395 matches
-
Midia. De pildă în mod concret oamenii - totuși ei trebuie să fie văzuți de pictor dintr-o perspectivă revoluționară sau să se simtă în peisaj acțiunea transformatoare a omului”. La fel ca poezia, proza, critica literară, dramaturgia, creația tinerilor, creația ostășească, literatura pentru copii, și reportajul era urmărit în evoluția lui artistică și ideologică de Uniunea Scriitorilor. Astfel, la începutul anului 1951, secția de proză pune în discuție problemele reportajului literar 80: „La 20 ianuarie 1951, secția de proză a Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la Sorbonna, având ca temă Științele politice și economice. În 1917, s-a aflat pe frontul românesc, făcând parte dintr-o garnizoană rusească, de unde organizează unități distincte de basarabeni care optează pentru formarea Partidului Național al Moldovenilor. Înființează Comitetul Național Ostășesc din Odessa care a stat la baza primelor regimente moldovenești, un început de armată națională în Basarabia. A făcut parte din rândul membrilor Biroului de Organizare a Sfatului Țării. Deoarece orașul Chișinău, ca și întreaga Basarabie, era în acele momente
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cu dăruire, din muzică și poezie, o cronică entuziastă și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată a compozitorului, sentimentul responsabilității sociale care a îndrumat întreaga activitate a muzicianului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
întorcându-se în localitățile natale își vor putea folosi cunoștințele și experiența dobândite. În 1842 Nicolae Kretzulescu are inițiativa înființării unei școli de mică chirurgie pe lângă Spitalul Colțea. Cele două școli vor fi contopite de vestitul Carol Davila în școala ostășească de mică chirurgie (1855) care, în 1857 va deveni școala Națională de Medicină cu statut de Institut medical. Dr. Nicolae Kretzulescu scoate pentru școala inițiată și condusă un timp de el, un Manual de anatomie descriptivă, fiind primul de acest
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Istoria naturală în care prezintă flora, fauna, geologia țării Moldova. în 1844, Societatea scoate Povățuitorul sănătății și a economiei, sub redacția lui Constantin Vârnav care în 1848 publică Despre holera epidemicească. în 1859 I. Czihak organizează la Iași școala sanitară ostășească. Între timp, în țara Românească, Constantin Caracaș, inițiatorul principal al Spitalului Filantropia publică Topografia Valahiei (1830) prima monografie igienico-sanitară a țării. Alt medic ștefan Vasile Episcopescu, publică Apele metalice ale României Mari (1837) urmată de Oglinda sănătății și frumuseții omenești (1843
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu această misiune. Alfabetizarea și disciplinarea școlară, care echivalau cu o naționalizare primară, erau continuate, consolidate și desăvârșite de educația militară, care reprezenta naționalizarea secundară 18. Putem arunca o sondă în vederea explorării substratului acestui proces de naționalizare secundară prin instrucția ostășească analizând literatura militară elaborată pentru a servi acestui scop. Restrângându-ne sfera de atenție strict asupra perioadei interbelice, ne putem face o idee asupra subiectului oprindu-ne asupra unui Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași al cărui prim-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași al cărui prim-titlu este Cartea Românului (Arifeanu, 1921). Cartea Românului, "închinată poporului român" de către autorul ei, maiorul Virgil Arifeanu, este redactată ca manual de educație națională menit să servească drept biblie ostășească și codice al datoriilor civice față de patrie deopotrivă. Totuși, mesajul cărții îi viza cu precădere pe soldații înregimentați în armata română, Cartea Românului fiind "autorizată și recomandată de Marele Stat Major al Armatei, corpurilor de trupă și școlilor militare". Partea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
europene clasice, într-un set de șase virtuți național-militare: a) credința; b) disciplina; c) cinstea; d) camaraderia; e) curajul; f) pregătirea de război (p. 68). Toate se trag însă din patriotism, care e virtutea supremă: "Patriotismul este tulpina tuturor virtuților ostășești, căci din el izvorăște acea forță morală, acea tărie de caracter, fără de care niciodată nu vom ști să stăpânim, nici să răpunem pe vrăjmași noștri" (p. 16). Chiar dacă unele dintre virtuțile național-militare păstrează același denominat lingvistic, ca de exemplu "credința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
virtute a credinței este îndreptată către Patrie, Tron și Dinastie. Ea este "hotărârea înaltă, pornită dintr-un sentiment adânc de a-și iubi Țara, Tronul și de a fi supus legilor și regulamentelor militare" (p. 71). Prima în ierarhia virtuților ostășești, credința patriotică încorporează necesarmente și un element thanatic: "Ostașul trebue să fie gata a-și jertfi viața pentru Țară și Tron, în orice împrejurare", stipulează unul din Principiile Generale ale Regulamentului Serviciului Interior pentru trupele de toate armele din 1921
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și clăcașii ......................................................................... 254 4. Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ ........................... 293 1. Viața ostășească .......................................................................... 293 2. Dramaticul an 1907 la Umbrărești .............................................. 303 3. Viața spirituală ............................................................................ 309 Biserica ......................................................................................... 310 Școala umbrăreșteană sătească ..................................................... 323 ANEXE ................................................................................................... 337 CUVÂNT ÎNAINTE Monografia unei localități, întocmită pe baza izvoarelor și datelor ce se constituie în probe ale realității istorice, reprezintă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ Titlul acestui capitol se abate, oarecum, de la regula obișnuită a tratării și problematizării istoriei în lucrările de gen. Dar ne asumăm riscul nonconformismului din nevoia economisirii spațiului și pe considerentul că activitățile ostășești, de pildă, ca și frământările-sociale, pașnice ori violente, precum și viața spirituală - bisericească, școlară - nu pot și nu trebuie rupte și scoase din câmpul socialului, ca fiind distincte de acesta. Socotim că forma, ordinea prezentării faptelor și evenimentelor din acest câmp
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Socotim că forma, ordinea prezentării faptelor și evenimentelor din acest câmp nu vor impieta prea mult conținutul ce urmează a fi expus, dacă el va urma și va respecta criteriul adevărului istoric, scopul principal al lucrării de față. 1. Viața ostășească Nu dispunem de informații certe în legătură cu implicarea umbrăreștenilor în activitățile de ordin militar la începutul comunităților sătești din teritoriu, dar știm sigur că nevoia de apărare internă și externă a reprezentat o componentă de bază în vremurile de demult. Reunirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sedentarismul, stabilitatea, cum tihna și truda le-au fost frecvent puse în pericol de către varii neamuri și vicisitudini venite din afară, acțiunile de apărare au devenit ceva intrinsec existenței lor, ceva ce se înțelege de la sine. Prin urmare, reglementarea vieții ostășești s-a impus cu acuitate. Și așa cum nu avem date execte despre data (an, lună, zi) întemeierii vechile noastre așezări, la fel, nu sunt date scrise despre formele prime de organizare militară. Astfel că știrile referitoare domeniului le desprindem din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
formele prime de organizare militară. Astfel că știrile referitoare domeniului le desprindem din relatări privind acțiuni militare menționate în izvoare istorice externe și interne. De altminteri, expresia majores terrae, adică „mai marii pământului” din Diploma Ioaniților (1247), act de esență ostășească (ne aflam atunci la scurt timp după marea invazie tătărească din 1241), precum și sintagma cu mic cu mare din documentele de mai târziu, nu au în vedere o ierarhizare exclusiv după avere, ci și de putere și rang militar, între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
componente existând mult timp o strânsă interconexiune prin care se exercita puterea politică. Că astfel stăteau lucrurile ne dau de înțeles chiar documentele de transmitere a bunurilor imobiliare, în care apar drept beneficiari ori martori slujitori cu atribuții și ranguri ostășești. Așa se face că putem lua cunoștință de prezența militarilor cu slujbe în peisajul așezărilor din evul de mijloc românesc. Primii atestați documentar pe teritoriul umbrăreștean, avem în vedere întinsa obște arhaică, ar fi slujitorii domnești: Alexa, Giurca, Dragoșe și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ștefănești, datornicul Furdui însuși aflat aici în postură de militar. Unii dintre martorii cuprinși în cartea domnească din 20 mai 1634, prin care se întărește stăpânirea pe dania lui Melinte și vânzarea lui Trif din Torcești, sunt specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dania lui Melinte și vânzarea lui Trif din Torcești, sunt specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
feciori „unul din ei, Ionașco, fiul lui Dima din Boziești”, martor la înstrăinarea moșiei Durăști, deja menționat mai sus, la fel Tudosie, ceilalți fiind Aftodor și Serghie, acesta ajungând să fie „pârcălab de Tecuci” prin 1672-1674, desigur și cu rosturi ostășești, căci în sarcina pârcălabului, de orice natură și rang, figura și atributul apărării. Către sfârșitul secolului al XVII-lea și, mai ales, în cel următor, s-a accentuat dominația străină, iar instituția militară înregistrează o vertiginoasă degradare prin micșorarea numărului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o apreciabilă sporire a numărului de slujitori destinați încasării dărilor și executării numeroaselor „angării” precum: globnici, deșugubinari, cămănari, bezmănari, cepari, olăcari, podvodari, conăcari etc.. Se poate înțelege ușor de ce nu mai aflăm acum în documente nume de locuitori cu atribuții ostășești, deși termenii iuzbașă, hânsar, pârcălab au continuat să fie folosiți, dar fără a mai avea rostul inițial. Așa, poate, se explică dispariția cvasitotală a numelor de persoane umbrăreștene (ca și din alte sate) din peisajul documentar față de perioada precedentă. Întâlnim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceasta a reușit să se afirme. Urmașii, reprezentându-o, vor forma baza regenerării și reconstituirii armatei române din epoca modernă, aceea care ne va aduce independența și reîntregirea națională. Căci o dată cu ideea redeșteptării naționale, renasc din propriul trecut și virtuțile ostășești de altădată. Prin ele vom redeveni ceea ce fusesem în vremurile eroice, conștienți de drepturile și libertățile ce ni se cuvin. Iar acestea au fost obținute prin eforturi și jertfă supremă în războaiele de independență (1877-1878) și pentru reîntregire (1916-1919). Mărturisim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]