2,477 matches
-
florin, Florin Pupăza Prescurtări, fraze scurte și dinamice, unele diacritice lipsa și mici greșeli de ortografie strecurate. Așa a scris Stelian Tănase ultimul articol de pe Redam o parte din articolul publicat de Stelian Tănase astăzi despre directorul FMI: „în vizită Christine Lagarde, director FMI. Stă pînă mîine, două zile pentru România, o țară mică e f
Stelian Tănase scrie pe blog cu greșeli, ca pe Facebook by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63810_a_65135]
-
mici „acadele" culturale și stilistice, dintr-un alt registru intelectual decât cele ale colonelului muntean. Reeditarea de la Blaj, fiind anastatică, îngreunează enorm lectura. Redactat și tipărit în Transilvania sfârșitului de secol XIX, opul lui Vasilie Moldovan ne întâmpină cu celebra ortografie etimologizantă și cu un vocabular latinist care, astăzi, și-a pierdut caracterul rebarbativ, devenind, aș zice, de-a dreptul înduioșător. În ciuda convingerii lui Maiorescu, nu toți scriitorii ardeleni calchiau limba germană. Memorii din 184849 arată, dimpotrivă, o benefică influență a
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
apariție, le atrag atenția inimoșilor editori blăjeni că repunerea în circuit a unui scriitor uitat și care nu a fost niciodată prea cunoscut nu se poate face printr-o ediție anastatică. Mai ales când autorul scrie în limba și cu ortografia etimologică de la sfârșitul secolului al XlX-lea. O ediție critică a Memoriilor din 1848-49 este absolut necesară.
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
generale (în Merriam-Webster, varianta on-line, este explicat ca „to be extremely cool or popular - used as a generalized term of praise or approval"). Verbul englezesc circulă în textele românești aproape exclusiv în forma de persoana a IlI-a singular, în ortografia standard - „RadioZu rules!!!" (radiozu.ro), dar și în numeroase variante de transcriere parțial fonetică, parțial fantezistă (ruls, rulls, rulz, rullz, rulez): „nu e ea cine știe ce frumusețe, dar la capitolul gusturi, ruls!" (bolero.ro); „Vanghelie rulls... în București" (webdesignbox. ro/forum
Rulează by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6111_a_7436]
-
România). Cu aceeași ocazie, înlocuitoarea lui Maurice Druon în fotoliul academic se adaugă corului protestatarilor contra dispariției limbilor clasice din școală (la ei, ca și la noi), cor inițiat de Erik Orsenna și de Jean d’Ormesson. Deși consideră că ortografia are a doua importanță în raport cu gramatica și cu logica exprimării, romanciera condamnă disprețul curent față de scrierea corectă ca pe un simptom al unei boli grave care este chiar disprețul față de limba maternă și față de istoria ei. În fine, e de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
principală de la început, dat fiind că franceza literară, adică scrisă, era uzuală doar în acte publice și la Curte, deci și în literatură, care nu era populară, în rest, vorbindu-se în idiomuri diverse și necultivate. Apărarea limbii și a ortografiei a rămas multe secole câmpul de bătălie al academicienilor. Chiar și astăzi, în pofida faptului că limba nu se mai lasă dusă de nobilele mâini în direcția socotită bună, ca și în pofida desconsiderării ortografiei, Academia încearcă, dacă nu să-și impună
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5030_a_6355]
-
diverse și necultivate. Apărarea limbii și a ortografiei a rămas multe secole câmpul de bătălie al academicienilor. Chiar și astăzi, în pofida faptului că limba nu se mai lasă dusă de nobilele mâini în direcția socotită bună, ca și în pofida desconsiderării ortografiei, Academia încearcă, dacă nu să-și impună regulile, ca altădată, măcar să însoțească, e cuvântul autoarei cărții, evoluția limbii. Procesul de simplificare a ortografiei, pe care Academia și l-a propus de mai multe ori, a eșuat de fiecare dată. Franceza
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5030_a_6355]
-
limba nu se mai lasă dusă de nobilele mâini în direcția socotită bună, ca și în pofida desconsiderării ortografiei, Academia încearcă, dacă nu să-și impună regulile, ca altădată, măcar să însoțească, e cuvântul autoarei cărții, evoluția limbii. Procesul de simplificare a ortografiei, pe care Academia și l-a propus de mai multe ori, a eșuat de fiecare dată. Franceza rămâne cu ortografia cea mai îndepărtată de transcrierea fonetică din dicționare. Ține, altfel spus, la înfățișarea ei dintotdeauna, prin respect față de o etimologie
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5030_a_6355]
-
dacă nu să-și impună regulile, ca altădată, măcar să însoțească, e cuvântul autoarei cărții, evoluția limbii. Procesul de simplificare a ortografiei, pe care Academia și l-a propus de mai multe ori, a eșuat de fiecare dată. Franceza rămâne cu ortografia cea mai îndepărtată de transcrierea fonetică din dicționare. Ține, altfel spus, la înfățișarea ei dintotdeauna, prin respect față de o etimologie care continuă a-i aminti originile. Din punct de vedere istoric, Academia Franceză a cunoscut două sincope, în 1793 și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5030_a_6355]
-
a fost și la Timișoara prin 2006, unde a dat kix!”, comentariu la un articol din dilemaveche.ro), ci chiar în articole de ziar: „Vezi și kixurile date de outsideri gen Prima sau TVR 1” (Evenimentul zilei, 26.03.2012). Ortografia fixată de multă vreme e chix; o grafie etimologizantă ar fi putut avea forma kicks; în schimb, inovația kix (produsă din ignoranță sau din grabă, din obiceiul de a economisi litere) e un hibrid inutil și derutant. Cuvântul chix a
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
grele circumstanțe, a se purta după circumstanțe, în asemini circumstanțe lucrul nu poate ieși bine”. Cel mai amuzant citat este cel care încheie articolul de dicționar, ilustrând sensul „accesoriu ce depinde de altceva sau stă în legătură cu altceva”. Îl reproduc cu ortografia originalului: „muierile sunt forte sollecite de celle mai mice circumstantie alle ornatului seu” (termenul sollecit sau sollicit fiind explicat la locul său în dicționar: „tare ațâțat, foarte întărâtat, foarte turburat”, „turburat în suflet, plin de cură, de temeri, nestâmpăr, nestâmpărat
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
E drept că s-a supărat foc când i-a spus. Te pomenești că și eu! Iar îmi găsesc trăsături comune cu oameni mari. De rândul ăsta cu Márquez. Tufă la matematică, la fel ca Jung. În plus: slab la ortografie. Deci, mai pot să sper. Mai ales că, vorba lui Marcel, nu sunt bătrân. Hotărăsc să-mi scriu și eu memoriile. Încep chiar acum. Cea mai veche amintire: mă găsesc într-o mașinuță roșie, cu pedale, în curtea cimentată a
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4590_a_5915]
-
și prenume au fost înregistrate în registrele de stare civilă, pînă la data publicării decretului nr. 225 din 13 iunie 1955 , pentru modificarea unor dispoziții din decretul nr. 272 din 30 decembrie 1950 referitor la actele de stare civilă, cu ortografia altei limbi decît cea maternă, pot cere comitetului executiv al sfatului popular în păstrarea căruia se află registrele de stare civilă, să li se elibereze certificatul de stare civilă, să li se elibereze certificatul de stare civilă scris cu ortografia
DECRET nr. 278 din 23 iulie 1960 cu privire la actele de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106195_a_107524]
-
ortografia altei limbi decît cea maternă, pot cere comitetului executiv al sfatului popular în păstrarea căruia se află registrele de stare civilă, să li se elibereze certificatul de stare civilă, să li se elibereze certificatul de stare civilă scris cu ortografia limbii lor materne. Efectele admiterii unei cereri în condițiile alineatului precedent nu sînt obligatorii față de celălalt soț. Eliberarea certificatului de stare civilă scris cu ortografia limbii materne, pentru copiii minori, se face pe baza cererii ambilor părinți. Dacă numai unul
DECRET nr. 278 din 23 iulie 1960 cu privire la actele de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106195_a_107524]
-
elibereze certificatul de stare civilă, să li se elibereze certificatul de stare civilă scris cu ortografia limbii lor materne. Efectele admiterii unei cereri în condițiile alineatului precedent nu sînt obligatorii față de celălalt soț. Eliberarea certificatului de stare civilă scris cu ortografia limbii materne, pentru copiii minori, se face pe baza cererii ambilor părinți. Dacă numai unul din părinți solicită certificatul de stare civilă în condițiile alineatului precedent, cererea nu se poate aproba decît dacă este de acord și celălalt părinte, iar
DECRET nr. 278 din 23 iulie 1960 cu privire la actele de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106195_a_107524]
-
prefață de Gabriel Liiceanu, București, Editura Humanitas, 2012, 98 pag. A venit acum, după o săptămână, rândul câtorva considerații despre studiul introductiv semnat de Gabriel Liiceanu, în poezie nu ai voie să minți. (Așa, cu literă mică, probabil sub influența ortografiei poetului, care nu s-a abătut niciodată, în cărțile lui, de la acest standard personal.) Un imperativ pe care îl lansează, de altfel, Mircea Ivănescu, în volumul, deja pomenit, Măștile lui M.I. Nu e de mirare că Liiceanu a ținut-o
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
română de la acea dată, prefigurând prin câteva trăsături sămănătorismul de mai târziu. Nu întâmplător, Iorga îi va deveni prieten apropiat și - putem deduce - susținător al alegerii la Academie. Profesorul Ion Buzași, îngrijitorul ediției, a avut anumite dificultăți în a adapta ortografia latinizantă a canonicului la normele ortografice actuale, fără a-i sacrifica particularitățile stilistice și culoarea locală a limbii. Soluția aleasă este una rațională, care redă textului șansa circulației în contemporaneitate: „Ni s-a părut potrivit să optăm pentru o transcriere
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
și lumânărele, de sărbătorile Crăciunului, pentru bucuria copiilor”. În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), se simte presiunea ideologică, dar supraviețuiește și tradiția abia constituită: obiectul este denumit pom de iarnă (sau de crăciun), plasarea pe locul al doilea și ortografia cu inițială minusculă indicând intenția de devalorizare a sărbătorii creștine și de substituire printr-un termen nemarcat religios; definiția este totuși corectă: „brad împodobit cu daruri și ornamente, cu prilejul crăciunului și al anului nou”. Dubla construcție și definiția s-
„Pom de Anul Nou...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5858_a_7183]
-
Regia:Alejandro González Iñárritu. Cu:Javier Bardem. Genul filmului: Dramă. Durata: 148 minute. Premiera în România: 25.03.2011. Produs de:Cha Cha Cha. Distribuit în România de: Prorom, Transilvania Film. „Biutiful”, titlul scris astfel reprezintă confirmarea unei greșeli de ortografie care vine din partea unui spaniol, Uxbal (Javier Bardem), întrebat de fiica sa Ana (Hanaa Bouchaib) asupra corectitudinii transcrierii. Ce anume este „frumos” în filmul lui Alejandro González Iñárritu? Răspunsul la această întrebare ar reflecta mai degrabă jocul cu o adulterare
Frumos-îngrozitorul Iñárritu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5547_a_6872]
-
cele mai plăcute... aventuri ale mele la ministerul ei. Mă cunoștea Suzănica și-mi cunoștea și stilul, pe care ea nu-l deosebea, dar simțea că e puțin ironic, câteodată exagerând chiar, pe un risc, scriindu- i anumite cuvinte cu ortografia lui Ceaușescu. Cu i în loc de e final și altele ca acestea.” (p. 343) Galeria e mult mai amplă (n-ar fi fost nepotrivit un index final): Eliade, Cioran, Ionesco, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Negoițescu, Crainic (care, ca și Brâncuși, i-
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
o cultură a limbii, în stare de a o feri de degradare și urâțire. Niciodată ca în epoca modernă, iar la noi după 1989, limba unei țări n-a fost mai grăbită să-și schimbe straiele sau să-și neglijeze ortografia. Există globalizare și în limbă. Și niciodată n-au fost mai ineficiente măsurile directe de intervenție ale lingviștilor. Nici chiar în Franța, unde Academia are drept de legislație. Tot ce a putut face, cu ani în urmă, un ministru al
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
a putut face, cu ani în urmă, un ministru al Culturii a fost să impună termeni franțuzești în locul unora englezești, pentru câteva concepte tehnologice noi, cum ar fi télécopie pentru fax sau ordinateur pentru computer. Cât privește o reformă a ortografiei, menită a o simplifica și a o face mai puțin expusă erorii, ea a dat greș de câteva ori, cu toate eforturile Academiei. În România, o astfel de reformă a avut loc de două ori, în 1953 și în 1995
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
o face mai puțin expusă erorii, ea a dat greș de câteva ori, cu toate eforturile Academiei. În România, o astfel de reformă a avut loc de două ori, în 1953 și în 1995, dar fiindcă Academia noastră nu legiferează, ortografia a rămas în coadă de pește, fiecare scriind cum îl taie capul. Eșecul mai are o cauză în faptul că reforma recentă tulbura apele unei ortografii în cea mai mare parte fonetică, introducând elemente de etimologie. Să ne reamintim că
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
de două ori, în 1953 și în 1995, dar fiindcă Academia noastră nu legiferează, ortografia a rămas în coadă de pește, fiecare scriind cum îl taie capul. Eșecul mai are o cauză în faptul că reforma recentă tulbura apele unei ortografii în cea mai mare parte fonetică, introducând elemente de etimologie. Să ne reamintim că și Al.Graur a publicat cu decenii în urmă un Mic dicționar ortoepic și ortografic în care corecta pronunții și scrieri greșite, cum ar fi muncipiu
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
cele care se referă la alegeri, adică, la vot. Printre primii autori se numără Vasile Alecsandri, cu o satiră fără pic de sare și piper la adresa lui „gură cască” „omu politicu”, tipărită, unde credeți?, în „Convorbiri literare” în 1867. Până și ortografia revistei junimiste era la data aceea îngrozitoare. Cam toate gazetele vor publica de-a lungul vremii texte asemănătoare, mai cu seamă oficioasele partidelor, de la „Viitorul” liberal la „Scânteia” comunistă. Și, desigur, efemerele foi satirice, câtă frunză, câtă iarbă, de la „Moftul
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]