725 matches
-
anume ale lui Ulise, nu ale altcuiva. Unii, nu puțini, risipesc bogăția acestor banalități neconștientizându-le, lăsându-le să se risipească în vânt sau să se piardă pe râul Lethe. Exegeții s-au trudit să decripteze în fel și chip semnificațiile pățaniilor din tinerețe ale lui Ulise, pe care Homer le-a sugerat fără a le spune pe nume, lăsându-i pe cei ce îi vor fi ascultat cântarea să creadă ce vor și să tragă ce învățături consideră că le vor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era în stare vrăjitoarea. El l-a prevenit pe Ulise și acesta a știut să le evite. Dar Ulise a asistat la metamorfozarea tovarășilor săi în porci; Circe i-a pocit râzând suav, cu subînțeles. Ulise a învățat, din această pățanie, că există metempsihoză, că după moarte sufletul supraviețuiește, putându-se întrupa în orice fel de viețuitoare. Circe era ucigașă și numeroasele fiare din jurul palatului erau, de fapt, victime umane reîncarnate. N-a fost descoperirea unui vicleșug banal; Ulise a aflat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bambus, București, 1966; Criza de timp, București, 1969; Amfora sabină, București, 1970; Faetonul, București, 1970; Ploaia bleu, București, 1970; Cimitirul vesel. Monografie sentimentală despre Săpânța (în colaborare cu I. Miclea Mihale), București, 1972; Nord, București, 1972; Sunt fiul lui Nan. Pățanii cu cai, parașute și un avion, București, 1972; Civica, București, 1973; Marșul alb, București, 1974; Jurnal hellenic, București, 1974; Amphitrion, București, 1976; Cartea Chinei, București, 1977; Destine muncitorești, București, 1979; Luptătorul fericit și iubirea lui pătimașă, București, 1979; Fotograful de
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
colaboratori ai ziarului, cu numeroase articole pe temele cele mai diverse. Alături de el se află Constantin Virgil Gheorghiu, care ține o vreme și cronica literară, și D. Murărașu. Sporadic semnează Nichifor Crainic (Fondul muncii), C. Barcaroiu, N. Crevedia (proza Din pățaniile lui Vasile Tăgârțan). Pentru scurt timp gazeta dispune de o pagină de satiră și umor, „Cucurigu”, redactată de Ion Manu. R. se ocupă și de popularizarea operei lui D’Annunzio sau a pictorului Löwendal, dar, în general, partea politică, de
RASARITUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289138_a_290467]
-
mai cu seamă pe cele care aduc în scenă animale cu tabieturi și comportamente omenești: caii de birjă hotărăsc să intre în grevă, sprijinindu-se pe autoritatea Societății pentru Protecția Animalelor (O tragicomedie în Piața Teatrului), un câine își istorisește pățaniile (Domnul Cuțu prizonier) etc. Nu s-au păstrat localizările și traducerile scriitorului (se pare, numeroase) din repertoriul teatral al momentului. Vocația teatrală a lui R. este ilustrată însă pe deplin de scenetele versificate în care predomină șarja lexicală. Se distinge
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul - un Păcală cazon - e reluat picaresc în Soldatul Neață în război (1943) și Pățaniile soldatului Neață (1943). Liceul și universitatea prilejuiesc sondajul altei zone, aceea a adolescenței. 4 pe trimestrul 2 (1941) și Fetele au crescut (1943) radiografiază psihologia unei vârste dificile, fragilă, dar și rebelă, contorsionată în inhibiții, dar și cu nesecate disponibilități
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
București, 1934; Nimic despre Japonia, Călărași, 1935; Sunt soldat și călăreț, București, 1937; Neagu, București, 1937; Turnul Babel, București, 1940; ed. București, 1999; 4 pe trimestrul 2, București, 1941; Fetele au crescut, București, 1943; Soldatul Neață în război, București, 1943; Pățaniile soldatului Neață, București, [1943]; Teatru în bețe, pref. Pamfil Șeicaru, București, 1943; Neață în concediu, București, 1944; Viața în patru labe, București, 1944; Goe fotbalist, București, 1945; Neagu Beagu Cotoiagu, București, 1945; Luluța Pămpărluța, București, 1947; Marinică Mănâncătot, București, 1947
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
a lirismului astral (sau, mai rar, bucolic) cu notația existenței comune și comentariul ironico-sarcastic ori numai cu umorul, căruia I. Negoițescu i-a izolat, urmărindu-i traiectoria lirică, o temă-pivot: eșecul. La Cercul Literar baladistul (Balada sinucigașului, Balada soțului înșelat, Pățania teologului cu arborele ș.a.) face figură aparte printre ceilalți heralzi ai genului, distingându-se prin „luciditatea ironic-amuzată” (Ștefan Aug. Doinaș). O. a tradus cu talent din literatura rusă, dar performanța sa în acest domeniu rămâne versiunea românească a poeziei lui
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
umoristice și istorioare în diferite periodice, mai cu seamă în calendarele sibiene apărute între anii 1906 și 1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită povestire populară axată pe demonstrarea incapacității bărbatului de a rezista la insistențele curiozității feminine. Cunoscând limba germană, P. a localizat o dramă după E. Raupach - Sâmbăta morților (1906). A tradus unele lucrări juridice și politice
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
ca tonalitate de proza autorului brașovean. În schimb, în Liniștea casei (1890) eșuează o tentativă de roman. SCRIERI: Logofătul Matei, Brașov, 1887; Niță dragă, Brașov, 1888; Liniștea casei, Brașov, 1890; Schițe, Brașov, 1893; La târg, Brașov, 1895. Traduceri: Pietari Päivärinta, Pățania mea de la târg. Tovarășul de drum, Brașov, [1900], Bătrâna cerșitoare și vraciul, Brașov, 1911; H. Sienkiewicz, Novele. Natură și viață, Brașov, 1901; Maxim Gorki, Hanul tatarilor și fiu-său, Brașov, 1902. Repere bibliografice: Breazu, Studii, II, 144, 145, 148-149; Cărturari
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
virtuozul jocului cu vorbele, cu înțelesurile și bogăția lor multicoloră se află în slujba unui moralist volubil, înclinat spre ironie. Încă în zona prelucrării, cartea Nezdrăvăniile lui Nastratin Hogea (1853) pleacă în primul rând de la circulația orală a istorioarelor despre pățaniile acestui personaj al culturii populare balcanice și orientale. Aici Nastratin reînvie proaspăt, dintr-o neistovită plăcere a spunerii. Fabulația cu tâlc se desfășoară pe îndelete, ca matcă a unei înțelepciuni milenare, întoarsă și asimilată într-o viziune realistă, în interiorul căreia
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
Hazul sfătos al prozatorului îngăduie uneori analogii cu registrul stilistic al basmului, astfel încât nu distonează deloc prezența în text a unui basm propriu-zis, parcă extras din colecția Povești ardelenești a lui Ion Pop-Reteganul. Prozele componente pun în scenă mici pozne, pățanii diverse (unele cu valoare de pildă), personaje pitorești. Superstiții și eresuri sunt „recuperate” cu farmec în cadrele realului. Privirea povestitorului zăbovește asupra unor mici ritualuri casnice sau asupra unor gesturi cotidiene, consemnate cu acuratețe, procedeul vorbind despre o fascinație a
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
mai grele și mai neobișnuite condiții, chiar în ghearele morții - ceea ce reprezintă o lecție ce nu se cuvine dată uitării. Ar trebui ca arta moșitului să fie învățată așa cum se învață scrima, boxul, călăria sau canotajul. Știu că această ciudată pățanie a omului din Gay Head va părea neverosimilă anumitor locuitori ai uscatului, deși s-ar putea ca și ei să fi auzit sau să fi văzut pe careva căzînd într-o fîntînă - accident care se întîmplă destul de des, însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
agricole speculanților, refuză să intre în cooperativă sau în gospodăria agricolă colectivă) deoarece îl ține în mreje chiaburul. Un activist de partid vine la el și-l «lămurește». Astfel, mijlocașul își va «învinge îndoiala» îndreptându-se pe drumul cel bun (Pățania mamei Ilinca de Puiu Maximilian, Cui vinzi tu? de N. Buzescu, Panaite și-a învins îndoiala de Ionel Țăranu, după o nuvelă de G. Sidorovici, Clienții lui Constantin de Puiu Maximilian). Dacă subiectul e luat din viața unei gospodării colective
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de obicei, prin introducerea unei idile care sfârșește printr-o nuntă (...). Lupta de clasă din satele noastre este înfățișată de multe piese într-un chip cu totul neveridic (...). Într-un mod la fel de simplist este înfățișată lupta de clasă în piesele Pățania mamei Ilinca și Panaite și-a învins îndoiala (...). Redacția revistei Cultura Poporului trebuie să aibă o atitudine principială față de manuscrisele primite, să lichideze liberalismul ce se manifestă în relațiile cu colaboratorii, muncind stăruitor cu aceștia pentru a realiza astfel de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de ceea ce i se întâmplase. Cât despre omul care, cu un mic gest al piciorului, schimbase traiectoria titirezului, își pierduse postul de prim-secretar al unei ambasade occidentale doi ani mai târziu, din pricina unei legături amoroase. Cel care ne povestise pățania asta fusese Șah. — Nu era un novice, știa că patul e cea mai bună capcană pentru un diplomat. Numai că e ceva asemănător cu moartea, nu li se poate întâmpla decât celorlalți... Credeam că povestea avea să se oprească aici
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
un bătrânel senil și bogat. Chiar dacă este ireal să întâlnești la marginea unui sat o casă de schimb valutar, lucrurile se schimbă în clipa în care ne dăm seama că avem de-a face cu o povestire umoristică, cu o pățanie vădit inventată. Experiența și talentul te pot ajuta să credibilizezi aproape orice text. Efortul este însă mult prea mare și bine ar fi ca ziaristul să evite din capul locului asemenea situații inconfortabile. 2.4. Concizia. „Tot ce se taie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Raza literară”, se încearcă și ca poet, fie cu versuri originale, fie cu tălmăciri din Charles Baudelaire și Paul Verlaine. Din 1920 se profilează pe literatura de colportaj, fabricând în serie senzaționale biografii de haiduci sau reluând în prelucrări prolixe pățaniile lui Păcală și Tândală, diferite povești și basme, ale căror surse sunt străvezii (Charles Perrault, Frații Grimm, Petre Ispirescu ș.a.). Și mai puțin inspirate se dovedesc cele 7 000 de versuri din Gruia cel viteaz și tatăl său Novac. Cu
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
haiducul, București, 1924; Popa Marosin, căpitan de voinici, București, 1924; Frați de cruce, București, 1930; Inelul fermecat, București, f.a.; Fata din dafin, București, f.a.; Ștefan Bujor, București, f.a.; Gruia cel viteaz și tatăl său Novac, București, f.a.; Viața, năzdrăvăniile și pățaniile lui Păcală, București, 1930; Haiducul Miereanu, București, 1934; Bujor haiducul, București, 1934. Traduceri: André Theuriet, Frida, București, 1910; A. S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1912; ed. cu ilustrații de I. Anestin, București, 1928; H. Ibsen, Rața sălbatică, București, 1913 (în colaborare
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
în colaborare cu Ana-Maria G. Bottez), Cinci săptămâni în balon, București, 1923 (în colaborare cu A. Constantinescu), Răzbunarea marinarului, București, 1924, Logodnica indianului, București, 1924, Noul Cain. Uzina fermecată, București, 1924, Salvarea miraculoasă, București, 1925, Aventurile familiei Guzgănescu, București, 1925, Pățaniile familiei Guzgănescu, București, [1930], În fața steagului, București, f.a., Aventurile a trei ruși și a trei englezi în Africa Australă, București, 1933, Mathias Sandorf, București, f.a.; Comoara zânelor. Povești din toate graiurile, București, 1923; Moartea mâncătorului de oameni. Povestiri vânătorești din
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
în Lucian Boz, Scrisori din exil, îngr. Mircea Popa, tr. Doru Burlacu, Călin Teutișan și Rozalia Groza, Cluj-Napoca, 2001, 6-70. Traduceri: Georg Trakl, 25 de poeme, Iași, 1938; Willy Ley, Călătoria în Univers, București, 1942; Waldemar Bonsels, Albina Maia și pățaniile ei, București, 1943; Gummerus, Fortăreața, București, 1943 (în colaborare cu Sergiu Dumitrescu); Poetas rumanos, Los Angeles, 1969; 11+11 poetas rumanos contemporáneos, León, 1976; Lucian Blaga, Las poemas de la luz, Venezuela, 1985; Ledo Ivo, Las Pistas, 1986; Yvan Goll, El
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
grijă să-l trecem în cartea de imobil, la întreținere și la plata gunoiului...” Da, am răspuns eu repede, deși știam că tata glumește. „o să plătești din bursa ta”... Coco: Gigel! Ta-ta! Ta-ta! Gigel: Copii, asta a fost pățania cu Coco și tata, dar a meritat, nu? Cu-cu! Cu-cu! Cu-cu! Coco: Cu- cu! Cu-cu! Cu-cu! Gigel: Nu l-am mai văzut pe tata de mult timp râzând cu atâta poftă. Coco făcea acum oficial
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
o singură insignă În piept (pe care o primisem, culmea!, pentru orientare). Dar cealaltă insignă, pe care Carol Horning o etală cu atâta mândrie În prima zi de școală, Încă nu o aveam. Îmi era indiferent. La o adică, dacă pățania Rebeccăi Urbanus era un semn, poate că era mai sigur să rămân așa cum eram. Dacă mi se Întâmpla și mie ceva asemănător? M-am uitat În dulap și am aruncat tot ce aveam alb. Și n-am mai cântat deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
casa” ne a căzut pe căciuli și pe cojoace, pe mâini și pe picioare... Nimeni nu s-a supărat, nimeni n-a scâncit, căci pe plângăcioși n-am vrut să-i luăm cu noi. Toată lumea a râs cu poftă de pățania noastră... Foarte interesante întâmplările povestite de voi, dragii mei! Ce ziceți, mai ascultăm și pe altcineva? Da! răspund în cor copiii. Toți ridică mîinile. Doar Sorina stă cu privirea plecată. Ochii calzi ai educatoarei au observat-o, iar privirea ei
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
de cei care au fost la locul atacului (bineînțeles, cu permisiunea lor), indiferent de gravitatea afecțiunilor ulterioare. Desigur, cei cu afecțiuni mai ușoare și-au reluat mai repede viața de zi cu zi. Au și ei poveștile lor. Temerile și pățaniile lor. Fără îndoială, ziua de 20 martie a fost pentru toți oamenii implicați o experiență care-i va urmări toată viața. În plus, am avut sentimentul că pentru a înțelege mai bine atacul trebuie să avem imaginea adevărată a tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]