3,729 matches
-
despre evoluția tinerei voluntare. Profesorul Vasile Popeangă, doctor în științe psiho-pedagogice, azi pensionar în Arad, mi-a relatat câte ceva. „Am cunoscut-o bine - îmi mărturisește el. Ajunsese sergent-sanitar. După victoria de la Păuliș, elevii au revenit la școală, iar noi, ceilalți ostași, am continuat lupta. împreună cu Elena Chiriță am luptat pentru eliberarea Ungariei. A fost grav rănită în luptele de la Budapesta. Eu am scos-o, în ziua de 1 ianuarie 1945, dintr-un șanț antitanc; avea picioarele retezate de schije. A cerut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
La câteva sute de metrii de plajă era dispus un radar care avea misiunea de a supraveghea spațiul aerian de deasupra Mării Negre, hăt, până departe, deasupra Turciei, Bosforului și Dardanelelor. Acesta era pe atunci deservit de un colectiv de militari (ostași, subofițeri, ofițeri) sub comanda unui căpitan. Buni specialiști, niște adevărați ași În domeniu ei Își duceau existența ape malul mării relativ izolat și independent de unitatea din care făceau parte și de care erau legați numai cu problemele cu caracter
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
ați primit acest merit și care au fost ecourile naționale și internaționale? Rece. Au trecut de la evenimentele sângeroase totuși 18 ani. Salut lucrurile care se fac la timp... Reacțiile au fost diferite, de la mulțumiri la învinuiri de terorism, nimicire a ostașilor ruși și multe altele. Cei din alte părți nu s-au amestecat, ca de obicei, când vine vorba de a lua o poziție unde e implicată și Rusia... mai cu fundul la gard. Dacă v-ar solicită liderii politici din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
bulversat întreaga Europa, culminând cu războiul în care am încercat, fără succes însă, anularea consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop prin care țara noastră a fost sfâșiata. Dacă nu s-a reușit decât anihilarea odiosului Diktat de la Viena , plătită cu prețul miilor de ostași căzuți pe drumul până în munții Tatra, nu este vina poporului român, ci a învingătorilor în cel de al Doilea Război Mondial, care au trasat actualele fruntarii ale Europei, împărțind-o în așa zise zone de influență. A urmat după cum se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de mare și viermi de mătase”. (Voo-doo). Moartea apare sub figura unei Marchize apocaliptice purtînd o coasă pe care și-o ascute de inimi, ducînd tigve de copii, vînturînd dinții victimelor cum boabe de fasole. Fără a lipsi sacrilegiul antireligios: „Ostașii Marchizei, călări și’n cotiuge,/ cu suliți și scuturi, capac de cosciuge,/ cu crucea’n picioare și Christ putrezit,/ în zale de iederi coclite pe zid” (ibidem). Sînt fixate cîteva aspecte de căpetenie ale ororii care nu întîrzia să se
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
ocean? Să dea putere celor ce-s potrivnici Deși corabia, ruptă între stânci, S-ar mai putea salva prin cutezanță? Ar fi rușine și greșeală gravă! Să zicem Warwick - ancora. Și ce? Și Montague - catarg. Dar ce-i cu el? Ostașii morți parâme. Ce să zic! Dar nu e Oxford ancora în plus, Și Somerset nu ne-a rămas catarg, Soldații Franței nu se sunt parâme? Iar eu și Ned8, chiar nedeprinși cu cârma, Nu vom putea să pilotăm o dată? Nu
William Shakespeare Henric al VI-lea – Partea a treia by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/3061_a_4386]
-
și de o anume literatură lirică patriotardă de moment, cum sunt poeziile publicate, în "Universul", de Ioan N. Polychroniade (înainte), luni 24 iunie 1913; N. }inc (Dragi copii...), marți 25 iunie 1913; cpt. G. Angelescu ( înainte!) și Alexandru P. Neagoe, ostaș de la 1878 (Ostașii noștri), joi 27 iunie 1913; George I. Stratulat (Luați armele!), vineri 28 iunie 1913, zi când este anunțată atât înfrângerea armatei bulgare, care s-a retras de pe liniile frontului, cât și Declarația de Război a Serbiei, care
Debutul absolut al lui Ion Barbu by Mircea Colosenco () [Corola-journal/Memoirs/8943_a_10268]
-
anume literatură lirică patriotardă de moment, cum sunt poeziile publicate, în "Universul", de Ioan N. Polychroniade (înainte), luni 24 iunie 1913; N. }inc (Dragi copii...), marți 25 iunie 1913; cpt. G. Angelescu ( înainte!) și Alexandru P. Neagoe, ostaș de la 1878 (Ostașii noștri), joi 27 iunie 1913; George I. Stratulat (Luați armele!), vineri 28 iunie 1913, zi când este anunțată atât înfrângerea armatei bulgare, care s-a retras de pe liniile frontului, cât și Declarația de Război a Serbiei, care refuza propunerea de
Debutul absolut al lui Ion Barbu by Mircea Colosenco () [Corola-journal/Memoirs/8943_a_10268]
-
Mai contribuie la aceasta o precizie a detaliului, relevînd formația militară a autorului, și o undă de lirism în fața naturii, un dar al povestirii și o certă capacitate de a portretiza în cîteva tușe, inclusiv prin limbaj, îndeosebi în cazul ostașilor țărani. Remarcabil este, de pildă, portretul lui „nenea” Iancu Ghermănescu, un personaj deloc schematic, „cazon” într-un chip aparte, curajos fără emfază, competent și eficient, jovial și, totodată, ros de amărăciuni, cu idei „socialiste”. Un pandant reușit este „eroul”, din
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
limitele neverosimilului. Opoziția celor doi ofițeri, menținută o vreme la nivelul replicilor verbale ori al comportamentelor diferite în luptă, ia o formă acută cînd în centrul ei ajunge Iulia, fiica grofului Desjöffy, executat pentru că din casa lui se trăsese asupra ostașilor români, ea însăși luată prizonieră împreună cu fratele ei. Convins de nevinovăția fetei, Emil Olaru o apără la început pe fată din spirit de dreptate, din cavalerism, pentru ca apoi acestor motive să li se adauge și o iubire adîncă și curată
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
a trecut prin satele Ciuciuleni, Mingir, Bozieni și Sărata Galbenă, iar în raionul Leova prin localitățile Filipeni și Hănășenii Noi. Caravana a trecut și pe la Cantemir. Aici au avut ocazia, pe lângă întâlnirile cu băștinașii, să viziteze Cimitirul de Onoare al Ostașilor români din localitatea Țiganca, căzuți în luptele din iunie-iulie 1941 din al doilea război mondial. Primul tur s-a sfârșit în raionul Cahul (localitățile: Cucoara, Brânza, Colibași, Slobozia Mare, Giurgiulești). În localitatea Colibași tinerii au înfrumusețat localitatea cu tricolor. În
CARAVANA UNIONISTĂ PRIN BASARABIA de MARIANA SOLONARI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349212_a_350541]
-
întâlnirile organizate de tinerii noștri în centrul satului, bibliotecă, școală, gădiniță, sau primărie. În localitatea Mereni din Anenii Noi, au participat și la mitingul de comemorare a victimelor represiunilor sovietice, din 6 iulie 1949, iar la Varnița au vizitat monumentul ostașilor căzuți în Transnistria. Caravana a continuat în raionul Ștefan-Vodă, localitățile Căplani, Antonești, Olănești, Popeasca, trecând și pe la Vinăria Purcari unde li s-au povestit istoricul acesteia, iar Tinerii Moldovei le-au spus avantajele care le vor avea în urma integrării pe
CARAVANA UNIONISTĂ PRIN BASARABIA de MARIANA SOLONARI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349212_a_350541]
-
filtrează prin marama Vinerii celei Mari a Patimilor. Sâmburele Vieții atârnă pe Cruce. Sîngele sfânt picură peste trunchiul lumii veșted. Seva Crucii urcă suspinul și rugăciunea Măicuței la Ceruri. Soarele și Stelele țes porfira Mirelui Împărat. E mult de-atunci, ostașii /din garda lui Pilat /au râs când li se spuse /că Tu ești Împărat. Ți-au spus măscări, făcut-au /și glume de prost gust /când Ți-au adus cununa /și haina lui August. Te-au și scuipat, și-n
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
vinces = Prin acest semn vei învinge (Lactanțiu, De mortibus persecutorum, 48, 5). Noaptea, în timpul somnului, i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul Crucii pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaților și ostașilor săi, spre a-i servi drept semn protector în lupte. Acesta este monograma lui Iisus Hristos - XP - pe care Constantin l-a pus pe un steag numit labarum. Că împăratul Constantin a fost convins de apariția minunată a Sfintei Cruci
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
Potrivit lui Lactanțius (De mort, persecutorum, 44,5), Împăratul Constantin cel Mare ar fi avut, în noaptea precedentă luptei cu Maxențius, un vis, o vedenie în care i s-a spus că el va fi învingător, daca va însemna pe scuturile ostașilor litera X, traversată de P. Este vorba de chrisma, adică de primele două litere ale numelui XPIΣΤΟΣ. În legătură cu acest evenimet există relatarea lui Eusebiu de Cezareea în lucrarea “Vita Constantini” (Viața lui Constantin), I, 27-32. Acesta spune că Împăratul Constantin
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
Aceeași locație va fi gazdă în continuare - între orele 12,00-13,45 a acțiunilor derulate de militarii garnizoanei Timișoara, care vor cuprinde printre altele și un spectacol artistic. A doua zi, seria manifestărilor va debuta, de la ora 10, la Monumentul ostașului necunoscut din Parcul Central. Aici vor fi întâmpinate oficialitățile, vor avea loc o slujbă de pomenire a eroilor, depuneri de coroane și defilarea gărzii de onoare. Un ceremonial asemănător va fi organizat și la Monumentul „Apărătorii Banatului” din Calea Șagului
Agenda2005-43-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284335_a_285664]
-
cu un concert de fanfară, de la ora 12, în Piața Libertății. De menționat că pe parcursul întregii zile, Cercul Militar Timișoara va găzdui expoziția de carte „Armata română la zi de sărbătoare”, în timp ce la Galeria Pro-Armia va putea fi vizitată expoziția „Ostașul român în pictura modernă”. MARIUS HORESCU Învățământul horticol l La ceas de sărbătoare La sfârșitul acestei săptămâni, Facultatea de Horticultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara îmbracă haine de sărbătoare pentru a aniversa, în
Agenda2005-43-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284335_a_285664]
-
principiului european al parteneriatului cu scopul de a armoniza și acorda prioritate opțiunilor pentru dezvoltare durabilă. Ca în fiecare an, în data de 25 octombrie, Garnizoana Timișoara a organizat festivități prilejuite de Ziua Armatei Române în Parcul Central, la Monumentul ostașului necunoscut. Un sobor de preoți, în frunte cu P.S. Lucian Lugojanu, a oficiat o slujbă de pomenire în memoria eroilor, după care au fost depuse coroane de flori de către reprezentanți ai Prefecturii, C.J.T. , Primăriei, Garnizoanei și unităților militare, asociațiilor veteranilor
Agenda2005-44-05-administratia () [Corola-journal/Journalistic/284348_a_285677]
-
în cele mai grele clipe a fost generalul Berthelot. Ne-am legat de sufletul Generalului francez și al poporului său prin războiul năzuințelor naționale și am învins trufia dușmanului cu puterea credinței noastre strămoșești. În timpul războiului, Franța ne-a trimis ostași și ei au luptat cu tot sufletul lor. În vremurile cele mai grele, Generalul Berthelot, bun și viteaz conducător de oaste, a stat alături de noi. Și am biruit. Drept recunoștință, poporul român i-a dăruit o casă în Ardeal și
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
se vor deplasa la Catedrala Mitropolitană pentru a asista la un Te Deum, oficiat pentru eroii neamului. Vor urma depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori la monumentele de referință ale eroilor și martirilor: în Parcul Central, la Monumentul Ostașului Român (ora 12,30), în Piața Victoriei, la Monumentul Crucificării (ora 13), Piața Victoriei, la Monumentul Regelui Ferdinand „Întregitorul” (ora 13,30), Parcul Civic - Monumentul I.C. Brătianu (ora 13,50), Cimitirul din Calea Lipovei (ora 15), la Monumentul Eroilor Revoluției
Agenda2005-48-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284418_a_285747]
-
Regelui Ferdinand „Întregitorul” (ora 13,30), Parcul Civic - Monumentul I.C. Brătianu (ora 13,50), Cimitirul din Calea Lipovei (ora 15), la Monumentul Eroilor Revoluției Române, Monumentele Eroilor din Primul și cel de al Doilea Război Mondial, Monumentul Militarilor Germani, Monumentul Ostașilor Sovietici, Monumentul Aviatorilor Sârbi căzuți pe teritoriul României, apoi în Calea Șagului, la Monumentul „Apărătorii Banatului” (ora 16,30). În Piața Victoriei, de la ora 16, se va derula un concert susținut de Fanfara Pro Amiciția, iar la ora 17 - spectacol
Agenda2005-48-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284418_a_285747]
-
Realitatea Ilustrată“, precum și presa evreiască de la noi, respectiv cea antisemită - „Porunca Vremii“, „Buna Vestire“); manuale de limba ebraică. Iată și câteva exemple: „Adevărul asupra problemei evreești din România în lumina textelor religioase și a statisticei urmate de listele nominale ale ostașilor evrei morți, răniți, prisonieri, deportați și decorați în războiul pentru întregirea României“ (1925), sub semnătura Dr. W. Filderman; „Antologia literaturii evreești“ (Ed. Tarbut, 1939); „Mărturia unei generații“ (1929), de Felix Aderca; „Domnul Nae Ionescu apără pe Ebrei împotriva jidanilor“ (1933
Agenda2005-26-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283874_a_285203]
-
și a fost finalizat la sfârșitul anului 1996. Monumente similare au fost ridicate la Lugoj, dar și în alte localități, în colaborare cu organizația „Cultul Eroilor” Timiș, totodată identificându-se toate monumentele și crucile de pe raza județului, construite în memoria ostașilor căzuți la datorie. Lăudabilă este și editarea lucrării „Jertfă pentru țară” de gen. (r) A. Stoica și col. (r) C. Gomboș, în care sunt relatate luptele pentru apărarea Banatului și a Timișoarei, în septembrie 1944. Avansările onorifice, acordarea distincțiilor sunt
Agenda2005-17-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283619_a_284948]
-
nu îi permit să uite vreun detaliu. Parcă a fost ieri. După concediul medical, sublocotenentul urma să fie supus unor intervenții chirurgicale, de extragere a schijelor, dar tânărul a preferat să plece pe front, în Cehoslovacia, unde a luptat, alături de ostașii din Regimentul II Dorobanți Râmnicu-Vâlcea, până la terminarea războiului, în mai 1945. Deoarece în urma rănilor grave șansele de supraviețuire erau nule, sublocotenentul Gheorghe Ghiță a fost declarat decedat în acte, la nord de râul Mureș, chiar de către comandantul batalionului, încă din
Agenda2005-17-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283619_a_284948]
-
necredincios, așa cum lumea îl socotește și cum unii îi folosesc numele când vor să arate pe cineva care-și ascunde credința. În fața atâtor întâmplări cutremurătoare, copleșit de grozăvia morții pe Cruce a Învățătorului, lângă un mormânt pecetluit și păzit de ostași, credința lui s-a clătinat și îndoiala i-a cuprins firea. De aceea s-a dat deoparte, s-a rupt de viața Apostolilor și a așteptat temător, dar sperând în același timp să se ivească motivul puternic care să-i
Agenda2005-19-05-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283674_a_285003]