1,525 matches
-
că, astfel cosmetizate, aleargă după hrană. Și se face măsurarea laptelui, o dată muls. Spre a știi repartizarea cașului prin vară strâns. Apoi prânzesc împreună, ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, pun să cânte lăutari. Dar curând se isprăvește ospățul abia-nceput că, ciobani duc spre creste, turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri perpetuate-n vreme, vin cu străvechi obiceiuri. Să devină eterne. Maria Filipoiu Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuru populare românești" LA MULȚI ANI, SĂRBĂTORIȚILOR! Referință
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
Arhiereul cel veșnic. Cina euharistică la care mar¬tirii sunt chemați este pregătită, drept pentru care ei nu trebuie să o sca¬pe. Cugetarea lor era stăpânită de simțul comuniunii și al cuminecării la masa Stăpânului. Pentru un astfel de ospăț euharistic, trupurile lor tre¬buiau așezate pe altarul de jertfă, iar, dacă nu mureau acum, viața veșni¬că nu mai putea fi răscumpărată prin moarte. Trupurile lor condamnate la ardere de tot erau, atât înainte de jertfă, cât și după sacrificiu
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
slava experienței lor celor credincioși care-i înconjoară și totodată întregii Biserici. Sfânta Agatonica vedea în mucenicia Sfântului Policarp "slav și măreția Domnului", drept pentru care ea a ales mucenicia cu încrede¬rea că și cu ea se împlinește taina ospățului martiric: "cina aceasta a fost împlinită și pentru mine; așadar, trebuie să iau și eu parte, spre a mânca la această slăvită cină". Categoric, Sfânta s-a simțit chemată spre martiriu, așa cum se simțea chemată, la fiecare Sfântă Liturghie, să
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
pentru mine o cunoaștere temeinică, pe care poate nici din practica cititului, nu-mi putea compensa unele din golurile existente. Au fost momente pentru mine când prin cele expuse, Preasfințitul Casian, depășea cu mult, orice închipuire a unui specialist. Acest ospăț de cunoștințe acumulate pe tot parcursul acestui vernisaj, au însemnat pentru o adevărată sărbătoare ! „ Acuarelele domnului profesor Vespasian Lungu, reprezintă cu mare exactitate, multele noastre spirite din cultura românească ; Petre Țuțea, Mircea Eliade, Constantin Noica, Dumitru Panaitescu Perpessicius, Panait Istrati
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
și iarna, dând o nuanță de veselie și sărbătoare continuă. Tataie își construise în fața casei o bucătărie pentru vară, tot cu plită și cuptor. Vara, în mijlocul camerei agățau un felinar care ne lumina până terminam cina, după care ne continuam ospățul în casă, în fața luminii galbene și palide a lămpii cu gaz, fie cu floricele coapte din porumbul rămas cu un an în urmă, fie cu câte o cană cu lapte cald. În fiecare seară, mamaie mă spăla și mă îmbrăca
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
le spuneau oamenii pentru că erau bogate. Eu eram mic, aveam vreo 14 ani, când am auzit, într-o duminică pe părinte că ne-a spus: duminica viitoare, domnișoarele prințese învită tot satul la palat pentru slujbă, după care urmează un ospăț. “Să fiu al dracu dacă viu!” se jura al lui Cap Mare. Tu nu-l știi, a completat grăbit, de teamă să nu-l întrerup. Eu, curios, m-am apropiat de el și l-am întrebat: De ce, nene, doar o să
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
al dracu dacă viu!” se jura al lui Cap Mare. Tu nu-l știi, a completat grăbit, de teamă să nu-l întrerup. Eu, curios, m-am apropiat de el și l-am întrebat: De ce, nene, doar o să fie și ospăț! Ce ospăț, Gogule! “Tu știi mă, ce este acolo?!” m-a întrebat el speriat. Eu am făcut pe prostul și cum știam că îi cheamă logofătul mereu să facă treabă, m-am apropiat de el și mai mult și i-
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
dacă viu!” se jura al lui Cap Mare. Tu nu-l știi, a completat grăbit, de teamă să nu-l întrerup. Eu, curios, m-am apropiat de el și l-am întrebat: De ce, nene, doar o să fie și ospăț! Ce ospăț, Gogule! “Tu știi mă, ce este acolo?!” m-a întrebat el speriat. Eu am făcut pe prostul și cum știam că îi cheamă logofătul mereu să facă treabă, m-am apropiat de el și mai mult și i-am tot
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
înaintării în miezul incandescent al întâmplărilor și fenomenelor, care se voiau consemnate. Era un joc prea serios, ca un început de înțelepciune. Fiecare venea cu avuția lui, cu întreg bagajul fizico-chimic-spiritual pe care-l așeza pe aceeași masă, la eventualul ospăț al cuvintelor. Viața unor creații și creația unor vieți. Laolaltă. “Unele creații au viața mai scurtă, altele sunt matusalemice, ca și oamenii” - spune Melania Cuc. Acest volum de publicistică are ca subiect și ca obiect, creația și pe creatorul ei
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
De remarcat sunt descrierile amănunțite ale locurilor unde se petrec acțiunile, făcându-te pe tine, cititorul, să le vizualizezi, să te transpui acolo, auzind șuieratul sulițelor sau spadelor și simțind căldura focului sau mirosul bucatelor îmbelșugate care nu lipsesc de la ospețele întinse. Categoric Cămașa purpurie este un roman ce poate fii citit cu aceeași ușurință și plăcere atât de copii cât și de adulți, și pentru că, nu e așa, imaginația este nemărginită, Elena Cesar von Sachse pune doar un punct relativ
ELENA CESAR VON SACHSE ŞI „CĂMAŞA PURPURIE” A TALENTULUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357348_a_358677]
-
fără simbrie! Te-oi dezmierda pe a câmpului privire, să-ți las povara dorurilor grele. Purtat în carul cu visuri și iubire, te-adorm în amintirea vieții mele. Îți dau să bei lacrima viței de vie, și hrană-ți dau ospățul sufletesc! În casa inimii te-nchid pe vecie, sufletul să-ți duc în Rai Dumnezeiesc! Coroană-ți fac din gândurile mele, pe frunte să o porți, prin pribegie! Când îmi voi duce destinul între stele, cu dorul și iubirea-n
ÎN ECHINOCȚIU DE PRIMĂVARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357805_a_359134]
-
dar bogați mai sunteți, de vă încumetați să oferiți sultanului atâta bănet! Niciodată n-am întâlnit boieri așa darnici! - Fiindcă este vorba de interesele țării! Domnia Ta are datoria sfântă să domnească în liniște și pace și să se lăfăie în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” - îl asigură boier Ciocoiu. - Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! - rosti cu vicleșug boier Conacu. - Au dreptate boierii, vodă-i dator să domnească! - interveni ferm căpitanul
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
ha! Totuși, trecerea lor prin țările române ne-a făcut plăcere! - Aveți legături cu Imperiul Otoman? - Ha, ha, ha! De unde crezi că am supt atâta sânge, de suntem așa rumeni și frumoși? Când năvăleau turcii în țară, era sărbătoare! Ce ospățuri făceam noaptea prin tabăra lor! Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl priviră uimiți cu câtă bucurie își povestea isprăvile nocturne. - Vă ajutam în luptă subțiindu-le numărul! Totdeauna am fost alături de acest
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
această binecuvântare peste casa sa și propovăduia tuturor despre virtuțile slugii sale. După o vreme, aga a hotărât să facă un pelerinaj la Mecca, cetatea sfântă a mahomedanilor. Nu la multe zile după plecarea sa, soția acestuia a pregătit un ospăț la care a invitat rudele și prietenii soțului pentru a prăznui și a se ruga pentru buna întoarcere a acestuia acasă. La masă a fost rânduit să slujească fericitul Ioan. Printre mâncărurile așezate înaintea oaspeților se afla și un fel
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
și farfuria de aramă, spre marea uimire a casnicilor săi. Numai Sfântul Ioan Rusul nu s-a mirat de aceasta. Aga le-a povestit atunci cele ce i se întâmplaseră: „În cutare zi (era ziua în care stăpâna pregătise acel ospăț), întorcându-mă de la geamia cea mare, am găsit în camera mea pe care o lăsasem încuiată această farfuria plină cu pilaf. M-am umplut de mirare, neștiind cine a adus mâncarea și cum a intrat în camera încuiată. Neștiind cum
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
al peretelui din fundal. Înăuntru lăicere, măsuțe, etc. La lumina unei făclii de ceară Dochia se gătește cu podoabe de nuntă. Zada o ajută. Pe fereastră se observă că în sala cea mare din dreapta, luminată cu torțe și multe opaițe, ospățul e gata și oamenii așteaptă. Dochia mâhnită își cercetează cu ochii împrejur gătelile. ). Scena 1. ZADA Dochia! Deasupra nimic nu-i, Aici, neamul cu grijile lui! Eu mor, prescriptul să-l împlinesc. Ooo ... mi-a fost drag cu tine să
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
Zada privește pe fereastră.). Dar cui să-I spui Că mă îngrijorează viața lui!? ZADA Sunt aici toți! DOCHIA 20 E și temnicierul la porți!? ZADA Și străjile toate sunt. DOCHIA E nimerită clipa. Pe cuvânt! ZADA Încă surlarii la ospăț nu ne cheamă, Așa că timp avem ... nu mi-e teamă ... DOCHIA Ce face temnicierul acum? ZADA ( Privind pe fereastră.). E vessel, se uită pe drum. Alături e vraciul, ghicește la toți pe rând, Așa că nici o bănuială nu le trece prin
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
stăpâne, Decebal! HASDRUBAL Nădejdea e că înaltului imperator roman Dacia nu-i v-a fi ospitalieră nici în acest an. BALDOBAL Codrii și văile așteaptă să-i înghită. DECEBAL Înainte de furtună avem o clipă de odihnă binevenită. Mâine are să fie ospăț mare. E nunta lui Dochia. E sărbătoare! Să se înveselească țara toată Că se mărită iubita-mi fată. Și tu, deprinde-te, Tehomire, Cu gândul că Dochiei o să-i fi mire Și cât de curând al Daciei vei fi Rege
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
sărbătoare! Să se înveselească țara toată Că se mărită iubita-mi fată. Și tu, deprinde-te, Tehomire, Cu gândul că Dochiei o să-i fi mire Și cât de curând al Daciei vei fi Rege într-o prea slăvită zi. BALDOBAL Ospățul se prepară. Au fost aduși surlarii cu lăute 16 Iar veșmintele de fete au fost cusute. HASDRUBAL ( Cu luare aminte arată cu privirea spre fântână.). Iată, acolo, nu departe, pe Domniță și pe fete Adăpând câinii de romani sleiți de
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
răspuns eu, dar voi veni cu „Mercedes”-ul meu. Toți s-au uitat în jur și mare le-a fost apoi mirarea când m-au văzut încălecând pe vechea mea bicicletă „Carpați”, ponosită și cu anvelopa cusută de cizmarul Chirel. Ospățul era oferit de neobositul doctor Teja Papahagi în elegantul club al spitalului. „Au râs tot timpul drumului, în autocar, văzându-te cum te urci pe bicicletă” mi-a spus doctorul când, în sfârșit, am ajuns și eu. Întâmplări hazlii. Au
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
ananas, nuci de cocos, măsline, cafea, și de tot felul de bunătăți...Iată cum Doamnele doamnelor se înfruptă toate pe săturate din Copacul abundenței! Iată cum și Doamnele în roz, sunt ca vulpile, urcă și coboară în Copac între un ospăț și altul, însă nu poftesc pe nimeni la ele în Occident. Dar, vai, ia priviți și la celelalte femei necăjite din Lumea a Treia, cum încearcă și ele să se cațăre în Copacul abundenței, sunt mereu trântite la pământ, călcate
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
roșii și aripi de bufniță oarbă. - Ai dreptate! - zice cea cu plete lungi către cea blondă - “Aici treburile de pe pământ nu mai sunt ca cele din cer. Iată! Aici împărtășania începe cu un rât orgiastic și se termină cu un ospăț canibalic. Liturghia nu mai este comemorare cu cele șapte sacramente, ci actualizarea unui sacrificiu uman printr-o jertfă colectivă. Iată! Aici oamenii îl ucid din nou pe Omul Dumnezeu și apoi îl mănâncă și îi beau sângele. Iar patriarhul lor
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
și bine ascuțit) în blânda irosire de cruciadă sfântă în timp ce își dă duhul priponit în cuie un alter ego pe care-l știe lumea (dar teamă mi-e, c-o să-l alunge UE!) că vine cu-nvierea cu dansul și ospățul da-n dulcea aburire ispita de satan ne-ntunecă lumina prin ochelari de cal că cel ce pentru noi în lume a venit prea însetați de sânge din nou Îl răstignim și când deșteptătorul ne va trezi târziu vom auzi
AMIROASE PESTE ŢARĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344657_a_345986]
-
truda apăsătoare a sutelor de porunci, în timp ce ei se înfoiau ca fazanii în ciucurii lor împăunați, încâlcindu-se fiecare în umbra celuilalt în îmbulzeala de a fi primul la primit osanale sau a se așeza în locul atât de râvnit al ospețelor sau al sinagogii, ori confundând spiritul și sacralizând materia, ba mâncând casele văduvelor ori dându-și aere de învățători, dar fără a face ucenici, căci dacă se nimerea totuși vreunul îl expulzau cu ușurință, iar dacă se ivea câte un
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
oamenilor, iar ei nici cu degetul nu voiesc să le miște. Toate faptele lor le fac ca să fie priviți de oameni; căci își lățesc filacteriile și își măresc ciucurii de pe poale. Și le place să stea în capul mesei la ospețe și în băncile dintâi în sinagogi. Și să li se plece lumea în piețe și să fie numiți de oameni: Rabi. Voi însă să nu vă numiți rabi, că Unul este Învățătorul vostru: Hristos, iar voi toți sunteți frați. Și
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]