19,586 matches
-
Întreține trupul, Și o hrană duhovnicească, adică spirituală, care dă sufletului nostru o bună Înfățișare”<footnote Idem, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 465. footnote>. Sfânta Euharistie este deci Taina prin care credincioșii ortodocși, sub chipul pâinii și al vinului, primesc Trupul și Sângele adevărat al lui Iisus Hristos, pentru o adevărată și reală Împreunare cu El, primind astfel arvuna vieții veșnice Încă din viața aceasta. Mântuitorul a făgăduit să ofere spre hrană celor credincioși Preacurat Trupul
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
o adevărată și reală Împreunare cu El, primind astfel arvuna vieții veșnice Încă din viața aceasta. Mântuitorul a făgăduit să ofere spre hrană celor credincioși Preacurat Trupul și Sângele Său pentru a dobândi viață veșnică, când a zis: „Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi În veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viața lumii este trupul Meu. Deci iudeii se certau Între ei, zicând: Cum
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Încă din viața aceasta. Mântuitorul a făgăduit să ofere spre hrană celor credincioși Preacurat Trupul și Sângele Său pentru a dobândi viață veșnică, când a zis: „Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi În veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viața lumii este trupul Meu. Deci iudeii se certau Între ei, zicând: Cum poate Acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm? Și le-
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ofere spre hrană celor credincioși Preacurat Trupul și Sângele Său pentru a dobândi viață veșnică, când a zis: „Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi În veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viața lumii este trupul Meu. Deci iudeii se certau Între ei, zicând: Cum poate Acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm? Și le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Dumnezeu fiind trupul Logosului, trebuie să cunoaștem<footnote Ibidem, col. 93B, 93CD. footnote> cum trupul Cuvântului poate pătrunde În trupurile credincioșilor răspândiți pe toată suprafața pământului. Și această problemă s-ar rezolva, dacă Cuvântul ar avea un trup alcătuit din pâine, pe care absorbind-o noi, ea s-ar transforma În trupul nostru, iar acest trup al Cuvântului nemuritor, transformat În felul acesta În trupul nostru, Îl va face pe acesta nemuritor. Și, aceasta are loc În Sfânta Euharistie<footnote Diacon
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
În trup a tuturor credincioșilor, pentru ca prin unirea cu Cel nemuritor să se Împărtășească și omul de nemurire<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 93B. footnote>. Pe pământ, Cuvântul Își Întreține trupul cu ajutorul pâinii. Fiecare dintre noi, În sensul că atunci când vedem pâine, vedem Într-un anumit fel Însuși trupul omenesc. Așa se explică faptul că pâinea o dată transformată În Trupul Cuvântului prin mistuire, este prefăcută imediat În Euharistie<footnote Ibidem, col. 96C și
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Cel nemuritor să se Împărtășească și omul de nemurire<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 93B. footnote>. Pe pământ, Cuvântul Își Întreține trupul cu ajutorul pâinii. Fiecare dintre noi, În sensul că atunci când vedem pâine, vedem Într-un anumit fel Însuși trupul omenesc. Așa se explică faptul că pâinea o dată transformată În Trupul Cuvântului prin mistuire, este prefăcută imediat În Euharistie<footnote Ibidem, col. 96C și col. 97A. footnote>. Pâinea și vinul sunt transformate prin
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 93B. footnote>. Pe pământ, Cuvântul Își Întreține trupul cu ajutorul pâinii. Fiecare dintre noi, În sensul că atunci când vedem pâine, vedem Într-un anumit fel Însuși trupul omenesc. Așa se explică faptul că pâinea o dată transformată În Trupul Cuvântului prin mistuire, este prefăcută imediat În Euharistie<footnote Ibidem, col. 96C și col. 97A. footnote>. Pâinea și vinul sunt transformate prin harul sfințitor al Cuvântului, la rugăciunile preotului și ale credincioșilor<footnote Ibidem, col. 97A
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
În sensul că atunci când vedem pâine, vedem Într-un anumit fel Însuși trupul omenesc. Așa se explică faptul că pâinea o dată transformată În Trupul Cuvântului prin mistuire, este prefăcută imediat În Euharistie<footnote Ibidem, col. 96C și col. 97A. footnote>. Pâinea și vinul sunt transformate prin harul sfințitor al Cuvântului, la rugăciunile preotului și ale credincioșilor<footnote Ibidem, col. 97A. footnote>, În trup și sânge nemuritor. Fiul lui Dumnezeu S-a amestecat cu natura pieritoare spre a Îndumnezei omenirea, căci „cel
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
noastră cea stricăcioasă pentru a Îndumnezei În același fel omenirea, prin primirea ei la părtășia cu divinitatea, din această pricină El Se Împarte ca o sămânță la toți credincioșii, potrivit unui plan al harului, tocmai prin acest Trup compus din pâine Și vin Și se contopește cu trupul credincioșilor, pentru ca această unire cu Trupul cel nemuritor să permită omului să participe Și el la nestricăciune”<footnote Idem, Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 97B; PSB, vol. 30, p. 340-341
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
una din lucrările sale<footnote The Doctrine of Deification ..., p. 300. footnote>, menționează un lucru de-a dreptul insolit poate pentru destui teologi occidentali: „Împărtășirea noastră de dumnezeirea lui Hristos prin Euharistie ne face superiori Îngerilor”. În privința schimbării produse În pâine și vin prin efectul binecuvântării și a faptului că trupul lui Hristos, Împărtășit de unii credincioși, poate fi Împărțit (distribuit) fiecăruia din aceștia fără să se Împartă (dividă), Sfântul Grigorie aduce o explicație pur filosofică. Făcând o ușoară divagație, este
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și efectele nutriției În corpul omenesc. Acesta n-are, să zicem așa, o substanță proprie, ci este teatrul unei afluențe și a unei scurgeri continui de hrană. Tocmai această mișcare neîncetată Îl alcătuiește și Îl susține. Însă baza hranei este pâinea și vinul ale cărei stihii nu au decât să-și schimbe forma, pentru a deveni trup. Am putea deci spune că pâinea și vinul sunt trupul În virtualitatea lui, sub rezerva unei schimbări de formă, care le conferă calități noi
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
unei scurgeri continui de hrană. Tocmai această mișcare neîncetată Îl alcătuiește și Îl susține. Însă baza hranei este pâinea și vinul ale cărei stihii nu au decât să-și schimbe forma, pentru a deveni trup. Am putea deci spune că pâinea și vinul sunt trupul În virtualitatea lui, sub rezerva unei schimbări de formă, care le conferă calități noi. În timpul vieții sale de muritor, trupul lui Hristos a fost supus acestei legi. Pâinea și vinul au devenit trupul său, divinizat prin
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
a deveni trup. Am putea deci spune că pâinea și vinul sunt trupul În virtualitatea lui, sub rezerva unei schimbări de formă, care le conferă calități noi. În timpul vieții sale de muritor, trupul lui Hristos a fost supus acestei legi. Pâinea și vinul au devenit trupul său, divinizat prin prezența Cuvântului pe care l-a Îmbrăcat<footnote Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p. 246. footnote>. Pentru om „hrana mai obișnuită e pâinea. Tot așa, pentru a menține În noi umezeala necesară
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
muritor, trupul lui Hristos a fost supus acestei legi. Pâinea și vinul au devenit trupul său, divinizat prin prezența Cuvântului pe care l-a Îmbrăcat<footnote Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p. 246. footnote>. Pentru om „hrana mai obișnuită e pâinea. Tot așa, pentru a menține În noi umezeala necesară Și pentru a ne Întreține, avem ca băutură nu numai apa, ci adeseori mai adăugăm pe lângă ea Și ceva vin spre a da trupului o căldură mai mare. Desigur, când vorbim
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
hrane (Sfânta Euharistie - n. n.) care rămâne Și se păstrează În veci neschimbată Și care ține viu Și pe cel Împreună cu care trăiește”<footnote Idem, Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Preliminarii, În PSB, vol. 30, p. 417. footnote>. Sfânta Euharistie, pâinea cea spre ființă, intră În toată ființa noastră - suflet și trup - și nu iese (nu este dată) afară. Iar sfințirea pâinii și a vinului În Taina Euharistiei produce În ele schimbarea formei pe care o determină funcțiunile fizice În trupul
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
trăiește”<footnote Idem, Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Preliminarii, În PSB, vol. 30, p. 417. footnote>. Sfânta Euharistie, pâinea cea spre ființă, intră În toată ființa noastră - suflet și trup - și nu iese (nu este dată) afară. Iar sfințirea pâinii și a vinului În Taina Euharistiei produce În ele schimbarea formei pe care o determină funcțiunile fizice În trupul lui Hristos. Grație acesteia, pâinea și vinul devin imediat trupul și sângele lui Hristos<footnote Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
În toată ființa noastră - suflet și trup - și nu iese (nu este dată) afară. Iar sfințirea pâinii și a vinului În Taina Euharistiei produce În ele schimbarea formei pe care o determină funcțiunile fizice În trupul lui Hristos. Grație acesteia, pâinea și vinul devin imediat trupul și sângele lui Hristos<footnote Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p. 246. footnote>. „Ar fi greșit să vorbim aici de transsubstanțiere, căci Sfântul Grigorie se gândește la o schimbare de formă, nu de substanță. Însă
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Damaschinul o ia ca bază de plecare, dar o depășește În precizie și Îndrăzneală. Într-adevăr, Sfântul Ioan afirmă, pe de o parte, identitatea deplină dintre elementele sfințite și trupul și sângele lui Hristos, pe de alta, el declară că pâinea și vinul devin, prin sfințire, trupul istoric al lui Hristos, chestiune pe care Sfântul Grigorie de Nyssa nici nu o remarcă, dar, Încă odată, aceste teorii provin din doctrina Sfântului Grigorie, iar la Sinodul de la Niceea (787) doctrina Sfântului Ioan
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cu o asemenea mâncare Și băutură nu trebuie să se facă fără o adâncă cercetare Și fără o Înțelegătoare deosebire, deoarece Sfântul Apostol Pavel a zis: «Mai Întâi să se cerceteze fiecare pe sine Și numai astfel să mănânce din pâine Și să bea din pahar, căci cel se mănâncă Și bea În chip nevrednic mănâncă Și bea spre pierderea lui Însuși» (I Cor. 11, 28). De astfel Și evanghelistul Luca mi se pare că a gândit același lucru când a
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
vol. 30, p. 466. footnote>. Sfânta Euharistie curăță sufletele noastre, le sfințește, le Îndumnezeiește, le transfigurează, le Înalță, le hrănește mistic, primind sămânța nestricăciunii Și a Învierii. Hristos Se face tuturor toate: „Căci pentru cei slabi Și moi El devine pâine, care Întărește inima omului, iar pentru cei obosiți de grijile acestei vieți, Și pentru aceasta Însetați, El devine vin, care Înveselește inima omului”<footnote Ibidem, p. 465. footnote>. Într un cuvânt, natura noastră umană este Împletită cu Hristos, primind darurile
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
footnote>. Este o cunoaștere intimă, personală, care ne vine trăind viața lui Hristos prin participarea la ea. Deși inițiată de noua naștere (ἀναγϵννησις) și iluminării (Φωτισμός) botezului, această cunoaștere trebuie hrănită prin Euharistie. Pentru că Euharistia nu este primită ca orice pâine și orice vin; ea este carnea (trupul) și sângele lui Hristos, care ne hrănește carnea și sângele printr-o ridicare (înălțare), transformare, schimbare (κατὰ μϵταβολήν)<footnote Apologia I.23, I.61, p. 55, 88-89. footnote>. O astfel de conformare interioară
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
alungând Duhul. La nivel sacramental, uniunea cu Duhul inițiată prin Botez este menținută prin Euharistie. Fiind hrănit de Trupul și Sângele Domnului, trupul nu putrezește, ci se împărtășește de Viață (Contra ereziilor, 4.18.5; cf. 5.2.3.). Așa cum pâinea este transformată prin rugăciunile Euharistiei și har, tot așa trupurile noastre, când primesc comuniunea. În ambele cazuri, cele două realități, cerească și pământească, sunt înlănțuite<footnote Contre les heresies, 4.18.5, în col. Sources Chrétiennes, Nș 100, p. 611
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
acest concept când se întoarce la el în Cartea a V-a. Destinul trupurilor noastre se aseamănă celui al tăierii viței de vie și al seminței de grâu, care, „putrezind” în pământ iarna, cresc în primăvară și devin vinul și pâinea care primesc Cuvântul lui Dumnezeu, devenind în final Euharistie. În mod similar, trupurile noastre, hrănite de Euharistie, sunt puse în pământ și, ridicându-se la momentul hotărât, primesc învierea prin Cuvântul lui Dumnezeu „spre slava Tatălui” (Filip. 2, 11), „Care
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
au descoperit mormântul gol și, Încă mai mult, aparițiile celui Înviat sunt lucrurile care le-au schimbat viața. Faptele Apostolilor ne spun că se adunau laolaltă pentru a se ruga, că se duceau și la Templul din Ierusalim, că frângeau pâinea Împreună. Duceau oarecum o viață comunitară. Vor fi rămas cu toții la Ierusalim, așa după cum insinuează Luca (vorbind de apariții care au avut loc numai la Ierusalim) ori se vor fi dus și În Galileea? Vor fi rămas mai Întâi la
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]