466 matches
-
era mai bună și mai îndestulătoare și semăna bucurie înaintea lui. I se zicea Făt-Frumos. Într-o zi, se așează sub un copac bătrân cât lumea, într-o vale lină împodobită cu flori vesele, lângă o colină frumoasă de unde un pârâiaș curgea cristalin dintr-un trunchi de lemn uscat și își croia drum lucind în soare; mii de păsărele ciripeau. Făt-Frumos adoarme. Vede în vis o zână care-i poruncește să meargă la palatul împăratului, unde are să se îmbogățească. La început
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în special porumbul. Nu departe se află locul numit La Mălăiște. Cresneanu (în Cresneanu)-teren arabil pe coasta de sud a Dealului Izvorului, care se cultivă cu cereale. La mijlocul acestui teren există un izvor foarte puternic de la care pornește un pârâiaș ce se varsă în Bașeu. Nu departe de acest izvor s-au descoperit bogate urme arheologice care atestă vechimea satului Hudești și a satului Vatra. Denumirea vine de la paleoslavul krasne care înseamnă frumusețe și în adevăr, locul este frumos. Cuzoaia-teren
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
î teren situat în partea de nord a Dealului Crucii,unde existau niște bordeie săpate sub pământ, erau puse paie și se punea gheața scoasă din Calul Alb. Deasupra, ghețăria era acoperită cu mult stuf. Gârla Ghidului-gârlă formată de un pârâiaș ce izvorăște din Dealul Grâie și se varsă în iazul Calul Alb. Denumirea vine de la locuitorul ce avea misiune să îndrume oamenii la lucru pe moșia boierească. Grădina Mihăieș (La Grădină)-teren arabil situat la est de iazul Calu Alb
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul Comănești. Are o lungime de peste 3 km. și se varsă în Bașeu. Apa are o culoare albicioasă. Apare în documente de la 1412. Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Calm. Calm. E liniște. E pace. E bine. Uite, frații tăi sunt aici. Și surorile tale sunt aici. Suntem cu toții aici și ne rugăm pentru tine. Aaașa. Închide ochii. Acum ești un pârâu. Ești doar un pârâu mic, ești un pârâiaș. Un pârâiaș care curge liiin, din vârf de munte, până jos, în câmpie, într-o poieniță. Tu ești pârâul ăsta, Petronela. Hai, concentrează-te și fii pârâu, Petronela. Fii pârâu. Hai. Aaașa. Simte, tu, pârâule, cum curgi printre pietrele seculare
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
E liniște. E pace. E bine. Uite, frații tăi sunt aici. Și surorile tale sunt aici. Suntem cu toții aici și ne rugăm pentru tine. Aaașa. Închide ochii. Acum ești un pârâu. Ești doar un pârâu mic, ești un pârâiaș. Un pârâiaș care curge liiin, din vârf de munte, până jos, în câmpie, într-o poieniță. Tu ești pârâul ăsta, Petronela. Hai, concentrează-te și fii pârâu, Petronela. Fii pârâu. Hai. Aaașa. Simte, tu, pârâule, cum curgi printre pietrele seculare. Simte cum
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ca cetate Râșnov, Castelul Bran,Castelul Peleș, Caraiman, nici nu știai ce să alegi să fie mai împlinite, atât vara cât și iarna. Insuși amplasamentul școlii era într-un loc cu un peisaj deosebit, pe Valea Ursului, pe malul unui pârâiaș care susura continuu, parcă se îngâna cu cântul păsărilor din pădure.Era fosta Scoală Militară,unde a învățat Regele Mihai, și un loc de promenadă a familiei regale. Pe defileul respectiv, erau amplasate vreo 3-4 sanatorii, pline cu femei de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dintre satele mijlocii ale acestei regiuni total lipsită de așezări urbane interioare. Pe harta țării apare ca un punct minuscul în partea central-nord-estică a Colinelor, situat pe o văiugă din ultima și cea mai tânără generație de văi, operă a pârâiașului denumit Stâncășeni după unicul sat aciuat pe această fundătură. Este singurul afluent pe stânga al pârâului Iezer cu care confluiază la 3,5 km în aval de sat, pârâu ce se unește cu pârâul Tutova la satul Gura Iezerului (circa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
încredințez posterității, nu spre laudă personală, ci spre evidențierea puterii formativ-educaționale a unui sat de răzeși medievali, tip Stâncășeni. Natura. Am precizat anterior că satul Stâncășeni, unul dintre cele mai izolate sate din România, este unicul sat pe valea unui pârâiaș lung de numai 8km, afluent al pârâului Iezer și prin el al râului Tutova și al văii Bârladului, ce ne leagă cu Siretul, Dunărea și Marea Neagră. Este cazul să amintim aici că în urmă cu 10-12 milioane de ani, întreg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fața locului a materialelor de construcție. Într-un an și jumătate au fost dizlocate aproape trei milioane de metri cubi de pământ; s-au construit două tuneluri în lungime totală de un kilometru și jumătate. Linia traversa deseori albia unor pârâiașe, ceea ce a necesitat construirea a 34 de poduri. La întreaga construcție lucrau, în același timp, 16 mii de oameni, iar în perioada cea mai dificilă a lucrărilor "trăgeau" (la sapă și lopată) chiar 27 de mii muncitori pentru construirea liniei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
satul natal, Lunca, unde este învățătoare. A fost o revedere emoționantă, cu multă bucurie, cu aduceri aminte, cu nostalgii adolescentine etc. Satul, așezat la poalele unei frumoase păduri de stejar, de care îl separă doar firișorul de apă al unui pârâiaș, este o localitate izolată, cu aproximativ 300 de suflete; se găsește la circa 70 de km de orașul X reședință de județ și la peste 7 km de cel mai apropiat sat, care dă și numele comunei; între comună și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
lung ce se mărginea cu fierăria, în spatele casei un șopron în care, vara, era bucătăria, lângă șopron o salcie mare, nu era gard. În fața casei spre apus se afla clădirea morii, pe lângă moară se strecura, prin ierburi și păpuriș, un pârâiaș. Destul de plin și în timpul verii, mai la vale spre răsărit, iazul, lângă iaz, lângă îngrăditura dreptunghiulară, două-trei căsoaie de la niște vii. Peste toată împrejurimea aceasta, erau așezate frumoase grămezi de ulmi și stejari care au rămas de la o pădure ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
îi desprinse mâna de pe mâner și luă sacoșa: "Mai bine să mergem la mine, nu e departe!" Fără să-i aștepte răspunsul, porniră prin ploaia care numaidecât se înteți. Alergară prin întunericul devenit aproape total, fără să țină seama de pârâiașele care o luau la vale pe trotuare, nici de trombele de apă care le cădeau în cap. În mansarda mică a lui Ahile, nu prea era loc pentru două persoane. Dar acționară umăr la umăr ca să se șteargă și să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de a fi un pericol permanent pentru existența și integritatea provinciilor românești. Consecințele acestor politici imperialiste și anexioniste le suportăm și în prezent. În Testamentul lui Petru Cel Mare, țarul Rusiei (1672-1725) este scris: “Eu am găsit Rusia ca un pârâiaș și o las ca un râu mare, iar moștenitorii mei o vor face și mai mare, întinsă, hotărâtă de a face să rodească Europa cea stârpită“. Devenită marea putere europeană în urma victoriei țarului Petru I la Poltava (1709) asupra lui
REFUGIUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA, BUCOVINA DE NORD ŞI ŢINUTUL HERŢA (EVOCARE ISTORICĂ). In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1660]
-
stare de vechime apoape de a lor cădere. Urmează dar, a fi ele subjugate de un popor tânăr și nou, când va ajunge la întregimea creșterii sale și va căpăta toată a sa putere... Eu am găsit Rusia ca un pârâiaș și o las ca un râu mare. Iar moștenitorii mei o vor face și mai mare, întinsă, hotărâtă de a face să rodească Europa cea stârpită. Eu le las instrucțiunile următoare pe care le recomanduiesc la a lor luare aminte
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
al orașului Îl poate folosi gratuit, un fel de Întreprindere me tro logică, pentru verificarea tuturor instrumentelor de măsură, pentru ca negustorii să nu fure. Fiecărui om, fie cetățean al orașului sau nu, i se asigură apă rarea proprietății. Chiar și pârâiașele care curg până azi prin oraș, semne distinctive al Freiburgului, au fost făcute la acea vreme pentru ca incendiile să poate fi repede stinse. Din păcate actul n-a fost păstrat În Întregime, dar parte din el a fost reconstituit de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și călăriră mai de parte printre viile ce se Întindeau pe deal. Sus se vedea o capelă unde podgorenii se rugau Sfintei Fecioare să le apere recolta de Înghețul timpuriu. Când pe partea dreaptă Începu să se audă murmurul unui pârâiaș, Conrad se Întoarse spre Haro și-i spuse să-l aștepte. Coborî de pe cal trecându-i frâul slujitorului și se Îndreptă, printre buruieni Înalte, către o coli bă bine ascunsă, pe care cine nu cunoștea locurile n-o putea nici măcar
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
în sistemul pe care-l considera ireproșabil și perpetuu. Bunăoară, observase că în crăticioara lui nu i se mai punea cu regularitate apă proaspătă, fapt ce-l determina să se deplaseze tocmai în spatele grădinii pentru a-și potoli setea din pârâiaș. E drept că, în vremurile bune, adică atunci când ploua pe toată lungimea cursului său, pârâiașul curgea vesel și zglobiu în albia lui curată cu nisip auriu. Uneori, când ploua mai mult, devenea nervos și lovea cu înverșunare în pietrele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu i se mai punea cu regularitate apă proaspătă, fapt ce-l determina să se deplaseze tocmai în spatele grădinii pentru a-și potoli setea din pârâiaș. E drept că, în vremurile bune, adică atunci când ploua pe toată lungimea cursului său, pârâiașul curgea vesel și zglobiu în albia lui curată cu nisip auriu. Uneori, când ploua mai mult, devenea nervos și lovea cu înverșunare în pietrele mai mari din albie, vrând să le înlăture din cale, spumegând de furie. Dar acum era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
bunica îi arunca fără milă în ceaunul cu apă clocotită pe foc, iar toată carapacea lor devenea roșie-roșie. Mâncam toți cu mare poftă, iar Haiduc avea, desigur, și el, partea lui de ronțăit. Prin urmare, nu putea bea apă din pârâiaș. Din reflex, se întorcea din nou la crăticioara lui smălțuită, care era uscată, fără fir de apă. Stătea câteva clipe descumpănit, apoi scotea câteva lătrături puternice, până când bunica îi punea apă, nu însă fără a-l "gratula" cu vorbe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
târât de lanț, decât pe propriile lui picioare. Cu ochii închiși și limba scoasă, respirând sacadat, înainta, fără să știe, spre locul supliciului final. Relieful s-a schimbat. Terenul a început să coboare și am ajuns pe fosta albie a pârâiașului, acum secată. Albia era presărată cu prundiș, iar în malurile relativ înalte oamenii făcuseră o mulțime de găuri din care scoteau lut galben pentru muruit. Ne-am oprit. Haiduc stătea epuizat și aiurit pe cele trei picioare în fața călăului. Bunica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
spre una din multele gropi de scos lut. Dar, după câțiva pașii, s-a oprit. Era vlăguită, nu mai putea. A dat drumul cozii din mână și s-a așezat pe o moviliță de pământ amestecat cu prundiș din albia pârâiașului secat. Baticul îi căzuse pe spate și după ce și-a șters mâinile de pestelca plină de sânge închegat și uscat și-a trecut de vreo două ori palmele peste părul în neorânduială, care se ridicase înspăimântat în creștetul capului... Două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
gardului o reprezenta salcia. Era vorba de nuiele și mai subțiri și mai groase, dar nu mai mari decât degetul opozabil al unui bărbat, altfel își pierdeau elasticitatea și opuneau o prea mare rezistență la îndoire. Pe ambele maluri ale pârâiașului erau sălcii bătrâne de când lumea, care își aplecau podoaba capilară până deasupra albiei complet secate. În acest univers halucinant, sfidând căldura toridă și foamea insuportabilă, două ființe absolut nevinovate, bunicul și nepotul, "beneficiau" din plin de "mila", "dragostea" și "protecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a întrupat făcându-se carne, deci epidermă (a doua punere în gardă: nu trișați cu carnația, voi fanatici ai Întrupării!). Cum traversarea deșertului te pregătește pentru lucruri mari, acest lung marș al apropierii, pe albia înecată în nisip a unui pârâiaș, sub flagelarea împunsăturilor, mă lasă să sper în ce-i mai bun la urmă. Un cadru de vis pentru căință, în care ideea că împărăția Domnului se apropie nu poate decât să-ți învioreze curajul. Venerația mea retrospectivă pentru Ioan
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
5. Sexul frumos este mereu în câmpul vizual, în ciuda esteticii ambiante a forței și a vociferărilor bădărănești auzite adesea în autobuz. Am încercat efectiv un sentiment de fericire intimă retrecând îndărăt podul Allenby (o pasarelă de ciment peste un vag pârâiaș cu apa cam tulbure, ascuns în stufăriș, și care n-are nimic cinematografic în afara numelui), după un stagiu de o oră petrecut printre polițiștii mustăcioși, mai mult sau mai puțin adormiți pe scaunele lor, mirosind puternic și nerași pe deasupra (sala
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]