30,776 matches
-
Dar vorbind despre lucrarea, sau harul, sau lumina dumnezeiască, Sfântul Grigorie subînțelege totdeauna Persoana sau Persoanele dumnezeiești, ca Subiect, sau ca Subiecte ale lucrării, sau harului, sau luminii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Semnificația luminii dumnezeiești în spiritualitatea și cultul Bisericii Ortodoxe, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul XXVIII (1976), Nr. 3-4, p. 438. footnote>. În secolul al XIV-lea, Sfântul Grigorie Palama a apărat această învățătură de atacurile scolasticilor teologi apuseni și a dogmatizat-o sub forma învățăturii despre energiile divine necreate
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Spirituality, University Press, Cambridge, 1986, p. 251. footnote>. Esențialul disputei isihaste s-a purtat în jurul naturii luminii pe care o văd sfinții în rugăciunea neîncetată și asupra modului perceperii ei, și, în același timp, asupra accesibilității lui Dumnezeu. În teologia ortodoxă, deși lucrurile nu poartă încă girul unui sinod ecumenic, ci numai al unor sinoade locale și al unui consensus Ecclesiae, modul cum a soluționat isihasmul aceste probleme este de mult familiar, ceea ce ne scutește aici de analize amănunțite. Adversarii palamismului
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Duhului. Însă nu după ființa Sa se arată, căci nimeni n-a văzut și n-a descris vreodată firea lui Dumnezeu ci după har și după lucrare, care e comună Tatălui și Fiului și Sfântului Duh<footnote Idem, Mărturisirea credinței ortodoxe, P.G., CLI, col. 766. footnote>. A. Halleux observă: Fiind totodată călugăr și preot, teolog și mistic, Palama a putut situa doctrina ființei și a energiilor în interiorul unei sinteze biblice și personaliste, hristologice și sacramentale, evitând astfel să-și închidă teologia
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
al celor care se întâlnesc. Este o comuniune personală cu Dumnezeu Cel personal. Energiile divine necreate pot fi numite har (ή χάρις) divin în legătură cu ființele umane, doctrina palamită a energiilor necreate poate fi considerată ca teologie a harului pentru Răsăritul ortodox, iar lumina isihaștilor trebuie interpretată ca manifestare a acestor energii divine<footnote C. Jones, S. Wainwright, E. Yaruold, op. cit., p. 251. footnote>. Harul se împărtășește și poate fi văzut în chip suprasensibil de cei vrednici, de sfinți, care experiază strălucirea
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
triplă sălășluire, suntem îndemnați să-L primim pe Dumnezeu în sufletele noastre și să-L preaslăvim pe Dumnezeu pentru că ne-a îngăduit accesul la lumina Sa<footnote Emmanuel Cazabonne, op. cit., p. 284 66 John Meyendorf, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Traducere de Angela Pagu, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 82. footnote>. Învățătura Sfântului Grigorie Palama, aprobată de sinoadele constantinopolitane din iunie și august 1341, a fost solemn confirmată de Sinodul de la Vlacherne din iulie 1351, care l-a condamnat pe
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
și august 1341, a fost solemn confirmată de Sinodul de la Vlacherne din iulie 1351, care l-a condamnat pe ultimul adversar al Sfântului Grigorie Palama, filosoful Nichifor Gregoras. Tomul sinodal, publicat de acest sinod, constituie manifestul oficial prin care Biserica Ortodoxă a aprobat doctrina Sfântului Grigorie Palama. Hotărârile sinodului au fost întărite, în decursul secolului al XIV-lea, de alte sinoade locale. Conținutul lor a fost reprodus în Synodicon-ul Ortodoxiei, culegerea dogmatică proclamată liturgic în duminica Triumfului Ortodoxiei și reluat de
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
culegerea dogmatică proclamată liturgic în duminica Triumfului Ortodoxiei și reluat de cărțile liturgice 66. Cea de-a doua Duminică a Postului Mare prăznuiește amintirea acestui sfânt și a învățăturii sale. Asist.drd. Liviu Petcu, Asistent universitar la catedra de Spiritualitate Ortodoxă, Facultatea de Teologie Dumitru Stăniloae, Iași.
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Vasile VASILE De mai bine de o jumătate de secol, bizantinologii români s-au izbit și au clamat necunoașterea întregului patrimoniu de muzică de cult ortodoxă, scris în limbile latină, elină medievală, slavonă și română, care să permită investigații comparatiste cu reverberații în întreaga cultură română și europeană. Așa cum subliniam într-o pledoarie găzduită cu generozitate și cu vădit interes de revista Muzica<footnote Vasile, Vasile
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în curs de tipărire; footnote>. Se impune observația că psalții români au creat și scris cântări în limba greacă în perioada în care limba română nu căpătase dreptul de limbă liturgică și creațiile lor fac parte deopotrivă din patrimoniul spiritual ortodox dar și din cel românesc, acești creatori fiind cunoscuți sub nunele generalizat de Moldovlahi, sau vlahi: Iovașcu Vlahul, Dometian Vlahul, Mihalache Moldovlahul, Calist Vlahobogdanu, Vlatiru Vlahu, Hrisafi Cuțovlahul, Ioan Vlahu, Macarie Lăcanu, Theofilact, Gavriil, Nectarie Vlahul, Protopsaltul Sfântului Munte și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
se oprea la perioada aplicării reformei hrisantice, la acea vreme această reformă, care a fost una semiografică și nu de conținut, fiind considerată, în mod eronat ca hotar al muzicii bizantine<footnote Moldoveanu, Nicu Izvoare ale cântării psaltice în Biserica Ortodoxă Română - teză de doctorat în Teologie - în: Biserica Ortodoxă Română, București, An XCII, nr. 1 - 2, ianuarie - februarie 1974; Republicată de Editura Institutului biblic și de misiune ortodoxă, 1974. footnote>. Această barieră artificială a fost generată de extremismele bizantinologului I. D
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
vreme această reformă, care a fost una semiografică și nu de conținut, fiind considerată, în mod eronat ca hotar al muzicii bizantine<footnote Moldoveanu, Nicu Izvoare ale cântării psaltice în Biserica Ortodoxă Română - teză de doctorat în Teologie - în: Biserica Ortodoxă Română, București, An XCII, nr. 1 - 2, ianuarie - februarie 1974; Republicată de Editura Institutului biblic și de misiune ortodoxă, 1974. footnote>. Această barieră artificială a fost generată de extremismele bizantinologului I. D. Petrescu, adept fanatic al lui Amédée Gastoué, cel care
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
al muzicii bizantine<footnote Moldoveanu, Nicu Izvoare ale cântării psaltice în Biserica Ortodoxă Română - teză de doctorat în Teologie - în: Biserica Ortodoxă Română, București, An XCII, nr. 1 - 2, ianuarie - februarie 1974; Republicată de Editura Institutului biblic și de misiune ortodoxă, 1974. footnote>. Această barieră artificială a fost generată de extremismele bizantinologului I. D. Petrescu, adept fanatic al lui Amédée Gastoué, cel care considera manuscrisele ulterioare anului 1814 purtătoare ale unei muzici ce ar fi reprezentat degenerescența celei bizantine. Ulterior, încercându-se
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ajungând nu fără o contribuție Și o pregătire proprie a lor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 7 și 8, În col. Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 456. footnote>. În mod evident, ideea Sfântului Grigorie de viață În mănăstire reprezintă doar o parte din viziunea sa mai comprehensivă asupra Bisericii ca Și Trup al lui Hristos, unde există multe membre cu sarcini diferite
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ei. El acorda Cel dintâi iertarea păcatelor persoanelor care mărturiseau credința În El, cerând ajutorul Lui Și prin aceasta mărturisind implicit păcatele lor, acceptând totodată Îndemnul Lui de a nu mai păcătui<footnote Pr. Prof. Dr. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 83. footnote>. În preajma Înălțării Sale la cer, dat fiind că nu mai putea acorda iertarea păcatelor În mod vizibil, dă putere ucenicilor Săi
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cerând ajutorul Lui Și prin aceasta mărturisind implicit păcatele lor, acceptând totodată Îndemnul Lui de a nu mai păcătui<footnote Pr. Prof. Dr. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 83. footnote>. În preajma Înălțării Sale la cer, dat fiind că nu mai putea acorda iertarea păcatelor În mod vizibil, dă putere ucenicilor Săi ca să acorde această iertare, adică harul Sfântului Duh (In. 20, 22) sau puterea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
J. P. Migne, Paris, 1857-1866; În afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa am folosit și traducerile românești publicate În colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, respectiv 1998. footnote>. Taina cere și căință (μεταμέλεια<footnote : Μεταμέλεια = schimbare de opinie, de părere, regret, pocăință; cf. Anatole Bailly, op. cit., p. 1262. footnote>) care implică dorința de schimbare a voinței, a intențiilor. Al treilea termen utilizat
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
hrană sensibilă, care Întreține trupul, Și o hrană duhovnicească, adică spirituală, care dă sufletului nostru o bună Înfățișare”<footnote Idem, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 465. footnote>. Sfânta Euharistie este deci Taina prin care credincioșii ortodocși, sub chipul pâinii și al vinului, primesc Trupul și Sângele adevărat al lui Iisus Hristos, pentru o adevărată și reală Împreunare cu El, primind astfel arvuna vieții veșnice Încă din viața aceasta. Mântuitorul a făgăduit să ofere spre hrană celor
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
n-am fi Știut că Domnul a instituit pe baza morții Și Învierii Sale Euharistia, prin care să rămână cu noi Și să vină În noi totdeauna ca Domnul Cel jertfit Și Înviat”<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă ..., p. 66. footnote>. Sfânta Euharistie este Cina cea de Taină, În care Hristos Se jertfește Într-un chip nesângeros. Această jertfire reală a Lui În Sfânta Euharistie nu Înseamnă că El Se răstignește a doua oară, vărsându-Și iar sângele
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
momentul jertfei pe cruce pentru noi, retrăire În care este Și o identitate, dar Și o deosebire Între ceea ce s-a săvârșit sau s-a pătimit o dată de către o persoană Și retrăirea prezentă”<footnote Idem, Spiritualitate Și comuniune În Liturghia ortodoxă, Edit. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1986, p. 222. footnote>. Logosul Întrupat jertfește Și Se jertfește, dăruindu-ne Și nouă, prin Împărtășirea de Trupul și Sângele Lui, puterea dumnezeiască de jertfă. Astfel, unirea noastră cu Hristos, inhabitarea aceasta reciprocă - a lui Hristos
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
XLIV, col. 431-608; Oratio catechetica magna, P. G. XLV, col. 9-116; Dicționare, enciclopedii, colecții, manuale *** col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 29, traducere de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae și Preot Ioan Buga, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, 493 p.; *** col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 30, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, 477 p.; Bailly, Anatole, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și Preot Ioan Buga, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, 493 p.; *** col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 30, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, 477 p.; Bailly, Anatole, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000, 2230 p.; Lucrări, studii, articole: Felea, Pr. Ilarion, Pocăința, Editura Scara, București, 2000, 279 p.; Mantzaridis, Georgios I., The Deification of Man, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary, New
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Norman, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford, 2006, 418 p.; Stăniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, „Ființa Tainelor În cele trei confesiuni”, În Ortodoxia, Anul VIII (1956), Nr. 1, p. 3-28; Idem, Spiritualitate Și comuniune În Liturghia ortodoxă, Craiova, Edit. Mitropoliei Olteniei, 1986, 440 p.; Idem, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, 563 p.; Idem, Teologia Euharistiei, În Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 3, p.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
2006, 418 p.; Stăniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, „Ființa Tainelor În cele trei confesiuni”, În Ortodoxia, Anul VIII (1956), Nr. 1, p. 3-28; Idem, Spiritualitate Și comuniune În Liturghia ortodoxă, Craiova, Edit. Mitropoliei Olteniei, 1986, 440 p.; Idem, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, 563 p.; Idem, Teologia Euharistiei, În Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 3, p. 343-363; Telea, Marius, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
În Ortodoxia, Anul VIII (1956), Nr. 1, p. 3-28; Idem, Spiritualitate Și comuniune În Liturghia ortodoxă, Craiova, Edit. Mitropoliei Olteniei, 1986, 440 p.; Idem, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, 563 p.; Idem, Teologia Euharistiei, În Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 3, p. 343-363; Telea, Marius, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, 543 p.; Voicu, Diacon magistrand Constantin, „Probleme dogmatice În opera «Marele cuvânt catehetic al
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
scrierile Profeților și ale Apostolilor și se convinsese, că adevărata filosofie nu se găsește decât în creștinism. De acum înainte el își consacră întreaga viața în propovăduirea învățăturii creștine<footnote Mihai Popescu, „Iustin Martirul și ideile sale antropologice”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul al XX-lea (18961897), Nr. 7, p. 631-632. footnote>. Sfântul Iustin însuși ne spune că a fost condus la creștinism prin întrebările care i s-au pus de către un bătrân misterios pe care l-a întâlnit pe când se
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]