1,854 matches
-
rugat-o pe Gabriela Firea să nu intre în această comisie pentru că știam (...) finalul va fi unul singur: acarul Păun va fi primarul din comuna Nana, acarul păun va fi membrii (sic!) Comisiei de Fond Funciar", a spus Pândele. Florentin Pândele a mai afirmat că l-a respectat pe Traian Băsescu, dar că a interpretat cuvintele lui din interviul de la Realitatea că o amenințare că primarul va ajunge în fața procurorilor. "Pe Traian Băsescu, eu, în tinerețea mea, îl aveam ca reper
Pandele, decizie-surpriză după atacurile lui Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31038_a_32363]
-
lucrul ăsta, profeisonal, dl. comandant Traian Băsescu a găsit soluția. Soluția, acel mesaj voalat pe care eu l-am interpretat că viitorul nu foarte îndepărtat mă va găsi pe drumuri. Adică pe drumurile de la Voluntari la Parchet", a mai declarat Pândele. "Eu Florentin Costel Pândele nu voi face plângere împotriva comandantului de navă Traian Băsescu, pentru că sunt bărbat", a spus primarul.
Pandele, decizie-surpriză după atacurile lui Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31038_a_32363]
-
comandant Traian Băsescu a găsit soluția. Soluția, acel mesaj voalat pe care eu l-am interpretat că viitorul nu foarte îndepărtat mă va găsi pe drumuri. Adică pe drumurile de la Voluntari la Parchet", a mai declarat Pândele. "Eu Florentin Costel Pândele nu voi face plângere împotriva comandantului de navă Traian Băsescu, pentru că sunt bărbat", a spus primarul.
Pandele, decizie-surpriză după atacurile lui Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31038_a_32363]
-
dacă nu aș mînca pe loc ce scriu dacă nu m-ar pufni rîsul/ ca pe un erou de roman ieftin/ dacă limba n-ar fi o rîmă ieșită în ploaie să urle/ dacă n-ar fi o țață la pîndă o codoașă cu bici” (Amor mic cu literatura). Concluzia aparentă: „nu-mi pasă de literatură” (ibidem). Așa să fie? Realitatea e cea a unui text ce-și neagă negația. Implicit, a unui destin care circumscrie textul. Caz în care poezia
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
pot învăța acasă (sau la școală) mulți copii din România: „în anul de grație 2011/ am ajuns să măsurăm pâinea/ cum se măsoară pământul la ecuator și la poli./ tatăl nostru, ne mai ții minte?” (rugăciune). Care Tată, în poemul pânda, îi apare poetului direct în față și îl instruiește să „reziste” punându-i în mână o armă încărcată! Anton Jurebie este un poet excepțional, pentru care poezia este, nici mai mult nici mai puțin, decât o afacere biografică. Singura.
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
ei contradictorii, dar și defragmentat, cu identificarea celor trei partituri și a împletirii lor abile și hărțuite. Tot aici, Tia Șerbănescu și Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989, carte dedicată Mamei în care vorbesc intersectat două personaje distincte: Ziarista, colorată, la pândă, cu ochii pe cotidian, și, secondând-o implacabil, Scriitoarea - într-o sepia atemporală, ne-datată, gata să spună despre ceea ce a privit îndelung, a moștenit și poate transmite mai departe. Cu remarcabilă știință a detaliului semnificativ în ordine umană, istoria
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
ureze prietenilor virtuali o saptămână frumoasă într-un mod deosebit. Din acest motiv, a postat pe Facebook câteva imagini făcute pe vremea când era însărcinată cu micuțul David Petru. În fotografii ne sunt înfățișați Gabriela Girea și soțul ei, Florentin Pândele, amândoi plini de zâmbete. Amintiri dragi... acum doi ani, înainte de nașterea lui David Petru, zis Tzari o saptămână frumoasă!!!", a scris lângă imaginile care i-au încântat pe admiratorii săi.
Firea, însărcinată. Imagini de suflet alături de soțul ei-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30318_a_31643]
-
căutarea victimelor de care să profit. Mergeam repede, privind înainte, înfigându-mi privirile în chipurile trecătorilor, căutând să-l aleg bine pe acela care trebuia să-mi astâmpere foamea. Asemeni unui hoț nocturn sau unui tâlhar, m-am așezat la pândă la o răspântie și am așteptat să treacă omul oarecare, omul comun, de la care să cerșesc insistent pomana unei confesiuni. Pe primul care a trecut pe sub felinar - era singur și mi s-a părut între două vârste - n-am vrut
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
lumilor suprapuse. În primul rând, Vighi e interesat de perioada otomană a Timișoarei, percepută ca un soi de siaj mitteleuropean. Vorbind despre transformarea bisericilor în djamii, episodul otoman aduce Povestașului diafilmul propriei copilării. De fapt, Vighi se găsește într-o pândă a refacerii unei biografii anexate istoriei vechi. Ironic și plin de umor, el exuberează atunci când, de pildă, află despre Osman, prizonierul căzut în patima vinului, că este, de asemenea, un scriitor aventuros, care și-a notat destinul strâmb. Nu-i
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
de folclor Ion Caloianu de a scăpa de o valiză de daruri din străinătate, care ar putea fi "citite", la vamă, ca o provocare la adresa "lumii noastre socialiste", Dana și Virgil din narațiunea În numele fericirii ilustrează ceea ce aș numi psihoza pîndei și delațiunii, care a lucrat adînc în ființa noastră, servindu-ne zilnic, cu tot tacîmul, porțiile de umilință, punînd sub zodia derizoriului cuvintele, ideile, sentimentele. În sfîrșit, într-o proză precum Cîinele hingherului, povestea degradării pînă la treapta cea mai
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
zaț. De-aceea milogesc prin urbea strîmtă Doar-doar ți-oi prinde sufletul în laț. Ci-n loc să ne luăm vicleni la trîntă, Ne-om dărui-n cadelniți, cu nesaț, Tămîiele plăcerii fumegînde Și n-am mai zăbovi-n scîrbave pînde Ca să ne-mbrățișăm oricînd, oriunde.
Sonetu- ndrăgostiților bezmetici by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15368_a_16693]
-
Leonida încearcă din răsputeri să stabilească legătura dintre semnele neliniștitoare din stradă și motivația lor rațională. Pentru aceasta el recurge la sprijinul clișeelor presei liberale, explicînd zgomotele de afară prin izbucnirea "revuluției" sau, dimpotrivă, prin manevrele "reacțiunii" care "stă la pîndă ascuțindu-și ghiarele ". Încercînd să anuleze astfel necunoscutul prin familiarele sloganuri ale presei liberale, pensionarul se erijează, dar nu pentru multă vreme, în magician atotputernic dar arsenalul său exorcizant este, firește, derizoriu. Chiar dacă, în finalul comediei, ca în orice bună
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
Așteptarea, Roiuri de spaime Deasupra. *** Corabie din lemn de corn: (Obiect rar, Necunoscut pentru alții) Navigator prin făptura Celei iubite Ducînd cu sine Șiragul poamelor în dar, Calde în atîta amiază. Ceva atins: Tîmple, Ori degete, Ori un genunchi, Ori pînda mișcată De începutul toamnei. *** În așteptarea unui semn... Ghitara așezată pe genunchi, Nisip răscolit de umbra ei, Mîna care se strînge Pe un nod Ca pe închizătoarea Unei rochii, Sudoarea ce se zvîntă Pe o tîmplă (Cealaltă rămîne În umbră
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
Valul. Mă ascund - Cald, Întunecat Și strîmt Gîndul acesta: Simt cum sufletul meu Mă adăpostește Împotriva oricui Zgomot. Între murmure, Cuvinte sfioase, Liniștea celui Care atinge orga Și aude înăuntru Pe Dumnezeu Oftînd ușor. Iedera îmbrățișînd Un munte - Arsura, Singurătatea, Pînda șopîrlelor Peste zi, Noaptea tuturor stelelor Apoi, Piatra ce se deschide Miraculos Ca pleoapele celui iubit Revărsînd răcoare.
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
să devină vertebrat al muzicii auzul scormonea în ecou din zefir guși de pulberi se revărsau peste luna topită în privirile noastre inorogi gravați în lumină amalgamul de steaguri păienjeniș de astre pe sticlă visele mozaic bizantin mimoze nebuloase în pîndele ochiului ceasuri solare pe ziduri desfac prezentul scriam măști sonore în colivia de argint ascund suflete carbonizate viola unei linii plutitoare se oprește în fresca incandescenței reci absorbit în hîrtie nu mă mai auzi urechile - floare de lotus - surde ochi
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
față copil fiind șopârla aceea nenorocoasă fără direcție căreia i-am tăiat coada dintr-o mișcare cu un topor uite-așa de-al naibii așteptând să văd când îi va crește la loc În carne vie Aproape nimic din această pândă nu va fi pierdut și nici nu va fi câștigat aud tot mai bine știu tot mai clar în câte feluri și-n ce direcție trece timpul pe scara îngustă și neluminată a blocului duce și-aduce pe un traseu
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
surdul, mutul, orbul, neînțelesul absolut) nici într-un caz n-are de unde (sărac lipit cerului cum îi) că EL nu plătește, el pedepsește, răsplătește! Între adevăruri În niște bălării de la marginea unui cimitir de țară, un adevăr gelos, stătea la pândă să pună gheara pe un alt adevăr, țintind să-i spargă și ăluia capul (că unde-s doi puterea crește). Luat la refec de cioclul-șef ce caută acolo nitam-nisam un (nă) pârlit de adevăr, „pândarul” s-a făcut că
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]
-
limba în care ne dăm bună ziua și în care ne arătăm iubirea noastră, speranța noastră, dorința noastră, credința noastră în dreptatea cea de pe urmă, nimeni nu ne-o va lua. Un alt geniu național, un alt Caragiale, poate, stă la pândă și ascultă, privește înregistrează... Unul care va trebui... să implementeze în spațiul indigen o viziune political corectă și să acceseze speranța unui viitor nu valetudinar... * Învârteala ce ne caracterizează de câteva secole bune, poate că în viitor va face ca
Alt soi de tâlhărie - reluare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11119_a_12444]
-
citești ceva - cînd o țară întreagă ședea proptită cu ochii în televizor". Sau o fabulă cu o morală atît de asortată vederilor de ansamblu ale scrierii: Pisica mîncînd fluturele, mult timp pîndit. Fluturele colorat mișcîndu-și în iarbă aripile splendid croite. Pînda mult prea lungă și prea atentă față de absența și dezarmarea completă a fluturelui prins în gheare ușor, atît de ușor. Aproape ca un abandon. încît toată pînda pisicii fusese o exagerare ridicolă, un sadism tipic speciei. Ronțăiala aripilor, praful fin
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
mîncînd fluturele, mult timp pîndit. Fluturele colorat mișcîndu-și în iarbă aripile splendid croite. Pînda mult prea lungă și prea atentă față de absența și dezarmarea completă a fluturelui prins în gheare ușor, atît de ușor. Aproape ca un abandon. încît toată pînda pisicii fusese o exagerare ridicolă, un sadism tipic speciei. Ronțăiala aripilor, praful fin scuturîndu-se de pe ele, pătînd botul pisicii, schimonoseala ei, ca satisfacție". Vorbind despre ivirea unui personaj din sine, despre altfel zis ,nașterea" lui, romancierul își atestă prelungirea ființei
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
te întrebi dacă ori și ce-am face nu cumva suntem condamnați să trudim toată viața la unul și același interminabil palimpsest? (p. 13-14). Eliberarea de vechile fantasme e o iluzie. ? Un teatru întreg de fantasme? (p. 17) stă la pândă. Prozatorul e clovnul propriului trecut, orice ar face. Există soluții de a masca această fatalitate: dresura de fantasme sub forma arbitrariului controlat al imaginarului, adică sub forma unei textualizări a onirismului. Visul e un circ al fantasmelor, iar prozatorul e
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
Bietul părinte muncise toată viața la General Motors făcând mulți bani, avea încă destul din acumulările chibzuite cu mare grijă pentru copiii lui, dar aceștia au venit la ”jaf” înainte de a li se distribui darurile. Cred că acum stau la pândă toți patru să vadă când le mor părinții ca să-i moștenească. Mi-a venit în minte imediat întâmplarea de la Nerja, unde Asuncion a rămas pentru mine un model de făptură omenească fără egal. La plecare i-am pus în mână
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
va face la conferința de presă, totuși, fără să-ți promit prea multe, dă-mi întrebările, le selectez eu pe cele mai interesante. Ne-am afundat în niște canapele comode, între timp Mario a apărut și jurnaliștii ce stăteau la pândă i-au cerut să răspundă la câteva întrebări; politicos, amabil, a făcut-o, parcă și-ar fi amintit brusc cum era ziaristul Llosa tânăr, intervievând pentru a scrie un articol. Eu și Patricia am continuat să vorbim, ea bifându-mi
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
de numeroase spre a fi simptomatice: "Figuri geometrice ciudate au început să apară în lanurile mele./ Unele le-am recunoscut a fi gîndurile și sentimentele noastre./ Dar altele..." (Confesiuni recuperate). Sau: "zăpada arde sub numere/ se aud cascade ascetice" (La pîndă în perfecțiune). Sau: "plînge zarea cu spirale/ durdulie ca matale" (Vai și ierburi). Sau: " Abstracțiunea îl îngînă/ Figuri de pure geometrii/ Pe marmura cu plîns de lînă/ Cu romburi clare ciclamii" (Din zări hitite). Delirul poartă nostalgii pitagoreice: "apoi auzeam
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
o păpușe,/ Iar astăzi tinerețea am pus-o în sertar." Sau, în pasul unui cîntec de cătănie: Tot mai rar visez acum/ Amăgiri și curcubee,/ Tinerețea mea e scrum/ De cîntări și de femee." Ori, încă, prada amăgitoare a unei pînde pe-un motiv din Ronsard, "O seară argintată cu luna plină'n floare./ Dar nu vin decît timpii - lumini tremurătoare/ Și'n urmă vine moartea, gătită ca un mire." Comori necunoscute, pe care le cauți numai ca să te convingi că
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]