708 matches
-
existau pe atunci, băgându-se ca musca-n lapte ba În domeniul „x”, ba În domeniul „y”. Incompetența fostului ucenic cizmar fusese tradusă de lăudătorii personali În uimitoare acte de inteligență creatoare...! În perioada 4-7 decembrie a anului 1973, piticotul ot Scornicești, care avea să devină prezidentul colhozului „România” la 28 martie 1974, efectuase o vizită istorică În Statele Unite ale Americii, la invitația expresă a lui Richard Nixon, cel care pe 8 august 1974 avea să demisioneze din funcția deținută, datorită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
v. și Dacă - romania, III, 432, Iordan, Rum. Toponomastik, 271, crede că ar putea fi pus în legătură cu bulg. Otelva - ja Kalben, vițel, dar morfologicește și ca înțeles e contestabilă această derivare. Mai curând ne putem gândi la un compus bulgăresc, ot + delvnica ( c în limba slavă se citește ț, deci ot+devlnița), piatră de hotar” În monografia lui Alexandru Mărculescu sunt informații prețioase despre istoricul Olteniței, precum și ilustrații, care vin să întregească zestrea documentară despre această urbe. Alexandru Mărculescu rămâne un
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
crede că ar putea fi pus în legătură cu bulg. Otelva - ja Kalben, vițel, dar morfologicește și ca înțeles e contestabilă această derivare. Mai curând ne putem gândi la un compus bulgăresc, ot + delvnica ( c în limba slavă se citește ț, deci ot+devlnița), piatră de hotar” În monografia lui Alexandru Mărculescu sunt informații prețioase despre istoricul Olteniței, precum și ilustrații, care vin să întregească zestrea documentară despre această urbe. Alexandru Mărculescu rămâne un mare produs intelectual oltenițean, un deschizător de drumuri în anevoioasa
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
despre Flaccus, el remarcă printre altele că acest nume „la Istoriile Râmului ieste Fulvius Fleacus consul, precum chiema ei pre atuncea hătmăniile lor” (p. 248), ceea ce deschide calea spre înțelegerea lui Flacus/vlah ca titlu feudal din seria von, pan, ot, de. Teoria istoriei a rămas mereu în urma sentimentului popular al unității de neam. Observăm în această privință că fundamentarea teoretică a divizării teritoriale se făcea de către cronicari după prima mare unire a românilor, salutată de întreg cugetul românesc. Iată cum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
organizarea statală a tracilor. Dacă vlad era stăpânul, vlada era zona stăpânită, puterea, ca și olatul, oblăduirea, cu derivatul vladnic “puternic”, de unde și vrednic. În forma vodă miezul lichid s-a pierdut, iar omiterea consoanei din deschidere a dat pe ot ca titlu de noblețe. Negru împreună cu Basarab sunt considerate de Hasdeu cuvinte emblematice în titulatura domnitorilor munteni, drept care le folosește ca jaloane pentru istoria medievală a românilor: “În munții Olteniei, ai Hațegului și ai Temeșianei elementul românesc, începând din epoca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
69 a obține, 222 Ocea, 57 ochi, 44 ogar, 135 ogradă, 43 olat, 47 Olimp, 53 Olt, 54 Oltenia, 54 Oradea, 57 oraș, 57 Orșova, 57 os, 99 a se osebi, 242 Osica, 57 Osoi, 57 oșan, 54 Oșești, 57 ot, 81 ou, 44 pai, 131 pan, 66 Pania, 67 Panonia, 65 par, 131 patru, 195 pădure, 104 pământ, 139 pătură, 139 pârâu, 139 Peceneaga, 193 Peceneagul, 193 pelasgi, 51 Peleș, 104 pește, 103 peșteră, 103 a petrece, 139 piscină, 103
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
student la medicină, gestul nostru constituinduăse într un fel de compensare și recompensă a eforturilor lui pentru succesul obținut în această importantă reușită în viața lui. Dan, la cei mai frumoși ani. Numai că, chiar de la începutul drumului, mai t otul s-a transformat în necazuri. În primul rând, vama din Bulgaria ne-a reținut și am pierdut aproape jum ătate de zi din ceea ce era destinat pentru excursie. Am plecat, dar ne-am oprit undeva în munți, unde am dormit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de tristă bejenie, cel mai probabil atunci când aceștia s-au putut lipi de alaiul marelui Voievod și Herțeg, Radu Negru, așa cum probabil oameni din Viștea s-au dus să se așeze acolo unde au fondat un Târg al Viștenilor -Târg ot Viștea-, din care se va ridica mai întâi sătucul acela numit Târgoviște, care nu după prea multă vreme va fi ales de viitorii domni de pământ ai locului, drept Cetate de Scaun. Pe concret, pe nume, primul locuitor cunoscut, al
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Episcopia adusese 39 de „slugi”, buni meșteșugari (pietrari, olari, ciubotari, croitori). Catagrafia din 1820 menționa 58 de negustori și 135 de birnici. Unul dintre acești negustori, Hagi Petcu Kisacov (sau Kesekov, mort în 1841), își păstrase conștiința neamului (era „makidonean ot Koprisvița”), făcuse călătoria de hagealâc și devenise hagi. Reușise să acumuleze o avere însemnată, căci a construit la Huși, în 1833, biserica Înălțarea. La ridicarea lăcașului a contribuit și Hagi Irimia Arhip, bunicul din partea tatălui lui Gh. Ghibănescu, care a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
martor Janei, pivnicerul din târgul Huși. Într-un zapis de vânzare din 1694, ce-l privea pe Stratulat Agariciu, găsim numele mai multor martori, boieri din zona Hușilor: „D-lui Constantin Pilatu Păharnicul de Huși, Zaharia vornicul de Huși, Bulbașa ot Huși...” (subl. ns.). Probabil că paharnicul îl avea în subordine pe pivnicer. Printre martorii hotarnici ai Plopenilor din 1673, după pârcălab, subscrie „Stratulat Pivniceriul”, apoi „Gheorghie biv Pivniceriu”. Funcțiile în administrația medievală constituiau importante surse de venituri, unii pivniceri par
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de gios. și au cumpărat Ion ficiorul Ciobotarului lui Tif [din] Hi[li]poani și mi-au dat pe acea ocină 20 de lei bani de argintu. și întocmiala noastră au fost mulți oameni buni, anume: Ionașcu sin Grasi (sic) ot Hilipeani și One Platon ot tam și Gavrilă Tif și Sion Tif și Gligorie și Ion Iosif și Gavrilă Tudoran și Adrian Tifot tam și Pavăl lot Fruntești și Bisal (sic) Tică ot tam și mulți oameni buni din sus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ion ficiorul Ciobotarului lui Tif [din] Hi[li]poani și mi-au dat pe acea ocină 20 de lei bani de argintu. și întocmiala noastră au fost mulți oameni buni, anume: Ionașcu sin Grasi (sic) ot Hilipeani și One Platon ot tam și Gavrilă Tif și Sion Tif și Gligorie și Ion Iosif și Gavrilă Tudoran și Adrian Tifot tam și Pavăl lot Fruntești și Bisal (sic) Tică ot tam și mulți oameni buni din sus și din gios, după cum au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oameni buni, anume: Ionașcu sin Grasi (sic) ot Hilipeani și One Platon ot tam și Gavrilă Tif și Sion Tif și Gligorie și Ion Iosif și Gavrilă Tudoran și Adrian Tifot tam și Pavăl lot Fruntești și Bisal (sic) Tică ot tam și mulți oameni buni din sus și din gios, după cum au văzut de bunăvoie tocmiala și diplin[a] plat[ă]. și i-am făcut și zapis de mă[r]turie. și mai pe mare credință ne-am pus și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vânzare-cumpărare, în cele de danie, de întăritură și de fixare a hotarelor. În afar de popa Andronică din Fruntești, amintit într-un zapisă din 1649, de popa Vasile, tot de acolo, ca să folosim o formulă specifică actelor de vânzare-cumpărare (ot tam - în limba slavonă), amintit la 25 iulie 1660, de popa Jova, Vasile și Simion (ot 250 tam!) care, oricât de puțin ar fi învățat, tot aveau cunoștințe de scrisă - citit, întâlnim la 9 iunie 1665 pe Vârlan din Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
popa Andronică din Fruntești, amintit într-un zapisă din 1649, de popa Vasile, tot de acolo, ca să folosim o formulă specifică actelor de vânzare-cumpărare (ot tam - în limba slavonă), amintit la 25 iulie 1660, de popa Jova, Vasile și Simion (ot 250 tam!) care, oricât de puțin ar fi învățat, tot aveau cunoștințe de scrisă - citit, întâlnim la 9 iunie 1665 pe Vârlan din Filipeni care zice că „am scrisă și am iscălit să se știe”, apoi, un document fără dată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
realitatea, constata că din invențiuni sportive, ca aeroplanele și submarinele, făcuseră instrumente de moarte, fără a mai vorbi de gazele asfi xiante. [Rezuma deziluzia generală.]( Ediția I, 1937, p. 272.) În dimineața Crăciunului am fost la biserica din Batiște. Pre otul Negulescu făcu, ca de obicei, o slujbă frumoasă și pomeni cu voce de stentor pe rege și familia regală. După-amiază însă mă dusei la Azil, unde infirmii trebuiau să cânte Steaua. N-au fost în stare să cânte nimic, jumătate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spaniolilor care au ales-o urgent din galantarul internetului la modica sumă de aproape un milion de euroi. Și ce dacă frunza asta o mai purtau și alții de prin lumea mare, aceia nu cunoșteau chichirezul frunzei Elenei de România ot Pleșcoi, pe când a lor costa șaptezeci și cinci de cenți adică mai puțin de un euro, ea comandase aceeași frunză dar la preț aproape de un milion mai mare deoarece știa încă de la taică-su, Udrea ăl bătrân, că dacă ieftin cumperi, ieftin
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
e, / Codrul’e umbruțul’e / Codrul’e,măriia ta , / Mă rog nu t’e supăra / că mi-i da o creangă miie / Să m-o pun în pălăriie. / Hai bad’io, să ne iubim / C-amîndoi ne cumpăn’im / Sî la ot’i și la sprinsen’e, / Ca doi porumbei la pen’e. Dînsuș Maria Clep, LX " În Apendice, Ovid Densusianu publică un material folcloric din manuscrisele lui I. Pop Reteganul, material care cuprinde datine și credințe la naștere, la nuntă, la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Budapest, 1997. Vezi The Cominform: Minutes of the Three Conferences 1947/1948/1949, edited by G. Procacci, G. Adibekov, A. Di Biadgio, L. Gibianskii, F. Gori, S. Pons, Fondazione Feltrinelli, Annali, N.XXX., Milano, 1994 (`n limba rusă: L.I. Gibianskii, Ot pervogo do vtorogo soveșaniia Kominforma. Soveșaniia Kominforma. Dokument` i material` 1947/1948/1949, Мoskva, 1998, `n special, „Kominform v zenite aktivnosti: sozdanie organizaționnoi struktur` i tretie soveșanie”. Este cunoscut faptul că tratatele de pace cu Ungaria și România, semnate `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Rakosi (Gyorkei Jeno, Horvath Miklos, „Adalekok a szovjet katonai megszallas tortenetehez”, Szovjet katonai intervencio 1956, Budapest, 1996, p. 8). „Plenum ȚK KPSS. Iuli, 1953”, Izvestia ȚK KPSS, 1991, nr. 1, pp. 164-165. Mai pe larg la A.S. Anikeev, Kak Tito ot Stalina ușol. Iugolsavia, SSSR i SȘA v nacaln`i period „holodnoi voin`”, Мoskva, 2002. Mai pe larg la „Sovestsko-iugoslavkie otnoșeniia. Iz dokumetov iulskogo plenuma ȚK KPSS (vstupitelnaia statea A.B. Edemskogo)”, Istoriceskii arhiv, Мoskva, 1999, nr. 2. Rossiiskii Gosurarsven`i
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ale politicii externe a URSS. El reflecta faptul că PCUS, `n numele unității mișcării comuniste mondiale, e pregătit să facă concesii Chinei, `mpărțind cu ea, `ntr-o anumită măsură, rolul conducător. Mai pe larg, vezi М.I. Ciukanov, „Postonovlenie ȚK KPSS ot 30 iunea 1956 g. «O preodolenii kulta licinosti I ego posledstvii» v kontekste svoego vremeni”, Avtoritarn`e rejim` v Țentralnoi i Vostocinoi Evrope 1917-1990-e god`, Moskva, 1999. „`n Republică Federativă Populară a Iugoslaviei, unde puterea aparține muncitorilor, iar societatea se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
MDP Politikai Bizottsag 1956. junius 28-i ulesenek jegyzokonyve. Az 1956. juniusi moszkvai kommunista csucstalalkozo es Magyarorszag”, Tarsadalmi Szemle, Budapest, 1993, 2 sz. `n legătură cu analiza observațiilor lui Miciunovic despre semnarea declarați,i: vezi M.I. Ciukanov, „Postonovlenie ȚK KPSS ot 30 iunea 1956 g. «O preodolenii kulta licinosti i ego posledstvii» v kontekste svoego vremeni”, loc.cit., pp. 158-160. „Samavolnicia brutală care a dus la conflictul cu Iugoslavia `n perioada postbelică” a fost pusă pe seama greșelilor lui Stalin, care „au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fr`nat, `n special `n ultimii ani de viață ai lui Stalin, dezvoltarea societății sovietice, dar, de la sine `nțeles, nu au deviat drumul de la linia dreaptă, aceea spre comunism” (Pravda, 2 iulie 1956). Vezi М.I. Ciukanov, „Postonovlenie ȚK KPSS ot 30 iunea 1956 g...”, art.cit., p. 159; V. Micunovic, Moskovske godine 1956/1958, Zagreb, 1977, p. 93. Textul cenzurat al raportului lui Hrușciov, distribuit de CC al PCUS cu mențiunea „nu e pentru presă” pentru `nștiințarea unui cerc mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
română. Elementele proprii sistemului vechi de redactare a scrisorilor (adresa, salutația și subscripția) sunt în limba slavonă. Vocabularul și aspectul fonetic al textului sunt apropiate de limba română modernă. Lexicul scrisorii este predominant latin, cu puține cuvinte slave (i pak, ot, za) și turcești. Structura morfologică și sintactică a limbii nu diferă prea mult de cea actuală, cu unele elemente morfologice arhaice. Această primă scriere românească este pe deplin închegată, enunțurile au legătură logică, informațiile fiind comunicate într-o formă concisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
putea noi să ne dăm seama de acestea. Există un interes în a ne dori acest corpus: căci nimic nu e mai internațional decât folclorul. Legendele populare ido-europene, prin originea lor unică, aparțin toate fondului comun al arienilor. Ele au ot atâtea versiuni și învățături câte nații sunt și nu vom putea ajunge cu precizie la izvoare decât dacă recunoaștem și captăm toate micile curente și râuri care au curs de veacuri pe harta Europei. În starea actuală a cunoștințelor din
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]