725 matches
-
copilăriei și în care, într-un fel sau altul, ne regăsim: primii ani de școală din Humulești „împreună cu bădița Vasile a Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la învățătură-; pățania Smărăndiței cu „Calul Bălan-, când „Smărăndița a mâncat papara, și pe urmă ședea cu mâinile la ochi și plângea ca o mireasă, de sărea cămeșa de pe dânsa-; murdărirea ceasloavelor folosite pentru prinderea muștelor: „când clămpăneam ceaslovul, câte zece douăzeci de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
firelor din războiul de țesut țărănesc; și nu o dată copiii oamenilor săraci și flămânzi mâncau papara și primeau bătaie. Așa stau lucrurile în cazul lui Creangă: orice amănunt stilistic e foarte important și acela dă frumusețe povestirii. În plus, citind pățania Smărăndiței, nu putem să nu ne recunoaștem într-o astfel de întâmplare și ne-o spune chiar Creangă: „ ... așa eram eu la vârsta cea fericită și așa cred că au fost toți copiii de când lumea asta și pământul-. Dacă începutul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ar exista și un început de tipizare. Totul se sprijină pe quiproquo; ițele se încurcă și se descurcă rapid, din zăpăceala generală iscându-se hazul, destul de îndoielnic. Așa se întâmplă în Politica babachei (după Edmond Gondinet), Nerușinații (după Émile Augier), Pățania lui Dumitrache, Uite popa... nu e popa („Convorbiri literare”, 1882), Un leu și un zlot (1910), Moștenire de la răposata (1910, după Eugène Labiche). Temele care îl preocupă pe publicist se regăsesc în revistele lui teatrale, „politice și umoristice”. Discursurile patriotarde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
2. Ce alt titlu ai putea da acestei povestiri? 3. Care din proverbele următoare se potrivește întâmplării? Prietenul la nevoie se cunoaște. Eu ți-am dat voie în pat / Și tu m-ai băgat sub pat. Pe om în viață, pățaniile îl învață. Omului cu învățătură îi curge mierea din gură. Omul prea bun e nebun. Să fii bun și blând la toate dar până unde se poate. Meseria este brățară de aur. 4. Scrie cinci termeni din familia cuvântului bătrân
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
aceasta direct în doaga butoaielor. Aici, cu vin p e jos până la înălțimea turetcilor de la bocanci, rușii s-au așezat pe chefuit, ca și cum ar fi ajuns la porțile Berlinului, timp în care Ion a împuns fuga, sosind, ca să-mi povestească pățania la care fusese martor și actor fără voie. Rușii despre care am spus mai sus erau trimiși în cercetarea locurilor. Nu a trecut decât o zi, și d in urmă, au și apărut alții, grosul lor. Jafurile în casele oamenilor
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pentru mamă. Probabil că au existat neînțelegeri între maică-sa și tatăl lui în tinerețe, mai ales când o soră mai mare de-a lui a adus în casă un copil din flori. El, de fapt, mie mia spus de pățania surorii lui mai mari încă de atunci. Pe de altă parte, el la mine n-ar renunța pentru că perie: „Când v-am întâlnit, am șoptit: „Doamne, nu merit atâta fericire, nu merit această familie perfectă” sau „Atunci am fost cel
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa din fața casei, unde mă jucam cu fratele Vasile (decedat la vârsta de patru ani), unde am avut o pățanie cu un șarpele, despre care voi aminti. NECULAI BULGARUL Pe malul stâng al râului era amenajată o grădină de zarzavaturi care iriga terenul cultivat cu o instalație rudimentară, construită din lemn, cu o roată mare, pe care erau înșiruite cupe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ca să ne spălăm pe față, ne „primenea”, ne îmbrăca fericită, cu ceea ce avea mai nou și mai curat, și așa ne trimetea la Sfânta Înviere. & Biata mămica, în timpul sărbătorilor și mai ales în noaptea de Anul Nou, ne povestea din pățaniile vieții ei și cu nostalgie, dar și făcând haz de necaz. Încerc să rezum o astfel de istorisire. Imediat după terminarea primului război mondial s-a căsătorit, dar mirele ei, din pricina rănilor cu care a venit de pe front, a decedat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să se tipărească bani pentru tot românul. Vom trăi și vom vedea. 8 octombrie 2008 Anteriul lui Arvinte Motto: „O, tempora ! O, mores !” (lat.- „O, timpuri! O, moravuri!”- Cicero) Acum, în prejma declanșării campaniei electorale și pe fondul crizei financiar-economice, pățania lui Arvinte, cuvios viețuitor de mănăstire, al cărui anteriu ajunsese în paragină, ponosit și rupt în coate, fiind nevoit să taie cam a treia parte din poale ca să facă petice, capătă noi dimensiuni și valențe. Arvinte a tot tăiat dintr-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
venit de la Ruși - Ciutea, comuna Letea Veche) și Vasile Călinescu (Poamă Albă), care arată că în secolul al XX-lea meseria „țigănească” trecuse și la români. O fierărie în Lunca avea unul Prențu (pe lângă magazinul mixt) care a avut o pățanie cu un activist de partid prin anii ’50: Activistul de la Bacău umbla cu „lămurirea” prin comună și folosea o brișcă pe două roți, luată de pe la un țăran, cu tot cu cal. S-a întâmplat că a sărit „raful”, șina de fier de pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu vorbe grele, ci s-a întorsă spre casă și l-a strigat tare pe fecioru-său, Veniamin, spunându-i să aducă boii cu plugul că „domnia lui” vrea să meargă la arat. Activistul a bătut în retragere și a povestit pățania, s-a lecuit de propagandă ateistă. X. 4 Evoluția locuinței. Casa cu chiler, casa tradiționalș. Siliștea casei* Vechile așezări din tot arealul românesc, nu numai din Colinele Tutovei sau văile Berheciului și Dunavățului, apăreau, dacă le-am fi privit de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boghiu, pentru Fruntești de Coca șarălungă și de familia Ciuchi, pentru Lunca de familia Ignătescu, de la Iacobeanu Floarea și de la Măria Vr. Pușcuță. 49 Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Fond școala generală Filipeni, dosar 1/1906, fila 32. ////// Scena și pățania o știu de la tatăl meu care o aflase chiar din gura celui pățit, instructorul de partid. * Acest subcapitol a fost scrisă pe baza observațiilor proprii, întărite de studierea unor lucrări de referință: Mircea Eliade, Istoria credinșelor și ideilor religioase, Vol
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din 28 noiembrie 2004 (n.t.). 13 Bécassine este un personaj de benzi desenate apărut în 1905 în primul număr al unei publicații pentru fetițe, La Semaine de Suzette. Povestea creată de Jacqueline Rivière și ilustrată de Joseph Pinchon redă pățaniile unei dădace de origine bretonă la Paris. Personajul a fost vreme îndelungată renegat de bretoni, care văd în Bécassine expresia disprețului elitelor pariziene față de provinciali, prezentați ca "sălbatici" și ridicoli (n.t.). 14 Maghreb desemnează în limba franceză ansamblul țărilor
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ar fi trebuit să l elibereze. Mai târziu am avut explicația: Carp l-a scos, pentru că trebuia să nască noră sa, soția lui Gr. Carp, Ioana Cantacuzino, și se temea pentru viața ei fără de îngrijirile lui Costache. Ne povesti toate pățaniile de la plecarea de acasă cu ofițerul cel înalt. Nu i-au făcut nici un interogatoriu, nu i-au imputat nici o vină. L-au ținut o oră și jumătate în subsolul Kommandanturii cu soldați germani, într-o astfel de murdărie încât s-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
așa de repede înfrățire a învinșilor cu învingătorii și întrebându-se de ce d-na Triandafil mai rătăcise prin Moldova dacă avea astfel de simțiminte amicale pentru cei care ocupau atunci Bucureștii. A doua zi, venind să ne vadă, ne povesti pățania ei și cât fusese de aiurită când s-a pomenit acolo. concertul lui enescu Reveni și Enescu, care hotărî să dea un concert pentru infirmii de război. El voia să continue opera ce făcuse în Moldova de la retragerea armatei noastre
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
gâfâită. Aveți treabă, îmi dau seama. Pot reveni mai târziu, nu era nimic urgent. De fapt, voiam doar să reînnoiesc invitația pentru mâine seară. Clara îl asigură surescitată că a nimerit bine, mai bine ca ori când, și îi povesti pățania prin care tocmai trecuse. Se simțea ușurată să i relateze cuiva competent despre ce i se întâmplase. Domnul Neacșu avea o firmă de construcții și cu siguranță îi putea oferi un sfat. îi povesti cu lux de amănunte despre bucătăria
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
din mașinile hârbuite. Începusem să-mi mai revin. Puține lucruri sunt atât de plăcute cum e privitul la unii care asudă și se spetesc muncind în timp ce tu stai și lenevești, degustând tacticos ceva bunuț. Mă simțeam din ce în ce mai bine, iar nefericitele pățanii nocturne se estompaseră până aproape de dispariție. Eram ca un gândăcel cocoțat sus, pe o bibliotecă, pe un tablou, și mă uitam la amărâții care se canoneau acolo, jos. Mda... ce bine e să fii un gândăcel! Nu tu șefi, nu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de dimineață. Hotărî, așadar, să o ia la pas, prin oraș. După trei sferturi de ceas, ajunse la serviciu. Tocmai la țanc ca să-i vadă pe cei de la firma de dezinsecție cum pleacă la treabă. Își aminti iarăși că toată pățania lui cu ușa, cu accidentul și cu spitalul de la insecticidul ăla pornise. Își aminti și oftă. Intră în vorbă cu nea Anton: "Salut, bre! Care mai e viața lu' matale?". Liniște și pace, tată, liniște și pace", răspunse colegul cel
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
acest lucru, dar nu o făceau cum trebuieă Da, și apoi era viața de stradă din Franța. - Cartierele rezidențiale americane sunt În proporție de nouăzeci la sută pustii, goale de oameni. Aici, omenirea trepidează Încă, spunea Ravelstein. Ravelstein, păcătosul, gusta pățaniile sexuale. Se desfăta cu tot ce era louche, dubios și echivoc. Pentru un anumit gen de conduită, sau mai curând de lipsă de conduită, Parisul era Încă ideal. Dacă Ravelstein se bâlbâia În timp ce mergea, surâdea și perora, nu o făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
șocată. Nieve zâmbi șiret. — Ar fi putut fi și mai rău. I-am spus că dacă mă concediază, am să-i povestesc lui Lilith despre el și Maria. Cred că uitase despre asta. —Lilith și Maria? întrebă Aidan. Nieve povesti pățania cu Max și femeia de serviciu și cum îi descoperise ea; Aidan se tăvălea pe jos de râs. —Îmi place. Îmi place că el a regulat-o pe ea și apoi tu l-ai regulat pe el. —Aidan! exclamă Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Popa, Cântec de inimă albastră, Stai, că trag! Dar virtuțile omului de teatru trebuie căutate în altă parte. Un bun povestitor se arată a fi I. în istorisirile lui pentru copii - reeditate, multe dintre ele -, pline de tot felul de pățanii și năzdrăvănii. Întâmplările narate conțin învățături, spre luare-aminte. Așa, în Meșterul Strică (1937), „roman pentru tineret”, Poveștile unchiului meu (1938), Guguță în vacanță (1942), „roman de aventuri” în versuri, Un cățel, un purcel și-un băiețel (1947). Pasionat de născocirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
unei formații neprofesioniste de muzică rock, confruntate cu obtuzitatea mărunților îndrumători culturali ai sistemului. Țuică de prună consemnează ca un ritual inițiatic participarea unui adolescent la distilarea, după rânduială, a țuicii, soldată cu o beție cumplită; în Ispitirea e istorisită pățania unui țăran matur care, pus - printr-un concurs de împrejurări vodevilesc - în situația de a participa la un examen pentru angajarea pe un post de muncitor, ia examenul cu ușurință, dar nici nu se gândește să se ducă la slujbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
liberală foarte bine văzută, primi diverse avertismente care îi cerură să se conformeze opiniei publice. Fericirea clandestină a cucernicului durase un an întreg; el spera să o prelungească multă vreme, dar, vai! Atâta mulțumire trebuia să se sfârșească printr-o pățanie, pe cât de costisitoare, tot pe-atât de neașteptată. După o convorbire serioasă cu jumătatea sa, doctorul (căci doctor era) îi pretinse să o rupă cu prelatul; ea răspunse că era gata la asta și că nu ar fi răspuns nicicând
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pubertate. Femeile acceptă de altfel cu destulă bunăvoință această sentință fatală. Una dintre ele, extraordinar de frumoasă, refuza foarte hotărât mărturiile unei admirații sincere: Haideți, spunea ea, nu vă cred; uitați că am douăzeci și patru de ani; sunt o femeie bătrână!" Pățaniile conjugale se desfășoară la această vârstă a maturității anticipate; indiferența soților a devenit proverbială; sunt așa de ocupați cu ale lor! Trebuie înțeles acum de ce demimondenele ocupă o anume poziție în oraș; ele au o situație avantajoasă; tronează în lojile
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
compasiunea mai puternică față de persoana A, în raport cu B, poate fi rațional (și moral) întemeiată și astfel: din moment ce pentru B a lua străini în mașină era un comportament frecvent, ea practic „și-a căutat-o cu lumânarea”, cum se spune, deci pățania sa nu ne contrariază; în schimb, pățania lui A s-a datorat absolut unui ghinion. În virtutea socializării în spiritul normei justiției (dreptății) distributive, a echității, ceea ce i s-a întâmplat persoanei A ne apare ca fiind o nedreptate. Oricum, experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]