672 matches
-
fi apărut încă al doilea Anastasios. Așadar, Roman trebuie plasat în prima jumătate a secolului al VI-lea; apoi, Maas a descoperit în imnul Despre cutremur și pîrjolire referiri la unele evenimente din vremea lui Iustinian, cum sînt cutremurele devastatoare, pîrjolul de la Constantinopol, răscoala Nika împotriva împăraților Iustinian și Teodora; ostilitatea poetului față de „elini” ar fi un ecou al persecuției inițiate de Iustinian contra ultimelor școli de filozofi păgîni, încă active în epoca sa. în imnurile sale se mai găsesc referiri
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să se ascundă în ungherele mării; ca un vultur care fugărește porumbei și-i ajunge din urmă, țipând; ca un foc năvalnic ale cărui flăcări, bătute de vânt, se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui zdrobesc sub copite scuturi și leșuri, așa cum boii calcă, mugind, spicele de grâu pe arie, la treieriș. Printre scenele de luptă de lângă Troia, nu puține sunt scene de fugă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cum s-a văzut, era atât de mândru. La prima vedere, s-ar putea crede că spiritul a pus în slujba lui toate elementele: apele mării, vânturile, norii cu întreg văzduhul, cu vuietele, fulgerele și trăsnetele lui, însuși focul ca pârjol de flăcări. În realitate, totul fusese o înscenare foarte bine calculată și executată, iar pirotehnia o asigurase însuși polimetamorficul duh. A rămas atât de încântat și exaltat de ce făcuse, încât, întors la Prospero să raporteze, nu se laudă din capul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
al acestora poate fi întrecut doar de kilogramele de pământ scoase din șanțurile mereu desfundate de primării dar nu și de lopețile de zăpadă aruncată lângă carosabil ! Am susținut întotdeauna necesitatea ajutorării nevolnicilor (nevoiași - fără putere de muncă) dar și pârjolul prin fonduri pentru acest motiv trebuie să ne dea de gândit. Când îi văd pe vecini, de la bl. 32, cântând toată ziua, jucând barbut, înjurând, trândăvind, mă întreb cât mai poate încuraja statul nemunca ? E drept că unii "sătui" de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Letiția Obreja, iar secretari: Vasile Ivașcu și Dumitru Chirilă. Pentru cunoașterea legilor statului și pentru preîntâmpinarea abaterilor săvârșite de unii cetățeni, au acționat în exercițiul funcțiunii lucrătorii postului de miliție al comunei: Constantin Prisăcaru, Ion Agache, Spirache Filip și I. Pârjol, apoi polițiști ca I. Popa și C. Strat, împreună cu factori din administrația comunală, precum: Gh. Curteanu, Vasile Țarălungă, Neculai Baban, Mihai Puțeanu, Neculai Oprișan, Gheorghe Baban, Liviu Prosie și Romică Prosie, oameni ai datoriei și legii, care au folosit prilejul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1944: Brânză și Ursache; după 1945: sg.maj. Mitache, sg.maj. Marin, Ioan Sofrone, Ioan Damian, sg.maj. Constantin Prisecaru, Vasile Hogea, Petrică Ailincăi, Găman, Ion Tudorache, Cimbru, Filip, Dospinescu, Agache, plt.maj. Ioan Asimionesei, sg.maj. Ion Moraru, Ioan Pârjol, slt. Șmilț, sg.maj. Văsâi, plt.maj. Ion Lupu, adjutant C-tin. Negru, sg.maj. C-tin Popa și C-tin Strat. Se poate afirma că, atât jandarmeria, cât și vechea miliția ori poliția de astăzi ulterior anului 1989, s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
C.[onstantin] (14.XI.1874, Tichilești, j. Brăila - 21.III.1927, București), prozator și traducător. Este fiul Tudorei și al lui Sandu Petrea Pârjol, plugar, apoi cărăuș în portul Brăila, oraș în care S.-A. va urma școala primară (1881-1886) și liceul (1886-1892). Frecventează apoi Școala de Agricultură și Silvicultură de la Herăstrău (1892-1896), îmbrățișând cariera de agronom. Va deveni un reputat specialist în acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
Loti, H. Sudermann ș.a. Versuri, proză, articole pe teme literare și sociale i-au apărut și în „Revista poporului”, „Apărarea națională”, „Epoca”, „Curierul literar”, „România jună”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Viața românească” ș.a. A mai folosit pseudonimele Cheptea, S. Dancu, Stan Pârjol. Afirmându-se ca prozator îndeosebi prin colaborările la „Sămănătorul”, seria de sub conducerea lui N. Iorga, unde din 1906 figura și ca redactor, S.-A. a fost considerat un reprezentant tipic al curentului sămănătorist, apreciere doar parțial justificată, deoarece scrierile sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
fi apărut încă al doilea Anastasios. Așadar, Roman trebuie plasat în prima jumătate a secolului al șaselea; apoi, Maas a descoperit în imnul Despre cutremur și pârjolire referiri la unele evenimente din vremea lui Justinian, cum sunt unele cutremure devastatoare, pârjolul de la Constantinopol, răscoala Nika împotriva împăraților Justinian și Teodora; ostilitatea pe care o arată poetul „Elinilor” ar fi un ecou al persecuției inițiate de Justinian contra ultimelor școli de filosofi păgâni, încă active în epoca sa. În imnurile sale, se
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
despre doctrina sublimă. Lucrarea s-a păstrat și după 450 de ani și un editor a imprimat-o (Bîle, 1531). Din ea aflăm că preacucernicii părinți mărturisesc despre comete că sunt focuri aprinse de voința Creatorului, în semn de prevestire. Pârjolul, adus din Spania în Hirschau, se întinde cu repeziciune și pătrunde, odată cu Frederic II (1194-1250) în palatul regal. Crescut de Papa Inocențiu III, nepotul lui Barbarossa, a fost cel mai nerecunoscător discipol față de maestrul și protectorul său. Frederic era viclean
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
să se ascundă în ungherele mării; ca un vultur care fugărește porumbei și-i ajunge din urmă, țipând; ca un foc năvalnic ale cărui flăcări, bătute de vânt, se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui zdrobesc sub copite scuturi și leșuri, așa cum boii calcă, mugind, spicele de grâu pe arie, la treieriș. Printre scenele de luptă de lângă Troia, nu puține sunt scene de fugă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cum s-a văzut, era atât de mândru. La prima vedere, s-ar putea crede că spiritul a pus în slujba lui toate elementele: apele mării, vânturile, norii cu întreg văzduhul, cu vuietele, fulgerele și trăsnetele lui, însuși focul ca pârjol de flăcări. În realitate, totul fusese o înscenare foarte bine calculată și executată, iar pirotehnia o asigurase însuși polimetamorficul duh. A rămas atât de încântat și exaltat de ce făcuse, încât, întors la Prospero să raporteze, nu se laudă din capul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
el pomenește și de pretențiile îndreptățite ale Inorogului și Filului care atrag împotriva lor ura monarhilor, încălcând un adevărat tabu: "Și deciia urmadză între împărați nu numai pentru Liliiac scânteile împotrivirii a scântiia, ce încă și pentru Fili și Inorog pârjolul mâniii și pojarul izbândii a să ațița. Care lucru, numele adunării fericite în porecla răzsipei nefericite fără greș va muta"14. Nu întâmplător, autorul își avertizase cititorul, încă de la bun început, că Lupul "nu proastă între toate jiganiile să numiia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Totodată, metafora amintită e completată, dar și concurată de o alta (FURIA ESTE O ENERGIE SUPRAOMENEASCĂ), care se întâlnește în expresii precum a lua foc, a se supăra foc, a se face foc și pară, a se face foc și pârjol, a tuna și a fulgera, a-i veni (toți) dracii, a se face leu paraleu sau mânios dunăre/dunăre de mânios/a se face dunăre (turbată). 2.5.1. Pe baza exemplelor de mai sus, putem conchide că, în limba
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Vlad Țepeș, precum și multe din articolele apărute în rubrica „Sfaturi practice pentru oamenii de la țară”. Poeziile publicate în Ș., variate ca tematică, dar de un nivel artistic scăzut, sunt semnate, printre alții, de Iosif Vulcan, Petre Dulfu, Ion Pop-Reteganul, Șt. Pârjol și George Catană. Proza este ilustrată prin câteva povestiri, datorate lui At. M. Marienescu, V. Ranta-Buticescu, N. Ștef, iar teatrul cu o scenetă în versuri publicată de Grigore Silași după un manuscris din 1816. Interesul cititorilor era stimulat și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
peste orașe și sate prefăcând în praf și cenușă tot ce a reușit să creeze eforturile milenare spre lumină ale umanității. Nația noastră românească, pe care destinul a așezat-o în calea răutăților, se găsește și de data aceasta în mijlocul pârjolului și nimeni nu poate spune ce va aduce anul, al cărui prag abia l-am trecut cu sufletul plin de griji...”. Liniștea din Sala de mese, ne înfricoșa, fiecare își auzea bătăile inimii, parcă le-ar fi numărat... Patetismul, poate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
știu mai puțin. Punîndu-le la dispoziție marile discursuri ale lui Delavrancea poate vor înțelege măcar cîțiva din tinerii de azi ce însemnează „gură de aur”. Azi nu se mai cultivă oratoria, acea artă care mișcă gloatele și „îngheață apele”, acel pîrjol care dă foc inimilor, înălțîndu-le pînă la dimensiunile Himalaiei. M-am dus prin tribunale și am adormit la bîiguielile avocaților. M-am dus la conferințe și am știut de la prima vorbă și pe ultima. Am asistat la lecții fără să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
rigorile întemnițării în închisorile comuniste. Reabilitat, își reia activitatea, concentrându-se mai ales asupra unor proiecte de proză ficțional-documentară; romanul său în două volume despre răscoala de sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan, Reisigfeuer, a apărut în românește cu titlul Pârjolul. De asemenea, scrie numeroase eseuri, cronici plastice (transpuse și în română) și, concomitent, traduce din și în limba germană. În 1962 devine membru corespondent al Academiei Artelor din Berlin (RDG). Eforturile depuse de C. - care a folosit și pseudonimul Werner
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
procese. Referindu-se la Iași, Dimitrie Cantemir (1967: 82) arăta: "Cu cincizeci de ani mai înainte, când s-a făcut o numărătoare, s-au aflat în el 12.000 de case, dar în vremile care urmară a fost pustiit de pârjoluri dese și de năvăliri ale tătarilor și leșilor, încât abia a treia parte a scăpat nevătămată". Și dacă o așezare precum Iașul, de o importanță aparte, situată în inima Moldovei pierdea în jumătate de secol 2/3 din locuitori, ce
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
conștient, la început formulat cu voce tare și în scris. Dacă forțele politice de la Nabucodonosor încoace nu ar fi fost convinse că articolele, cărțile, strigătele și manifestele au o valoare, nu s-ar putea explica nici cenzura, nici surîsurile, nici pîrjolurile, nici invitațiile la cină, omagii aduse de Prinți "puterii materiale a cuvintelor" (Edgar Poe). Trebuie să-i acuzăm pe despoți de idealism, pe cei care, luîndu-i pe făcătorii de idei drept potențiali incendiatori, îi plasează fie la Curte, fie în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pojghița de gheață ca la patinoar, neexistând riscul scufundării în zăpadă. Arareori, deasupra capetelor noastre, pe cerul încruntat, se făceau auzite slabele fâlfâituri ale unor grupuri răzlețe de ciori căutându-și cu disperare hrana care scăpaseră ca prin minune de pârjolul înfiorător din liziera de salcâmi de astă-vară. Pentru Mircea, efortul deplasării era cu adevărat un chin. Fiecare pas pe care-l făcea constituia un efort deosebit. Era ca și cum ar fi urcat treptele unui zgârie-nori cu o sută de etaje: fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
vor trebui multă răbdare, un curaj enorm și întreaga înțelepciune a Minervei pentru a le face să meargă mai bine. Sfânta Fecioară a Spaniilor să ne ajute! După această ultimă invazie a maurilor, mai rea decât ciuma, care a adus pârjolul și moartea în țară, după doi ani de captivitate, Navarra își revine cu greu... Pierdut într-o țară barbară, departe de patrie și de familia lui, Castilia se pierde într-o tovărășie pernicioasă și mai mult decât dubioasă, căutând să
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Îi poruncă de la Vodă, fă!! Vrai să paț rușânea că numai în casa me să-și facă turcimea sălaș?!"... Pas de te înțelege: muierea, tăt muiere... O iau atunci cu binișoru': "Pricepe fă muiere-hăi! Ditai Suceava... Tătă Moldova-i un pârjol! Și tu, fă, te frăsui pentru o amărâtă de bojdeucuță?! Așa-i soarta noastră, fă, muiereo!!" răcnesc eu scos din țâțână. Muierea își smulgea părul, se tăvălea în pulbere și blăstăma: "Arză-te-ar focu' să te arză!!... Ba, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
este menținerea acestui război", îl sfătuiește Papa. "Și ce primejdie ar fi ca "Ștefan acela", din pricină că nu e ajutat -, să încheie pace cu turcii..." Își împart cămașa mea însângerată, spune Ștefan cu durere. Au ei habar cu câtă moarte și pârjol am plătit "mântuirea" aiasta? Și vom plăti încă... Ai uitat să pomenești, îi amintește Mihail, că Sanctitatea sa a făgăduit binecuvântarea sa apostolică tuturor moldovenilor ce se vor închina la catedrala catolică de la Baia... Într-adevăr. Și iertarea păcatelor numai acelora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de-i zice Notre-Dame! Ce trăsnaie și aiasta, să-ți duci iapa să se balige prin toate catedralele lumii!... Zău!... Ar merita să le-o tragem! hohotește Ștefan sarcastic. Să simtă pe pielea lor usturimea iataganului! Să cunoască moartea și pârjolul la ei acasă! Mă bate un gând: Ce-ar fi să cădem la pace cu turcii?"... Nu! spune el repede. Nu! Uitați-l! A fost un gând nebun! L-am și uitat. "Pacea cu turcii"! Îmi stătea pe limbă! sare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]