794 matches
-
campania din 1476, Sfatul este aproape același. La 28 august 1474 sau 22 mai 1476, Stanciul și fiul său, Mârzea, sunt pe primele două locuri din Sfat, urmați de Vlaicu și fiul său, Duma, staroste la Hotin. Apare și Arbure, pârcălab de Neamț. Urmează vornicul Bodea, după care sunt Luca și Bălco, pârcălabi de Cetatea Nouă, Gangur pârcălab la Orhei, Negru și Ivașcu, pârcălabi de Chilia. Așadar, din Sfat fac parte boierii care îi sunt credincioși domnului, unii rudă cu Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
22 mai 1476, Stanciul și fiul său, Mârzea, sunt pe primele două locuri din Sfat, urmați de Vlaicu și fiul său, Duma, staroste la Hotin. Apare și Arbure, pârcălab de Neamț. Urmează vornicul Bodea, după care sunt Luca și Bălco, pârcălabi de Cetatea Nouă, Gangur pârcălab la Orhei, Negru și Ivașcu, pârcălabi de Chilia. Așadar, din Sfat fac parte boierii care îi sunt credincioși domnului, unii rudă cu Ștefan, iar Sfatul rămâne același până la confruntarea cu turcii din 1476. La bătălia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiul său, Mârzea, sunt pe primele două locuri din Sfat, urmați de Vlaicu și fiul său, Duma, staroste la Hotin. Apare și Arbure, pârcălab de Neamț. Urmează vornicul Bodea, după care sunt Luca și Bălco, pârcălabi de Cetatea Nouă, Gangur pârcălab la Orhei, Negru și Ivașcu, pârcălabi de Chilia. Așadar, din Sfat fac parte boierii care îi sunt credincioși domnului, unii rudă cu Ștefan, iar Sfatul rămâne același până la confruntarea cu turcii din 1476. La bătălia de la Războieni pier 18 boieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două locuri din Sfat, urmați de Vlaicu și fiul său, Duma, staroste la Hotin. Apare și Arbure, pârcălab de Neamț. Urmează vornicul Bodea, după care sunt Luca și Bălco, pârcălabi de Cetatea Nouă, Gangur pârcălab la Orhei, Negru și Ivașcu, pârcălabi de Chilia. Așadar, din Sfat fac parte boierii care îi sunt credincioși domnului, unii rudă cu Ștefan, iar Sfatul rămâne același până la confruntarea cu turcii din 1476. La bătălia de la Războieni pier 18 boieri din Sfatul Domnesc, printre ei numărându
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu Ștefan, iar Sfatul rămâne același până la confruntarea cu turcii din 1476. La bătălia de la Războieni pier 18 boieri din Sfatul Domnesc, printre ei numărându-se Mârzea, fiul lui Stanciul, Petrică al lui Iachim, rudă cu domnul, vornicul Bodea, Luca, pârcălabul de Cetatea Albă, Arbure, pârcălabul de Neamț, comisul Ilea Huru, Iuga postelnicul și Mihău, spătarul, Barsu stolnic, Toma stolnicul, ultimii, boierii “de casă” ai domnului, care au luptat alături de Ștefan. S-a vorbit totuși despre trădarea marilor boieri, ca, mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
același până la confruntarea cu turcii din 1476. La bătălia de la Războieni pier 18 boieri din Sfatul Domnesc, printre ei numărându-se Mârzea, fiul lui Stanciul, Petrică al lui Iachim, rudă cu domnul, vornicul Bodea, Luca, pârcălabul de Cetatea Albă, Arbure, pârcălabul de Neamț, comisul Ilea Huru, Iuga postelnicul și Mihău, spătarul, Barsu stolnic, Toma stolnicul, ultimii, boierii “de casă” ai domnului, care au luptat alături de Ștefan. S-a vorbit totuși despre trădarea marilor boieri, ca, mai apoi, să se ajungă la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-au ridicat asupra lui (Ștefăniță), septevrie șapte zile. Ci nimica nu au folosit... Și văzându că lui Ștefan vodă i-au venit țara întru ajutoriu, s-au răsipitu prin alte țări, lăsându-și ocinele și moșiile. Iară pre Costea pârcălabul și pre Ivanco logofătul și pre Sima vistiiernicul și pre alții pre mulți i-au prinsu vii și le-au tăiat capitele în târgu în Roman”. Boierii au fugit în Polonia, în Transilvania și în Țara Românească. Au cerut acolo
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că domnul a făcut danii, dar majoritatea zdrobitoare au fost făcute ctitoriei sale de la Putna, ctitoriilor sale de la Dobrovăț și Tazlău. Dar beneficiarii unor danii, e adevărat, nu spectaculoase ca mărime, au fost marii boieri din Sfatul Domnesc, ca Hărman pârcălabul, Eremia postelnicul, căsătorit cu o nepoată de-a lui Vlaicul, unchiul domnului, sau Luca Arbure, logofătul Tăutul și Clănău spătarul, căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Un loc în pustiu, ca să întemeieze un sat, este dăruit boierului Danciul Ureche. Domnul face
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu cusături în ițe dese la depărtare de un deget și jumătate una de alta și sunt socotite drept platoșă, căci sabia nu le poate pătrunde.” Nu este vorba de bumbac, în realitate sunt câlți de cânepă. Domnul numea pe pârcălabii cetăților și printre aceștia s-au numărat și rudele domnului - Vlaicul și fiul lui la Hotin, Stanciul și fiul său, la Cetatea Albă, Isaia cumnatul domnului, executat în 1471, Șendrea, cumnatul domnului, comandantul cetății Suceava. Și înainte de 1476, dar mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și fiul lui la Hotin, Stanciul și fiul său, la Cetatea Albă, Isaia cumnatul domnului, executat în 1471, Șendrea, cumnatul domnului, comandantul cetății Suceava. Și înainte de 1476, dar mai ales după Războieni, Sfatul Domnesc este alcătuit în mare parte din pârcălabi sau foști pârcălabi. De exemplu, la 19 mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Hotin, Stanciul și fiul său, la Cetatea Albă, Isaia cumnatul domnului, executat în 1471, Șendrea, cumnatul domnului, comandantul cetății Suceava. Și înainte de 1476, dar mai ales după Războieni, Sfatul Domnesc este alcătuit în mare parte din pârcălabi sau foști pârcălabi. De exemplu, la 19 mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Suceava. Și înainte de 1476, dar mai ales după Războieni, Sfatul Domnesc este alcătuit în mare parte din pârcălabi sau foști pârcălabi. De exemplu, la 19 mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care nu a deținut o dregătorie anume. Ultimii șase boieri din Sfat erau persoane legate de curtea domnească, vistier, postelnic, ceașnic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în mare parte din pârcălabi sau foști pârcălabi. De exemplu, la 19 mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care nu a deținut o dregătorie anume. Ultimii șase boieri din Sfat erau persoane legate de curtea domnească, vistier, postelnic, ceașnic, stolnic, comis. Târgurile mai însemnate aveau palisade de lemn și pământ, “garnizoana” acestora
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ridicat marii boieri împotriva lui Ștefăniță, nepotul lui Ștefan cel Mare, aceștia, scrie Grigore Ureche, “văzându că lui Ștefan vodă i-au venit țara întru ajutoriu s-au risipitu printr-alte țări, lăsându-și ocinile și moșiile. Iară pre Costea pârcălab și pre Ivanco logofătul și pre Sima vistiernicul și pre mulți alții, i-au prinsu vii și le-au tăiatu capitele în târgu, în Roman.” Romanul avea întărituri destul de solide, de pe vremea marelui Ștefan, iar țara care i-a venit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care îi conferea putere domnului, era justiția. Domnul avea dreptul de a judeca orice pricină, mică sau mare, el fiind judecătorul suprem al țării. Existau dregători, care aveau atribuții judecătorești, în special vornici (marele vornic și vornicii de târguri) și pârcălabii, dar cine era nemulțumit de sentința acestora putea să facă apel la judecata domnească. Despre felul în care se făcea judecata la români avem mârturia lui Francesco Sivori, genovezul care l-a însoțit pe Petru Cercel când acesta a luat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
autoritar și deloc dispus să facă concesii în fața reprezentanților unui mare rege, cum era monarhul polonez. În relațiile cu subalternii, domnul a fost autoritar, așa cum o arată privilegiul prin care acorda mânăstirii Neamț cântarele de pește de la Chilia. Domnul cerea pârcălabilor de la Chilia și dregătorilor acestora să respecte cele scrise în privilegiu “iar care din pârcălabi sau din dregători nu vor da aceasta, aceștia ne vor plăti 50 de ruble de argint curat și fără aceasta încă vor vedea și pedeapsa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
polonez. În relațiile cu subalternii, domnul a fost autoritar, așa cum o arată privilegiul prin care acorda mânăstirii Neamț cântarele de pește de la Chilia. Domnul cerea pârcălabilor de la Chilia și dregătorilor acestora să respecte cele scrise în privilegiu “iar care din pârcălabi sau din dregători nu vor da aceasta, aceștia ne vor plăti 50 de ruble de argint curat și fără aceasta încă vor vedea și pedeapsa domniei mele.” Ctitorul Arhitectura. Potrivit tradiției, Ștefan cel Mare a zidit câte o biserică după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe malul stâng al Siretului. La Orheiul Vechi, unde era o cetate de pământ, Ștefan cel Mare ridică o citadelă din piatră, de formă dreptunghilară cu bastioane la cele patru colțuri. În anul 1470, este menționat pentru prima dată un pârcălab al acestei cetăți. Așezată într-o poziție bine apărată și de natură, cetatea avea drept scop să prezinte o piedică în calea năvălirii tătarilor. O activitate susținută s-a desfășurat și în domeniul arhitecturii civile, fiind refăcute sau ridicate curțile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai devreme cu o lună, este de presupus că biserica de la Pătrăuți a fost terminată mai devreme decât cea de la Milișăuți. Dintre bisericile zidite în Basarabia în timpul domniei lui Ștefan cel Mare “nu s-a păstrat nici o urmă”. Și totuși, pârcălabii Duma și Herman de la Cetatea Albă au ridicat o mânăstire în sudul Basarabiei, în 1482. O altă biserică a fost zidită la Chilia, fiind înlocuită de o alta, în secolul al XVII-lea. Și la Tighina a fost ridicată o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
I, la Rădăuți, în 1480. Au mai fost puse alte 22 de lespezi pe mormintele tatălui său, Bogdan al II-lea, pe mormântul “părintelui” nostru David, schimnicul Daniil (la Voroneț) pe mormântul Mariei, sora domnului, la Dolheștii Mari, pe mormântul pârcălabului Micotă, la mănăstirea Neamț, în 1495 etc. Mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, reprezintă, prin motivele care decorează lespedea, dar și pereții laterali ai sarcofagului “cea mai desăvârșită realizare a genului”. Ceramica. Strâns legată de arhitectură este folosirea ceramicii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre anii 1457-1469, dintre anii 1470-1486 și dintre anii 1496-1500. Demonstrația lui Șimanschi a pornit de la o greșeală făcută de cel care a scris letopisețul, atunci când a spus că, după cucerirea Chiliei, în 1465, Ștefan cel Mare a pus acolo pârcălabi pe Isaia și Buhtea. În documente, primul pârcălab al Chiliei este Isaia, cumnatul domnului (11 aprilie 1465), ca la 13 septembrie să apară Isaia cu Bucium. Cei doi mai apar și în 9 iulie 1466, după care, în septembrie, Isaia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anii 1496-1500. Demonstrația lui Șimanschi a pornit de la o greșeală făcută de cel care a scris letopisețul, atunci când a spus că, după cucerirea Chiliei, în 1465, Ștefan cel Mare a pus acolo pârcălabi pe Isaia și Buhtea. În documente, primul pârcălab al Chiliei este Isaia, cumnatul domnului (11 aprilie 1465), ca la 13 septembrie să apară Isaia cu Bucium. Cei doi mai apar și în 9 iulie 1466, după care, în septembrie, Isaia este menționat iarăși singur. Abia la 8 decembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 13 septembrie să apară Isaia cu Bucium. Cei doi mai apar și în 9 iulie 1466, după care, în septembrie, Isaia este menționat iarăși singur. Abia la 8 decembrie 1466 apare Isaia cu Buhtea, iar la 20 octombrie 1469, pârcălabi de Chilia sunt Buhtea și Pașco. La 8 februarie 1470 este pârcălab Goian, Buhtea fiind prezent în Sfat, dar fără dregătorie. Așadar, autorul Letopisețului a scris despre cucerirea Chiliei după 1467 și până în octombrie 1469, când Buhtea era pârcălab la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și în 9 iulie 1466, după care, în septembrie, Isaia este menționat iarăși singur. Abia la 8 decembrie 1466 apare Isaia cu Buhtea, iar la 20 octombrie 1469, pârcălabi de Chilia sunt Buhtea și Pașco. La 8 februarie 1470 este pârcălab Goian, Buhtea fiind prezent în Sfat, dar fără dregătorie. Așadar, autorul Letopisețului a scris despre cucerirea Chiliei după 1467 și până în octombrie 1469, când Buhtea era pârcălab la Chilia. Așa se explică de ce evenimentele de dinainte de 1465 sunt expuse sumar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1469, pârcălabi de Chilia sunt Buhtea și Pașco. La 8 februarie 1470 este pârcălab Goian, Buhtea fiind prezent în Sfat, dar fără dregătorie. Așadar, autorul Letopisețului a scris despre cucerirea Chiliei după 1467 și până în octombrie 1469, când Buhtea era pârcălab la Chilia. Așa se explică de ce evenimentele de dinainte de 1465 sunt expuse sumar, omițându-se unele dintre ele, deși erau foarte importante, ca expediția din Podolia, în 1459, sau redobândirea Hotinului în 1463. Impulsul pentru scrierea Letopisețului a fost dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]