572 matches
-
întâlnească la locuința bărbatului. Pentru a evita întreținerea de raporturi intime, femeia i-a cerut prietenei sale A.C. să o însoțească, cele două având asupra lor și o cutie cu Distonocalm. Gazda le-a invitat în sufragerie și le-a ospătat cum s-a putut mai bine. Când omul s-a dus până în bucătărie ca să pregătească niște cafea, inculpatele au dizolvat în paharul cu vin al acestuia șapte pastile de Distonocalm. Apoi A.C. a plecat după țigări, iar M.Ț. a
Agenda2003-13-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280852_a_282181]
-
glumă. "27 mai în glumă, mai în serios". Trio "Contraste" a glosat și șuguit deopotrivă cu certitudinile gata făcute sau cu exigențele mai mult ori mai puțin ipocrite, instaurând o temeinică motivație a spiritului de îngăduință. Ansamblul "Profil ne-a ospătat cu trei feluri de bucate: 1) supa neoexpresionistă, fie cu orez (Marina Vlad: Raze de lumină), cu tăieței (Tiberiu Olah: Peripeții cu trisonuri majore) ori cu găluște (Liana Alexandra: Imagini întrerupte); 2) friptura înăbușită la cuptorul unei arhetipalități fruste (Tadeusz
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
a se putea pronunța în numele ei, însă și o asumare a unei antimistici a eului, a unei impersonalizări care justifică interior ascuțișurile satirei. E o "democratizare"a eului, menită a-i gira libertatea manifestărilor publice: "Perechi, Adami și Eve au ospătat sub meri/ și Ele au purces gravide, ca-n legendă./ E toamnă. Cade frunza, cum a căzut și ieri -/ un fapt banal trecut de Domnu' în agendă.// Azi, de-auziți un aspru, nervos și repetat/ "hîrști! hîrști!" de tîrn spinos
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
Parmenia îl urmase la terasa cu mese din tablă rudimentară acoperite cu câte-o bucată de mușama care, Parmeniei, îi aduseseră pe loc aminte de creeația suprarealistă a pictorului expozant. Se așezaseră la una din mese, venise un fel de ospătară trăgând pofticios dintr-o țigară și-i întrebase cam răstit: - Consumați ceva? - Două beri, răspunsese lățosul... - Una!, i-o retezase Parmenia. - Bine. Una și-un pepsi - e bine, doamnă ? Ospătara, cu o ținută vestimentară de abia ieșită târâș dintr-o
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți și voi cum e Pământul, v-o spun chiar eu - creștinul neproscris: terra se-nvârte precum bate vântul. m-am ospătat cu șefi de trib și regi și nu știu lume bună cum se face, în limba noastră poți să te-nțelegi pe ori ce țărm de salța steag de pace. acum, în portul nostru ancorat, întors că Făt-Frumosul, de departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți și voi cum e Pământul, v-o spun chiar eu - creștinul neproscris: terra se-nvârte precum bate vântul. m-am ospătat cu șefi de trib și regi și nu știu lume bună cum se face, în limba noastră poți să te-nțelegi pe ori ce țărm de salța steag de pace. acum, în portul nostru ancorat, întors că Făt-Frumosul, de departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bucate, cu multe feliuri de bunătăți drese, cuvîntul cel de bună vestire și, în loc de băutură veselitoare, să dreg în păharul preaînțeleptelor capetelor voastre cuvîntul cel de mare bucurie (...) ca să putem îndulci cu ospățul vorbelor inimile și auzurile celor ce vor ospăta sufletește". Așadar, printr-o formulare alegorică explicitată, se imaginează un micro-scenariu, propunîndu-se o fertilă echivalare de semnificații din registrul culinar-trupesc și, respectiv, moral-pneumatic; efectul artistic, dincolo de cel persuasiv, reiese tocmai din ambiguitatea lexico-semantică pe care Antim, abil mînuitor al cuvintelor
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți și voi cum e Pământul, v-o spun chiar eu - creștinul neproscris: terra se-nvârte precum bate vântul. m-am ospătat cu șefi de trib și regi și nu știu lume bună cum se face, în limba noastră poți să te-nțelegi pe ori ce țărm de salța steag de pace. acum, în portul nostru ancorat, întors că Făt-Frumosul, de departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pândim cu nările în vânt năluca unui abur de mâncare. Ziua pândim cu nările în vânt, poate din cer, din iad, sau din mormânt, or să ne-arunce resturi că la fiare. În beznă nopții ne visăm strigoi, ca ne-ospătam din câte-un hoit fierbinte. În beznă nopții ne visăm strigoi, dar numai moartea rupe hălci din noi, ea singură înfuleca morminte. TĂCEM DIN GURĂ Din tot, ne-a mai rămas aieve, acest zid grav, aceste dreve. Crunt ferecați în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
însăși stricăciunea lor, 13. și își vor lua astfel plata cuvenită pentru nelegiuirea lor. Fericirea lor este să trăiască în plăceri ziua în amiaza mare. Ca niște întinați și spurcați, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste, cînd ospătează împreună cu voi. 14. Le scapără ochii de preacurvie, și nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sunt niște blestemați! 15. După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit, și au urmat calea lui Balaam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
o lecție. Cioara veni, ca și-n alte seri și se opri pe ogorul bătrânului țăran și Începu să scurme și să scoșure boabele și să le Înghită una câte una, fără s-o invite cineva la masă.Și se ospătă și se ospătă ca la ea acasă. Înainte de culcare, cioara Își primeni din nou penele, se privi mulțumită În oglindă și cânta veselă, deși se simțea puțin amețită. Dimineață când se trezi, prima ei grijă a fost să meargă În fața
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
veni, ca și-n alte seri și se opri pe ogorul bătrânului țăran și Începu să scurme și să scoșure boabele și să le Înghită una câte una, fără s-o invite cineva la masă.Și se ospătă și se ospătă ca la ea acasă. Înainte de culcare, cioara Își primeni din nou penele, se privi mulțumită În oglindă și cânta veselă, deși se simțea puțin amețită. Dimineață când se trezi, prima ei grijă a fost să meargă În fața oglinzii. Îi Îngheță
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Și era ziua aceea neasemuit de frumoasă: soarele strălucea bucuros, fluturii se opreau pe florile parfumate, păsările se Întreceau În triluri și izvoarele curgeau șușotind, de parcă povesteau ceva. La amiază bărbatul Își spălă palmele aspre și muncite și după ce se ospătă Împreună cu Cucu cu pâine și cu brânză, Își puse mâinile sub cap, să doarmă de amiază. Dar lui Cucu nu-i era somn, așa ca ieri ori alaltîieri... Asculta zgomotele pădurii și totul Îl fascina. La un moment dat, dintr-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pasăre săracă, care nu avea pene frumoase; penele ei erau cenușii. Ea stătea singură, neluată În seamă de suratele ei. Se uita pe rând la fiecare, asculta ce spun și nu spunea nimic. Aceea pasăre era privighetoarea. După ce s-au ospătat cu toatele, păsărilor le-a venit chef de dans. Dar unde și când s-a mai pomenit petrecere ori bal, fără lăutari? Ce lăutari! Doar erau păsări. Au hotărât să cânte pe rând, iar celelalte să joace. Rând pe rând, toate
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Lipsa de solidaritate, dar în fond orbire economico-financiar-social-politica: îmbogățirea subita, după '89, din fonduri anterior pregătite prin reprezentantele economice, de pildă, sau direct sustrase de la diversele ministere, organizații, fabrici, centre ale PCR etc. - unde au putut pătrunde și s-au ospătat "diverși" -; sporirea avuției prin lăsarea în paragină a fabricilor sau a hotelurilor (capre ale vecinului-Stat), ca să fie achiziționate mai ieftin sau "pe un leu" - "un dolar" -, sau cu licitatii-fantoma, cu comisioane depășind cu mult suma vânzării; amplificarea corupției de toate
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
împrumuta un cuvânt dintr-o limbă considerată de prestigiu pentru simplul fapt că termenul respectiv are calitatea de a fi „nou“. Acesta este motivul pentru care, în română, cuvântul vechi de origine latină oaspe, care are o familie numeroasă (ospăț, ospăta, ospătar, ospătărie etc.) și nu era omonim cu niciun alt cuvânt, a fost înlocuit cu turcescul musafir (în Muntenia și Moldova), cu termenul dialectal german gost (în Banat) și cu maghiarul vindeg (< vendég) (în câteva localități din nordul Transilvaniei). În
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
epoca modernă, și tradiția culinară franceză. Informații despre ce și cum se mânca în trecut, în țările române, deținem din relatările unor călători străini, precum și din listele de „socoteli“ ale unor orașe transilvănene (Brașov, Cluj) care îi găzduiau și îi ospătau pe solii munteni și moldoveni în drum spre Buda și Viena. O altă sursă sunt și cărțile de bucate din trecut, foarte interesante din acest punct de vedere, deși apar mai târziu decât în Europa Occidentală; în Franța, prima carte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mergi pe stradă și crezi că ești văzut de toată lumea, de fapt, nimeni nu are ochi pentru tine. A căpătat destul de repede curajul de a intra într-un fel de local unde se servea mâncare caldă și unde chiar se ospătase pe săturate, resimțind, e drept, o oarecare mustrare de conștiință la gândul că împăratul lui și Mas nu pot mânca decât alimente sintetizate sau varietatea aceea bizară și fadă de produse lactate cu care îi servea stăpânul stînii. Ascultă povestirea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ac de cojocul vostru!” Iar vlăjganii n-au mai îndrăznit. Drept răsplată Sorin și Sorina i-au dat toate bunătățile pe care le-au avut la îndemână: și cozonac, și cornulețe cu magiun, și clătite, și bomboane. După ce s-a ospătat bine, sărmanului Cuțulache nici prin cap nu-i trecea cât avea el să pătimească din această pricină; l-a apucat o sete cumplită; cu cât bea mai multă apă, cu atât arșița era mai mare. Ca să și-o potolească, a
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
boieri, plecați. (Sună toaca și clopotele. Dragul își scoate coroana, Bogdan o închide, Toți își unesc (falten) mînile spre rugăciune. În urmă iese toți, afară de DRAGUL și BOGDAN) [SCENA III] DRAGUL, BOGDAN DRAGUL (privind la Bogdan, vorbește singur ) Să-mi ospătez vederea cu arătarea lui... Așa de tânăr încă, cu chip așa de dulce... Nemulțumit se pare el de diata noastră Dar voi ca nici să știe de ce așa făcui... O ochii mei, sărmanii luminători ai feței, Se-ntind încet spre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ochilor!” - mă gândeam, în timp ce mâncam cu atenție, să nu mă înec... Ne-am odihnit puțin și apoi, până o venit bătrâna cu mâncarea, noi am terminat treaba... Se lăsa o înserare cuminte... Bătrâna o întins masa din nou. În timp ce ne ospătam, bătrânul o deschis vorba: „Mai aveți mult de mers? De unde sunteți?” Noi ne-am uitat unul la altul și din priviri ne am înțeles să le spunem adevărul. Când Filip o terminat de povestit, pe obrajii bătrânilor curgeau lacrimi grele
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
însă o recomandare scrisă din partea unor persoane de încredere din satul nostru. Deci m-am dus înapoi acasă. Tata i-a poftit pe notarul din comună și pe secretarul de partid, cu tot cu neveste, la noi acasă și mama i-a ospătat cum nu se poate mai bine. Supă de găină, purcel fript cu fasole și cartofi fierți alături, iar la sfârșit turtă dulce. La sosirea mea, tata zisese doar atât: « Se rezolvă» și plecase să-l caute pe tovarășul secretar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
forfoteala, așa că a așteptat. Când a reînceput să vorbească, expresia feței i s-a schimbat și întristat. — A fost minunat să mă aflu în acest oraș însoțit de Bobbie Lee, prieteni. Foarte mulți dintre voi ne-ați invitat să ne ospătăm în casele voastre. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți, prieteni! Fie ca raiul să vegheze asupra voastră, creștini și păcătoși împreună, pentru că mi-e greu să fac vreo diferență. Toți îmi sunteți frați. Nu cred că mai e nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Apoi începu să mănânce tacticos dintr-o găină, dar mușca direct din ea. Atunci am scos și eu o găină friptă și, imitându-l, cu sticla de vin într-o mână și cu pasărea în cealaltă, am început să mă ospătez, pentru că înspre noi nu năvălise nicio rudă. Când am aruncat sticla goală pe asfalt, tipul acela s-a uitat la mine, a mușcat zdravăn din găina lui, a băut ultimul rest din sticlă și a aruncat-o la picioarele lui
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o gaură în zăpadă și m-am târât înăuntru. Un bulgăre uriaș de zăpadă, cioplit cu cuțitul, astupa intrarea aproape etanș, astfel că vântul aspru siberian nu ajungea până la mine. Am scos pâine neagră, cazonă și slănină și m-am ospătat. Am tras și o dușcă din vodca dăruită de Mariusia, căci ea mă învățase să beau tării. Am dormit ca un prunc până a doua zi. Cu forțele împrospătate, vedeam viața ceva mai în roz. Mi-am spus că mergând
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]