunile propuse nu e bună, ci numai aceea care va dezlega deodată atât cestiunea austriacă cât și cea orientală, "căci și statul austriac și-au pierdut înțelesul ca și cel turcesc". Această soluțiune este o confederație slavă sub egemonia rusească. După desfacerea împărăției austro-ungare și a celei turcești, Rusia s-ar pune în capul unei confederații dirigiate din Constantinopol
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
maimuța vrea să glăsuiască; hai, vorbește, maimuță.“ „Maimuța și bambusul se jucau în iarbă...“ Totuși maimuțele aveau multă putere și erau pe deasupra și grozave și erau și critici sociali profunzi atunci când bătrâna - asemeni unui lama uriaș - căci pentru mine e orientală în fond - arăta către cele trei maimuțe cafenii așezate pe vine, cu guri și nări pictate în roșu sângeriu, și când, cu limbă ascuțită prin care lipsa ei de bunătate atingea maiestatea, spunea: „Nimeni nu vă cere să iubiți lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Zeeland, fiica faimosului avocat de firmă, care s-a uitat la mine, îmbrăcată în penele ei de seară, iar trupul drapat în rochia ei lungă închipuia un rulou omenesc neîntrerupt. Avea pantofi aurii și mănuși albe până la cot, arăta vizionară, orientală, cu părul ei bogat ridicat într-un fel de turn care ședea în echilibru pe bustul ei generos. Avea o față clară și rece, ca un anume tip de vreme, deși brazda prelungă și pronunțată a buzei de sus sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
slujba asta de rahat de Îndată ce va fi acumulat vocabularul adecvat, la orele ei de engleză de la vreo amărâtă de școală de limbi străine, undeva pe lângă strada Oxford. Localul era decorat În genul rustic și plăcut al anilor ’70, cu covoare orientale decolorate atârnate pe pereți, scaune de lemn greoaie și mese ale căror tăblii bătucite te făceau să te simți bine. Am ales o masă din colțul de lângă fereastră și ne-am instalat confortabil, ca să ne bârfim șefii și colegii Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pe această temă: J. C. Filitti, Lettres et extraits; V. Mihordea, Politica orientală franceză și țările române în secolul al XVIII-lea - 1749-1760 - după corespondența agenților de la „Secret du roi“, București, 1937; C. I. Andreescu, La France et la politique orientale de Catherine II d’après les rapports des ambassadeurs français à Saint-Pétersbourg (1775-1792), Mélanges de l’Ecole Roumaine en France, 1930, p. 119-297; M. Holban, Autour de deux rapports inédits sur Caragea et Callimachi, în „Revue historique du Sud-Est européen
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Porte. La naissance du despote, Paris, 1987. XIV-lea este asociat cu privatizarea funcțiilor publice și cu o aprigă competiție pentru poziții la curte sau în administrația provinciilor, fiindcă acelea permit înjghebarea unor ierarhii clientelare. Aceste trăsături erau percepute drept orientale chiar când privirea se oprea asupra realității de la Versailles. Unul din numeroasele pamflete produse de propaganda ostilă lui Ludovic se intitulează La Francia turbantizzata 65. Totuși, nici un istoric din zilele noastre n-ar susține că paradigma orientală se poate aplica
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cele afirmate de Tilea corespundeau realității 53. Dacă polonezii așteptau încă lămuriri și informații suplimentare, francezii au reacționat imediat. Pentru Franța, România reprezenta ultimul obstacol în calea triumfului imperialismului german și al cuceririi de către Reich a resurselor Europei Centrale și Orientale, așa încât se declara gata să ofere asistență României în cazul în care s-ar fi produs o agresiune germană asupra ei. • D.B.F.P., Third Series, Volume IV, 1939, documentul nr. 428, p. 389. • Ibidem, documentul nr. 429, p. 390. • Ibidem, documentul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și cum o atestă descoperirile epigrafice și arheologice recente, un centru economic cu o activă „burghezie“ negustorească 75 și un nod de-o importanță excepțională în desfășurarea relațiilor comerciale dintre provinciile sudice și cele nordice, dintre partea occidentală și cea orientală a statului roman, dintre Imperiu și Barbaricum 76. • Un alt punct de vedere pârvanian viabil îl constituie cel despre deznaționalizarea și asimilarea aproape completă, prin grecizare, a negustorilor italici și romani ajunși în Orientul elenofon. Așa se explică numărul covârșitor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
materială, are la bază o cultură care o determină în mod fundamental. Culturi diferite putem spune că nasc civilizații diferite. Suntem diferiți în mod profund de orientali și de aceea civilizația noastră materială este diferită în mod profund de cea orientală. Dacă civilizațiile pot fi cuantificate în mărimea lor, culturile nu pot fi cuantificate cu aceiași ușurință. De aceea nu putem compara econometric culturile între ele în vreme ce putem compara civilizațiile între ele. Comparațiile între culturi nu pot fi cuantificate matematic și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
locul în viitor. Tot ceea ce va fi imperiu în lumea capitalistă, sau statele care vor încerca să fie imperii, vor fi state deschise, comerciale și competitive industrial. Elementul cultural este fundamental, stă la baza civilizației materiale. Spre deosebire de cultura occidentală, cea orientală rămâne și azi în secolul XXI, o cultură stătută, cu mentalitatea de cultură asediată și minoră, fără un rol și o vocație planetară. Spun asta pentru că nu este puțin lucru să călătorești pe mări, să-ți asumi pericole, să crezi
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Orice civilizație, dimensiune materială, are la bază o cultură care o determină în mod fundamental. Culturi diferite nasc civilizații diferite. Suntem diferiți în mod profund de orientali și de aceea civilizația noastră materială este diferită în mod profund de cea orientală. Dacă civilizațiile pot fi cuantificate în mărimea lor, culturile nu pot fi cuantificate cu aceiași ușurință. De aceea nu putem compara econometric culturile între ele în vreme ce putem compara civilizațiile între ele. Comparațiile între culturi nu pot fi cuantificate matematic și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu unor oameni, puțini la număr, nefericiți prin chiar destinul lor. De asemenea vom discuta despre oameni și fericirea lor, gândindu-ne în primul rând la omul occidental, semenul și fratele nostru și nu la altă tipologie umană, să zicem orientală, pe care nu o cunoaștem îndeajuns și nu-i cunoaștem poate deloc resorturile care îl fac fericit. Aici, în contactul cu banul, orice rău este posibil și orice manifestare umană poate căpăta înțelesuri greu de descifrat. În lupta cu banii
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
173. 225 Ibidem, p. 173. 226 ,,În Orient, am văzut, individul nu contribuie la dezvoltarea societății. Acesta este încremenit în structura sa eleată, nimic nu-i putea schimba fatalitatea pe care o purta cu el de la începutul timpurilor. Condițiile mentalității Orientale au sugerat, ba chiar au impus, singurul efort posibil în condițiile acestea pe care putea să-l facă omul: efortul individului asupra lui însuși, dezvoltarea lui nu prin colectivitatea din care face parte, ci prin propria lui forță". Anton Dumitriu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
menirea îi era mult mai măreață. Datorită calităților sale umane deosebite, a reușit să-și apropie oameni de rase și religii diferite, realizând un prim pas din cea mai minunată operă a sa: o sinteză între cultura greacă și cele orientale. Astfel, a devenit un adevărat zeu pentru egipteni, un prieten și o rudă a nobilimii persane. Cuceririle sale au însemnat deschiderea unor orizonturi geografice nebănuite înainte și contactul între culturi foarte depărtate în spațiu. De exemplu, s-au creat relații
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
atestă existența unui târg la Bârlad și prin care dăruie vama târgului Mănăstirii Bistrița pentru întreținere. Apariția timpurie a târgului se datorează așezării sale la răscrucea dintre drumurile comerciale care legau centrul și nordul Moldovei cu lumea bizanțului și cea orientală. Faptul că aici se desfășura o puternică activitate economică și comercială explică prezența delegației de negustori bârlădeni la marele Congres bisericesc de la anul 1418 ținut în Elveția, așa cum menționează documentul acestui Congres cunoscut sub numele de "Contizilium Buch". în timpul lui
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
a murit asasinat, în anul 336 Î.Hr., el preia tronul macedonean și continuă visele de mărire ale sale. În numai 13 ani, va făuri un imperiu uriaș și va pune temeliile împletirii a două civilizații, cea greacă și cea orientală. Înainte de a porni spre Orient, Alexandru se asigură că nu va avea probleme la el acasă, așa că întreprinde expediții contra geților și a sciților de la nordul Dunării, contra illyrilor din nord-vest și apoi contra Tebei, care se răsculase. Se arată
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
în Spania, numai cu două nave (Pinta și Nina), deoarece nava sa amiral Santa Măria eșuase. Columb e sărbătorit, în Spania, fiind numit mare amiral și chiar vicerege al Indiei, deși nu se întorsese nici cu mirodenii, nici cu nestemate orientale. După expediția din 1492-1493, pleacă în alte trei călătorii: a doua între 1493-1496, a treia între 1498-1500 și a patra între 1502-1504, timp în care cu numeroase nave și mii de oameni întemeiază alte colonii în insule, convins fiind, până la
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
mai sunt patru locuri în cărțile profeților: 2Sam. 19,20; Is. 44,9; Iez. 41,20; 46,22 și unul în aghiografe: Ps. 26,13. Kahle susține că aceste ce puncte apar în toate tipurile de manuscrise, atât în cele orientale, cât și în cele occidentale și ar reprezenta prima încercare de abordare critică a textului tradițional. Teama de a nu afecta corectitudinea textului nu i-a lăsat însă pe copiști să intervină în textul transmis, astfel încât acesta și-a păstrat
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
perioada masoretică însă, notele sunt mult mai ample, iar marginile manuscriselor erau completate cu date de care trebuia să țină cont scribul. Problema este că aceste date nu erau uniforme, abia acum devenind clare diferențele dintre tradiția apuseană și cea orientală. Uneori, notele scurte privind cuvintele care apar foarte rar în textul biblic sau cele în scriere defectiva (fără litere-vocală) sau plena (cu litere-vocale), erau intercalate în spațiul dintre coloane (masora parva), alteori erau scrise pe marginea textului (masora marginalis). Sfințenia
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în 1837, în prefața românească la Maria Tudor de Victor Hugo, lua apărarea romantismului, în 1838, într-o epistolă către Gh. Asachi, se desparte de romantism în favoarea clasicismului. În afara lui Victor Hugo (Baladele, în „Albina românească”, și Dervișul, din ciclul Orientalelor, în „Curier de ambe sexe”), a mai tradus sau a imitat din G.-M. Legouvé, Ch.-H. Millevoye, L. Dufilhol, J. Delille. Folosindu-se de intermediare franțuzești, a tălmăcit versuri din literatura germană și engleză: S. Gessner (Potopul), H. von
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Karl Alfred Bluher, "Ironie textuelle et intertextuelle dans les Trois Contes de Flaubert, în Alfonso de Toro (ed.), Gustave Flaubert, Tubingen, Gunter Narr Verlag, 1987, pp. 173-202. 346 Vezi pe această temă Piere -Marc de Biasi, "Un Conte à l'orientale. La tentation de l'Orient dans La Légende de Saint Julien l'Hospitalier", în Romantisme, 34, 1981, p. 51 nota 7. 347 Cf. Karl Alfred Blüher, op. cit., p. 191. 348 Flaubert, Correspondance, Bibliothèque de la Pleiade, t. 2, p. 172. El
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]