531 matches
-
cu soluțiile diluate ale acidului sau bazei respective * toate reacțiile care au ca reactanți acizi concentrați sau baze concentrate (corozivi și caustice) și apă de brom (oxidant, iritant, toxic) se execută sub nișă! * atenție la manipularea KMnO4, K2CrO4 și K2Cr2O7 - oxidanți puternici (risc de aprindere sau chiar explozie în contact cu acizi tari concentrați, substanțe puternic reducătoare, substanțe organice, etc.), iritanți, toxici (CrO4 2și Cr2O7 2sunt cancerigeni!) Soluțiile sunt foarte diluate, deci riscurile sunt mai mici decât în cazul substanțelor solide
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
25. Într-o reacție redox, agentul reducător este specia chimică care conține un element care: a) s-a oxidat; b) a acceptat protoni; c) s-a redus; d) a acceptat electroni. 26. Zincul în reacție cu acidul sulfuric manifestă caracter.......(oxidant/reducător). 27. Egalați redox următoarele ecuații chimice, stabilind agentul oxidant și reducător: a) b) c) d) e) f) 28. Ce cantitate de cupru reacționează, la cald, cu 200 mL soluție de H2SO4 2M și ce volum de gaz se degajă
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
numite și oxidante, de către plante. Mai mult, organismele au nu numai preferințe, dar și potențiale redox proprii, mici În cazul animalelor, respectiv mari În cazul plantelor. Cu alte cuvinte, niciodată un animal nu se va simți bine Într’un mediu oxidant, iar o plantă Într’unul reducător, dar pot găsi un interval intermediar de caracter redox În care să poată trăi Împreună; acest interval, ca rezultat al unei lungi evoluții, coincide cu cel asigurat În mod obișnuit de mediul terestru. Iar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dacă facem un bilanț, din punct de vedere redox, vedem că animalul nu influențează mediul, urmărind un scop, dar planta o face, și anume În sens reductiv, fapt ce ar putea fi o minunată metodă de a contracara evoluția spre oxidant a mediului, deci conservarea lui. Numai că aceasta se Întâmplă numai vara, iar mediul va reveni curând la starea dinaintea activității vitale a plantei. Dovadă că, pe termen lung, potențialul redox al solului nu scade. Deci, din acest punct de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ori o turmă, pentru a păstra puțină căldură. O a doua treaptă a adaptării a fost acoperirea conglomeratului de celule cu un tegument, de fapt o barieră În calea influenței nu prea faste a mediului. Și, pentru că mediul evolua spre oxidant, sau cum am arătat mai demult, spre o stare de neconceput pentru animal, dar tolerată de plante, se explică de ce primele organisme pluricelulare vegetale sunt cu mult posterioare celor animale. Ele au apărut abia atunci când condițiile de mediu, prea oxidante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
modifica spre reducător caracterul redox al mediului, aducându-l de fapt la valori improprii ei, dar proprii animalului. La acest moment, animalul va fi stimulat, iar planta inhibată: rămas stăpân pe biocenoză, animalul va modifica caracterul redox al mediului spre oxidant, propriu plantei dar impropriu lui Însuși, Închizând ciclul. Aceste oscilații sunt relativ dese În cadrul ecosistemelor mici, locale, având perioada cam cât viața medie a indivizilor ce alcătuiesc biocenoza. Ca urmare, știind ca planta generează oxigen, iar animalul Îl consumă, putem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
al biocenozei planetare va Începe, evident cu supremația plantei stimulate de oxidarea mediului indusă de acum și până atunci. S’ar putea spune că, așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e Însoțită de dispariția unor indivizi, marile oscilații ale biocenozei planetare sunt Însoțite de dispariția
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atare; sulful, devenit elementar, s’a depus În zăcăminte ori s’a oxidat la sulfați; la fel, o parte din azot, sub forma oxidată de azotați, alcătuiește zăcăminte. S’a instalat un nou echilibru, mai precis o evoluție lentă spre oxidant, În care se confruntă două forțe: Viața, care În ansamblul ei induce o anumită oxidare a mediului și procesul de reducere datorat radiației electromagnetice incidente, valabil și astăzi, dar care nu mai reușește decât neutralizarea efectului Vieții. Atmosfera, nemaifiind reducătoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Să ne reamintim cum acționează creșterea temperaturii asupra unei biocenoze. Segmentul ei heterotrof, adică consumatorii (animalele) și descompunătorii (organismele saprofite) vor necesita În acest caz condiții de mediu mai oxidante. Cum de regulă mediul acvatic este, prin chimismul său, relativ oxidant, aceste organisme vor găsi acum, la temperaturi mari, condiții optime de dezvoltare. Aceasta Înseamnă atât un ritm mai alert de creștere a peștilor, cât și de mineralizare a reziduurilor rezultate de la ei. În cazul concret de la Spondon, acest aspect este
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
exprimat cu un alt prilej, efectul reducător e sinonim cu depoluarea. Dar nucul oferă o șansă și celorlalte plante, mai ales În perioada sa de odihnă, după cum se știe destul de Îndelungată, până primăvara târziu. Anume, frunzele sale conțin iod, un oxidant care, eliberat prin descompunerea acestora, neutralizează efectul reductiv al juglonei, mai ales că aceasta nu este sintetizată În timpul repausului. Astfel Încât, alte plante, inhibate În mod obișnuit de solul prea reducător, datorat juglonei, se pot dezvolta acum, până se trezește nucul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
activitate este oxidarea a tot ce e substanță reducătoare: resturi vegetale dar și substanțele pe care plantele le-au secretat peste an. Astfel Încât, În primavară, când plantele se trezesc, solul e din nou proaspăt și optim: a devenit din nou oxidant, adică ceea ce planta dorea. Și, până ce planta nu va apuca să secrete suficientă substanță reducătoare, solul menține condiții oxidante care inhibă microorganismele, condiții pe care ele Însele le-au creat. Cu alte cuvinte, primele cantități de substanță reducătoare vor fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unui lichen pot trăi și independent, dar au nevoie de condiții specifice, ce nu pot fi asigurate acolo unde cresc lichenii. Mai mult, chiar și În condiții nutritive ideale, singură alga va degrada mediul spre reducător, iar singură ciuperca spre oxidant, fiecare fiind ulterior inhibată de Însăși acțiunea ei. Asocierea Însă stimulează ambii parteneri. Ca În orice biocenoză, fiecare partener creează și din punct de vedere redox condiții optime celuilalt, alga contracarând efectul oxidativ al ciupercii și invers, adică ceea ce realizează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lichen. Anume alga, principial iubitoare de medii oxidante, va fi inhibată, iar ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, stimulată. Ciuperca va consuma substanța de rezervă, timp În care alga nu produce nimic. Dacă substanța care a creat dezechilibrul e un oxidant, precum trioxidul de sulf, problema se pune invers: alga va fi stimulată, iar ciuperca inhibată; nemaiexistând consum, acumularea substanței de rezervă va Înnăbuși lichenul. În ambele cazuri lichenul moare. Iată de ce lichenii sunt atât de sensibili la poluarea mediului, fiind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
avantaj incontestabil: va aduce deșeul Într’o stare redox perfect compatibilă cu mediul, În fiecare moment, pentru că viul ține seama de evoluția mediului, care este o realitate; cu sau fără om, mai mult, cu sau fără viață, mediul evoluează spre oxidant. Omul poate greși adoptând fie o tehnologie de depoluare cu scop conservativ, ori dimpotrivă cu scop exclusiv evolutiv. Biocenoza Însă, pe care al doilea cerc trebuie s’o folosească, e În același timp un detector care, bazat pe sesizarea gradului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
motiv energetic, o stare cu entropie joasă. În opoziție, starea stabilă, de apă stagnantă, evident o stare entropizată, intră obligatoriu În echilibru cu mediul; nu poate exista o apă cu entropie scăzută, dacă vreți reducătoare, În contact cu un mediu oxidant, ca acela obișnuit sau invers. Paranteză: ceea ce spuneam mai demult, anume că Prutul e mai reducător decât pământul din jur, are ca bază fizică exact ce am spus acum, că Prutul curge. Ca minoritate În raport cu restul mediului, apa devenită dintr
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pomii, Îl depozitează În tulpină și rădăcină; e premisa faptului remarcat de oricine: pomii Înfloresc Înainte de a da frunza, În baza acestei rezerve energetice. Necesitatea rezervei tactice, pentru sine Însuși, e veche și a evoluat ținând seama de evoluția spre oxidant a mediului. Chiar o plantă inferioară - rog acum pe zoologi să mă ierte - Euglena, acumulează un polimer al glucozei - paramilonul - printr’o polimerizare deloc avansată; ca atare, substanța de rezervă e Încă reducătoare, dar În echilibru cu mediul reducător În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sursă de energie primară, Soarele, ea induce o modificare În sensul reductiv a caracterului redox al solului. O atare acțiune o exercită toată vara, mai precis Întreaga perioadă de vegetație. Numai că aceeași plantă iubește un sol cu caracter redox oxidant, adică inversul a ceea ce ea a indus. La un moment dat, care coincide cu toamna, reducerea excesivă la nivelul solului face ca planta să fie inhibată și, ca urmare, să prefere repausul. Primul semn e căderea frunzelor. Pe scurt, planta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediul arhaic, reducător, a crea condiții improprii Vieții, evident a altora, Însemna oxidarea, după cum În mediul oxidant actual, plantele produc substanțe alelopatice reducătoare. Și, Încă ceva a asigurat supraviețuirea armei chiar În condițiile oxidării ulterioare a mediului: a fabrica ceva oxidant Înseamnă pentru fabricant a căpăta energie. Și astfel, din necesitate, heterotrofele devin și unelte pentru “decontaminare”. Ele consumă exact substanțele alelopatice produse de către plante, e drept Împotriva altor plante, substanțe după cum am arătat deunăzi reducătoare, Împiedicând acumularea lor excesivă. Exemple
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organismului și În loc de bronzare am reușit doar să ne Înroșim bine, n’avem decât să ne mutăm la munte, chiar unși bine cu iaurt. În paranteză fie spus, iaurtul, ca material În care s’au dezvoltat microorganisme, e un mediu oxidant, numai bun să neutralizaze caracterul reductiv al melaninei Înroșite din pielea noastră. Nu vă bucurați Însă prea degrabă cu gândul la munte; căci mai ocolim oleacă, urmând Îndemnul prietenei Tatiana Burac și poposind În Basarabia, la aceleași toltre, dar cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de soluri destul de reducătoare, comune pe vremuri dar cam greu de găsit În starea actuală a evoluției mediului. Colac peste pupăză, tot din pricina stadiului evolutiv inferior, el nu e prea eficace În a-și pregăti un sol reducător dintr’unul oxidant. Grâul Însă, mai evoluat, creează Întotdeauna un sol reducător, de care macul profită din plin. Dar acest sol reducător poate provoca autoinhibiția grâului. Dacă grâul ar fi singur, heterotrofele solului poate n’ar fi În stare să-i contracareze efectul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spiritual odată cu omul. Om care poate fi, cu oarecare aproximație, considerat În două subspecii: femeie și bărbat. Evident, putem vorbi și de relații ecologice la acest nivel; să le vedem pe fiecare. Femeia are un caracter redox al țesuturilor sale oxidant, iar bărbatul reducător. Întreținerea acestei diferențe cere bărbatului mai multă energie, deci hrană. Biocâmpul femeii e predominant oxidativ, Yin adică, iar cel al bărbatului reductiv, adică Yang, ceea ce arată o negentropie internă mai mare la bărbat. Dar, cum mediul tinde
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tineretul diferă ca preferințe de maturi, ca și cum ar fi specii străine. Dar speciile autohtone realizează modificarea pomenită Într’un singur sens, reductiv, diferind doar cantitativ una de alta. Perfidul arțar mai face ceva, anume, mai În depărtare, modifică solul Înspre oxidant, inhibând chiar arborii - aceia nu chiar atât de bătrâni - lângă care se aciuiază. E drept, arborii autohtoni se pot apăra, neutralizând mesajul chimic al arțarului, dar cu prea puțin succes. Plopul de pildă, e complet dezarmat, iar salcia doar cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
programe de promovare a producerii etanolului pe scară industrială. În plus pentru a economisi resurse și o distribuție rațională, Statele Unite au promovat folosirea de amestec etanol/benzină ca o alternativă pentru combustibilul de automobile. Mai recent, etanolul este folosit ca oxidant în combustibil reducând astfel emisiile poluante ale automobilelor. Pe plan mondial utilizarea alcoolului etilic drept carburant cunoaște o creștere spectaculoasă, aproape exponențială. Brazilia și Statele Unite sunt principalii producători și utilizatori de bioetanol. In anul 2008 producția mondială de bioetanol a
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
scopul obținerii de energie, deci implicit a valorificării unui substrat, materia vie a trecut, în evoluția sa, de la faza de a “mânca pietre” (bacterii chemoautotrofe, cu referință directă la reacțiile de transmutație biologică a elementelor unde, Ca trece într’un oxidant tipic, oxigenul și în Mg, mai oxidant decât Ca . Or asta înseamnă despiritualizarea substratului, odată cu transformarea unei părți a sale în fluid subtil și, în cele din urmă, în spirit. Cu alte cuvinte, o reflectare concretă a celor arătate în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
animalul, respectiv mai oxidant decât planta. Ca și constituienți ai mediului terestru, adică entități care se încarnează în planul fizic, apare ca firesc ca un caracter relativ neutru (mineralul albastru) să se dividă într’unul reducător (planta violetă) și unul oxidant (animalul roșu). De altfel, metabolismele plantei și animalului sunt complementare (v. nota 22). Dorința senzuală este percepută de clarvăzător ca o aură roșuînchisă, un gând riguros, calculat, al unui logician ca o aură galbenă, iar un gând nobil, curat, ca
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]