1,215 matches
-
picior/ D praguu/ Șii d la/ Baie șan/ Cepussă/ Scînceaxă// Tocmai mă spălampe/ Dinți. C ciudate/ Simți cnd/ Compatimești p cineva cu/ Apă călduțăn/ Gură". Romulus Bucur depistează în acest tip de experiment ecoul lui William Carlos Williams și inovațiile ortografice ale lui e.e.cummings, împinse la limită, și pune degetul pe bubă. Pe cînd poetul american mai mult dădea impresia de arbitrar, majusculele sale, segmentările de cuvinte, chiar punctuația fantezistă servind mai ales creării de contrasensuri, subversiunii limbajului "poetic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
seamă scriitori români din secolul al XIX-lea: M. Eminescu, I.L. Caragiale, I. Creangă. Critica junimistă viza orientarea literaturii române spre specificul național, de unde și atenția acordată limbii literare și folclorului. Chiar de la întemeiere J. s-a preocupat de chestiuni ortografice, reușind să impună, prin Maiorescu, un sistem de scriere care, îmbunătățit de autorul lui în câteva rânduri, se află la baza ortografiei actuale. Continuând campania începută de Al. Russo și concomitent cu V. Alecsandri, A.I. Odobescu și B.P. Hasdeu, junimiștii
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
a schimba fizionomia limbii, ca în secțiunea consacrată etimologiei, unde dă liste întregi cu forme de neologisme pe care le vrea introduse după propriile idei lingvistice, fără să înțeleagă cât de rebarbative erau aceste „înnoiri”. O curiozitate e și sistemul ortografic propus, tot aici se susține purificarea limbii de elemente nelatine. Această opțiune se răsfrânge și asupra preocupărilor de folclorist ale lui S. Pentru a evidenția latinitatea românilor și prin literatura populară, el preface materialul folcloric cules, introduce nume din mitologia
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
Este important să-i deprindem a nu folosi cuvinte numai cu aproximație, cu sensuri „deduse” din anumite enunțuri. În ajutorul celor ce nu au siguranță în exprimare se recomandă a se apela la instrumente normative: pentru corectitudinea formală - la Îndreptarul ortografic, ortoepic; pentru sensuri la dicționare de sinonime, antonime, cuvinte polisemantice, DEX, etc; Elevii citesc mult, urmărind subiectul în sine, însă puțini sunt acei care se opresc asupra notelor ce explică termeni noi. Ei trebuie să se obișnuiască să folosească în
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
efectuare, pot fi: exerciții orale și scrise; b. în funcție de natura faptelor de limbă care se aplică în exerciții, distingem: exerciții fonetice, de vocabular, morfologice și sintactice; c. în funcție de natura priceperilor și deprinderilor pe care le formăm elevilor, pot fi: exerciții ortografice, ortoepice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; d. după gradul de interdependență pe care-l pretinde rezolvare lor, distingem două mari categorii de exerciții: de recunoaștere și cu caracter creator. (1) Exercițiile, indiferent de tipul abordat trebuie să îndeplinească un rol
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
tipul abordat trebuie să îndeplinească un rol educativ, să ducă la exersarea și dezvoltarea facultăților spirituale ale elevilor. Acestea nu trebuie să plictisească și nici să-i copleșească pe elevi. În școala generală se pot aborda diverse tipuri de exerciții: ortografice și de punctuație, sub formă de copiere sau dictare, despărțire în silabe a unor cuvinte cuprinse în textul dat, înlocuirea unor termeni, trecerea unor cuvinte de la o formă gramaticală la alta etc. De orice factură ar fi, exercițiile de dictare
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
plan politic, ei se apropie tot mai mult de cercurile liberale din România, rămânând însă, în ceea ce privește atitudinea în problemele culturale, sub influența lui Titu Maiorescu și a revistei „Convorbiri literare”. Orientarea projunimistă s-a făcut simțită mai ales în chestiunea ortografică și a limbii literare. T. a fost, împreună cu „Telegraful român”, una din primele gazete care au adoptat ortografia fonetică propusă de Titu Maiorescu și au combătut etimologismul sau prezența în stilul publiciștilor din Transilvania a unor construcții străine de spiritul
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
agrară. Referirile la evenimentele politice externe sunt mai rare. Gazeta dovedește însă receptivitate față de principalele inițiative culturale ale vremii. Situația învățământului în Transilvania este analizată în articole acide. De asemenea, U. pledează pentru încurajarea teatrului în limba română. În ce privește controversele ortografice, se susține unificarea diverselor sisteme de scriere, introducerea alfabetului latin fiind salutată printr-o caricatură intitulată Înmormântarea azbuchelor. U. s-a opus constant exagerărilor lingvistice de orice natură. Revista se numără printre puținele publicații ale timpului care inițiază concursuri literare
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
deceniul al șaselea V. s-a pronunțat răspicat și constant, dând dovadă de curaj civic și intelectual, în favoarea restabilirii ortografiei tradiționale a limbii române și a reintroducerii alfabetului latin, întemeindu-se pe argumente lingvistice și istorice de necontestat. Articolul Criza ortografică și căile de lichidare a ei a fost în mod repetat refuzat de presa din Chișinău, fiind publicat, după o tergiversare de doi ani, în 1957, în revista „Nistru”, într-o formă modificată și cu un titlu atenuat, Să restabilim
VASILENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
exclamative și/sau interogative și invers; Să citească cu intonație pe roluri un text dialogat, în ritm propriu; Să citească selectiv; Să pronunțe corect cuvintele din textul dialogat; Să scrie după dictare un text scurt, respectând regulile de punctuație și ortografice; Să precizeze și să completeze cuvintele dintr-un rebus. c) Psihomotorii: Să adopte o poziție corectă pe scaun. 4. Proiect didactic - Dezvoltarea vocabularului Deficiența: Dislexie disgrafie Clasa: a III - a Școală obișnuită Tipul activității: Terapie de grup Etapa terapeutică: Etapa
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
consemnate câteva recenzii la cărți de Liviu Rebreanu (Ion) și Gala Galaction (Răboj pe bradul verde), o cronică a revistelor, precum și un comentariu de Dariu Pop, intitulat Cum scria Eminescu. A. Nour figurează cu versuri traduse. Sunt popularizate și regulile ortografice ale Academiei Române. La istoria învățământului din Transilvania se referă Ambrozie Nicoară (Școala din județul Satu Mare), iar Ion Simionescu, Artur Gorovei, G. V. Botez, A. Davidescu, Valeriu Pușcariu, Eugen Seleș și Nicu Pop dau diverse articole cu caracter cultural. A. S.
ŢARA DE SUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290064_a_291393]
-
sau nu identifică în mod corect conturul literelor, cuvintele sau paragrafele, pot apărea dificultăți de înțelegere a codului de semnalizare a sunetelor sau semnelor grafice, fenomene dislexico‑disgrafice evidențiate prin omisiuni, înlocuiri, confuzii, inversiuni, deformări de litere, silabe, cuvinte, semne ortografice. • Calitățile percepției sunt și ele afectate la persoanele cu ambliopie, în special integralitatea (adesea caracterul de tot sau de imagine continuă nu se poate realiza fără intervenția integratorilor verbali), structuralitatea (elementele obiectului‑stimul nu apar organizate și structurate ierarhic ca
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dificultate de învățare enumerăm: hiperactivitatea; dificultăți în concentrarea atenției; orientare confuză în spațiu și timp; incapacitate de a urmări indicațiile orale; poftă necontrolată de dulce; hipoglicemie; este ambidextru (după vârsta de 8 ani); inversează literele sau cuvintele; face constant greșeli ortografice; prinde greu o minge și o lovește greu cu piciorul; nu poate sări coarda; dificultăți la închiderea nasturilor; dificultăți la legarea șireturilor; mod defectuos de a ține creionul în mână; caligrafie mediocră; mers dificil; incapacitate de a sări; stângăcie; eșecuri
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
expresivitatea vorbirii: - ritmul vorbirii ............................................................................................................... - vocea și tonalitatea ......................................................................................................... Citirea: - raportul fonem‑grafem ................................................................................................... - citirea pe silabe ............................................................................................................ - citirea pe text cunoscut ................................................................................................... - citirea pe text nou ............................................................................................................ - ritmul citirii .................................................................................................................. - dislexie ........................................................................................................................ Scrierea: - analiza literelor separate ................................................................................................ - sinteza în silabe și cuvinte (omisiuni, înlocuiri, inversiuni) ................................................ - acordul cuvintelor ......................................................................................................... - dificultăți ortografice ...................................................................................................... - dizortografii .................................................................................................................. - discaligrafii .................................................................................................................. Diagnostic logopedic și prognostic ....................................................................................... ....................................................................................... Observații privind evoluția subiectului pe parcursul terapiei ANEXA 21 Modelul unui Raport de evaluare complexă a copilului cu dizabilitățitc "Modelul unui Raport de evaluare complexă a copilului cu dizabilități" I. Date personale Numele ................................... Prenumele ......................................................................... Data
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Șinca (1869). În domeniul filologiei, după o serie de precizări (Neologismul, articol apărut în șase numere din „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, 1853) și polemici (cu Timotei Cipariu), din care reies idei benefice pentru cultivarea limbii și impunerea sistemului ortografic fonetic, P.-I. participă la elaborarea dicționarului Academiei Române coordonat de A. T. Laurian. Strâns legate de activitatea sa politică și istorică sunt studiile de drept istoric național și scrierile juridice, care au contribuit la modernizarea legislației și a vieții administrative
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
explicit în câteva lucrări. În 1779 el tipărea la Viena, pentru prima dată cu litere latine, o Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin, încercând să evidențieze caracterul pur latin al limbii române și prin prezentarea succintă a unui sistem ortografic etimologizant. Demonstrația devine mult mai complexă în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (Viena, 1780), prima gramatică românească tipărită, scoasă cu colaborarea de ultim moment a lui Gheorghe Șincai. Lucrarea consemnează legile fonetice ale evoluției cuvintelor de la latină la română și
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
Va fi liniște va fi seară și din versurile prezente în Guillaume poetul și administratorul. Lirica lui M. se particularizează, într-adevăr, printr-o exprimare frustă și totodată, „aleasă” foarte „lucrată”, destructurată productiv prin lacunaritate calculată și printr-un minimalism ortografic radical. Poetul nu utilizează niciodată în textul poetic, inclusiv în titluri, majusculele, iar la semnele de punctuație recurge foarte rar, și nu după regulile curente. Pe de altă parte, asociază recursul la parabola modernistă (în regim ludic) cu discreția extremă
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
vorbitorilor, nu după legi inventate de filologi. Aportul său principal constă în soluționarea problemelor ortografiei, chestiune spinoasă, pe care a abordat-o mai întâi în lucrarea Despre scrierea limbei române (1866), în spiritul unui fonetism rațional. El a atacat sistemele ortografice etimologizante, grăbind abandonarea lor de către majoritatea filologilor vremii. Propunerile sale au reprezentat cea mai mare parte a raportului prezentat (în numele comisiei însărcinate cu elaborarea ortografiei) și aprobat de Academia Română la 8 aprilie 1880. Reluate și perfecționate în 1903, ele constituie
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
m-a ajutat anul trecut”. Camil PETRESCU: „În cadrul Planului Economic, Academia Republicii Populare Române are un Întreg program de activitate, cu sarcini corespunzătoare secțiilor ei, În cuprinsul secțiilor Însăși munca fiind mai departe Împărțită. La Academie se lucrează un Îndreptar ortografic, o gramatică, un program minimal pentru secția literară, toate acestea În afară de munca individuală a fiecăruia, În domeniul creației proprii. În ceea ce mă privește, plănuiesc pentru la toamnă o comedie inspirată din actualitate, pentru care am și Început să-mi alcătuiesc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
informații precise despre edițiile critice, edițiile revizuite etc. Acest lucru se impune datorită faptului că diverse culturi au obiceiuri diferite de a transcrie numele proprii de persoane sau de localități. În general, În acest caz este bine să consultăm Îndreptarele ortografice și de punctuație ale limbii române, care au liste privind transcrierea numelor greco-latine sau din alte limbi, conform adaptării tradiționale. Orașul Haga, de pildă, unde se află faimosul Tribunal Internațional, se ortografiază În diferite feluri: Den Haag, The Hague, La
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
spune că savanții bizantini „erau atât de preocupați de chestii de ortografie la mijlocul secolului XV, Încât nu băgară de seamă că turcii Împresurau Constantinopolul” (Pușcariu, 1968, p. 350). Așa cum se precizează și În DOOM (ediția a II-a), distincția semne ortografice - semne de punctuație este Într-o anumită măsură artificială, nu numai pentru că scrierea corectă În sens larg include și punctuația, ci și deoarece cratima este un semn numai preponderent ortografic, bara oblică, *blancul, linia de pauză și punctul sunt mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
precizează și În DOOM (ediția a II-a), distincția semne ortografice - semne de punctuație este Într-o anumită măsură artificială, nu numai pentru că scrierea corectă În sens larg include și punctuația, ci și deoarece cratima este un semn numai preponderent ortografic, bara oblică, *blancul, linia de pauză și punctul sunt mai ales semne de punctuație, iar virgula, deși semn de punctuație, privește Într-o anumită măsură și ortografia În sens strict (p. XXXVII). CITAT RETRAS!!! Se spune că I.L. Caragiale, exilat
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În vederea citirii corecte, adecvate (p. 7). CITAT RETRAS!!! Punctuația oferă așadar reguli de organizare sintactică a unui text, ea fiind un auxiliar grafic al sintaxei (avem În vedere atât sintaxa propoziției, cât și a frazei). După o definiție din Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație (1995, p. 49), punctuația constituie „un sistem de semne convenționale, care au rolul de a marca În scris pauzele, intonația, Întreruperea cursului vorbirii”. Anumite semne de punctuație pot fi obligatorii, facultative sau interzise. Bunăoară, Înainte de conjuncțiile
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Așa cum scria G. Beldescu (1995), punctuația are tangențe cu ortografia În situații În care amândouă recurg la aceleași semne (punctul, cratima, linia de pauză și bara oblică), În care semne de punctuație se află În contact (În vecinătate) cu semne ortografice, cu consecințe prozodice, și În care punctuația se corelează cu ortografia În scriere cu inițială majusculă și inițială mică (p. 67). Limba română are cinci semne ortografice: blancul sau pauza albă ( ), cratima (-), linia de pauză (-), bara oblică (/) și apostroful (’). Dintre
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În care semne de punctuație se află În contact (În vecinătate) cu semne ortografice, cu consecințe prozodice, și În care punctuația se corelează cu ortografia În scriere cu inițială majusculă și inițială mică (p. 67). Limba română are cinci semne ortografice: blancul sau pauza albă ( ), cratima (-), linia de pauză (-), bara oblică (/) și apostroful (’). Dintre acestea, numai blancul și apostroful nu sunt Întrebuințate și ca semne de punctuație. De aici rezultă legătura intrinsecă Între ortografie și punctuație. În cele ce urmează, vom
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]