4,130 matches
-
la Alba Iulia. Tânărul nu păru deranjat de intervenție. Dar nici nu mișcă. — Maică, reluă mămăița uitându-se fix, da’ ce mai dorm... — Să nu fi pățit ceva..., zise el și simți o mare emoție în stomac. Păi ce să pățească, ferească Dumnezeu? Nu îndrăzni să spună ce gândea. Mămăița iar se înfipsese în umărul tânărului. — Alo? Alo? Unde tre’ să ajungeți? Nici o mișcare. — Hai că sunt ceva! se enervă mămăița. Da’ cum să dormi, mamă, în halu’ ăsta? Ce? Sunt
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
opt ani. Ghinionul însă îl urmărea pas cu pas pe dom nul Avram. Deschizând ușa ascensorului, se trezi iar lovit în moalele capului de perspectiva singurătății călătorului cu metroul. Mama lui Răducu lipsea cu desăvârșire. Intră la idei. Să fi pățit ceva era exclus, ar fi vuit tot blocul încă de aseară. De mutat nici vorbă, îl văzuse pe fiu-său chiar ieri jucându se în spate. Gândul că-și schimbase ora de întoarcere se lega în capul domnului Avram de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
care confer? originalitate operei". Astfel, f??? s? abordeze „o clasificare rigid?", ea identific? (În capitolul „R?sfrângeri ale tradi?iei culturale În câteva figuri ale limbajului eminescian") urm?toarele teme ale „lumii eminesciene": „aiontologia"; „na?terea moarte"; „na?terea suferin??: pățim?"; „sacralitatea mo?neagului", „câteva accep? iuni ale lui veac"; „barierele cerului ?i barierele timpului"; „sfinxul p?truns de neîn? eles"; „cifră"; „mirul". Precizând c? „multitudinea motivelor" din opera eminescian?, face extrem de dificil? Întocmirea unui catalog, Zoe D.-Bu? ulenga identific
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
magii, ??i au l?că? În lumea lor. Astfel, zână Dochia are palatul s?u „din stânce sure" lang? râuri de argint „care mi???-n mii de valuri / A lor glasuri Înmiite, printre codri, printre dealuri, / Printre bol?i s?pate n munte"; acolo este lumea „dumbr?vilor de aur cu poiene constelate", a „codrilor de argint ce mi??? a lor râuri minunate", a „p?durilor de aram? ro?? r?sunând armonios" inundate de „p? durile de flori"; acolo „fluviul cânt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Vrei să trezești oamenii în puterea nopții, ca să le spui că ești un criminal? Ar fi spectaculos, dar eu sînt prea bine-crescută pentru asta. CHARLES: Nu te gîndești la mine. EMMA: Numai la tine mi-e gîndul. Ce-ai să pățești, cum ai să te chinui la poliție la judecată, la pușcărie, îmi crește inima. CHARLES: Am să-l îngrop. EMMA: Treaba ta. CHARLES: Și ai să taci? EMMA: Poate... CHARLES: Tu ești, de fapt, criminala. De ce-ai tăcea? EMMA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
a ta. TOREADORUL: Dar tu l-ai omorît pe bietul om... EMMA: Vezi să nu te creadă cineva! Tu 1-ai omorît! TOREADORUL: Femeia e nebună! (Dă să iasă.) EMMA: Nu te mișca, stimate ucigaș de tauri, că mîine o pățești! Ai venit aici, mi-ai trezit pasiunea și cînd soțul meu, pașnicul burghez, a îndrăznit să se opună seducerii mele, ai înfipt spada în el. TOREADORUL: Eu? EMMA: Așa voi povesti eu mîine. Mi-e teamă că o lovitură atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
așează indiferent pe canapea, ele încep să caute, scoțînd la iveală și alte schițe aiurite făcute de tată. Intră SONIA plîngînd, nu salută, traversează camera și iese. GETA: Ce-i cu tine? BUNICA (gata să iasă după ea): Ce-ai pățit, dragă? EDUARD: Las-o în pace, bunico! Are și ea problemele ei. GETA: Și noi nu trebuie să știm? BUNICA: "Problemele ei"?! Nu-s ale ei, sînt ale noastre. EDUARD: Voi vreți să aflați chiar totul? GETA (decisă): Da. Sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Vrea să spună: cu pleașca aia pe cap? SONIA (rîde indulgentă): Zău, tată, astea nu se mai poartă de pe vremea lui Rembrandt (i-o scoate, se observă că tatăl are o ureche pansată, se îngrijorează). Vai de mine! Ce-ai pățit? BUNICA: Ce să pățească?! L-o fi luat careva de urechi cînd a văzut... (disprețuitoare) picturile dumnealui. BUNICUL (încet lui Fane): Spune drept. Te-a mușcat vreun model? FANE: Nu. Dar am citit că marele pictor Van Gogh și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pleașca aia pe cap? SONIA (rîde indulgentă): Zău, tată, astea nu se mai poartă de pe vremea lui Rembrandt (i-o scoate, se observă că tatăl are o ureche pansată, se îngrijorează). Vai de mine! Ce-ai pățit? BUNICA: Ce să pățească?! L-o fi luat careva de urechi cînd a văzut... (disprețuitoare) picturile dumnealui. BUNICUL (încet lui Fane): Spune drept. Te-a mușcat vreun model? FANE: Nu. Dar am citit că marele pictor Van Gogh și-a tăiat urechea. BUNICA: Minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Și dacă nu vrea? VANIA: Trebuie să vrea!! NORA (răsfățată): Și dacă nu poate? VANIA (fioros): Trebuie să poată!!! NORA:(speriată): De ce? VANIA: Pentru că altfel, mă-nțelegi... NORA: Niciodată n-ai vorbit așa. Astea nu-s vorbele tale! Ce-ai pățit? VANIA (se dezmeticește): Da... Ai dreptate... Semn că fiecare dramaturg pe limba lui piere, dar renaște pe a altora, și observația poate fi luată în serios. La rîndul lui, Caragiale însuși își trimite reprezentanții: prefectul ținutului este Tipătescu, la brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
a invitat cu răceală să intre, iar Cristian a Înțeles că ceva nu e În regulă; de obicei Vasile se bucura când Îl vedea, ochii copilăroși i se aprindeau, chipul i se lumina. — Ce vrei? l-a Întrebat sec. — Ai pățit ceva? Te rog să mă ierți dacă... Era În vocea lui o nuanță de tandrețe Îngrijorată, sin ceră, oarecum vinovată, pe care Vasile a remarcat-o, Însă a hotărât să fie precaut, să nu se mai livreze naiv, după cum Îi
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
mă ierți dacă... Era În vocea lui o nuanță de tandrețe Îngrijorată, sin ceră, oarecum vinovată, pe care Vasile a remarcat-o, Însă a hotărât să fie precaut, să nu se mai livreze naiv, după cum Îi era obiceiul. — N-am pățit nimic, Cristian, am leșinat atunci, În seara aia, iar tu ai fugit ca un poltron, ca un câine fricos. — Așa e, sunt laș, mi-e frică de scenele astea... Oricum, totul a fost de un absurd... Din cauza boului ăla de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
trei zile fără ca nebuna să se manifeste. Iar el a devenit conștient de lucrul ăsta abia în a treia zi. Era o liniște suspectă în jurul lui. L-a surprins gândul care i-a trecut prin minte. Probabil că nebuna a pățit ceva. Chiar asta se întâmplase. Nebuna fusese lovită de o gripă exotică. O tulpină mai rară, adusă probabil de la vreun supermarket vizitat de mulți chinezi. Gripă cu febră mare. Cu dureri în tot corpul. În dimineața celei de-a patra
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
parcă stă în stufărișul ăla și îmi face cu mâna. Zice: hai, Ticuleț că așa-mi zicea, Ticuleț -, hai la mine, că mi-e frică aici, sunt singură și tac-tu nu mai vine, pe unde-o umbla, dacă a pățit ceva? Și noaptea am visul ăsta nenorocit, Baroane, să-mi moară la intrare dacă te mint cumva, mă trezesc fleașcă și plâng, pe marginea patului. Plâng ca-n copilărie, când lua tata cureaua și dădea cu ea-n mine fiindcă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
călătorul prăfuit ar fi trebuit să îl scoată de la piept sau din cizmă sau... Un cap - freză ciufulită, plete negre, lungi, așezate pe umeri lați, ascunși sub o geacă de blugi decolorată - se ivi din spatele șevaletului. Prima oară când am pățit asta m-am trezit lângă Zidul Chinezesc. Era în construcție, se murea pe capete, am pictat câteva peisaje extrem de interesante, însă critica le-a desființat, n-au înțeles că eu adusesem realitatea cu mine, cum să creadă așa ceva?, au spus
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
putea spune Pictorul Noroc Chior pe care Îl Pupă Destinul pe Obraji în Fiecare Dimineață? Bine, amice (o, nu, termină cu amice ăsta, altfel vom strica prietenia), să nu crezi acum că putem trece prin ziduri sau că nu vom păți nimic dacă ne vom arunca din turn. Asta nu, toate au o limită, apar și surprize, uneori ești... vizibil, pe Amazon era să mă înec, mă alergau niște canibali dați dracului, ca toți canibalii, de altfel, nu am aflat, totuși
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în dreapta, o lovise de toate pietrele, poate gustaseră și peștii din pulpele ei, nici n-o mai recunoscuseră părinții. ăla n-a fost găsit niciodată, dar acum v-am povestit cum a fost toată tărășenia, iar pistruiata nu ar fi pățit nimic dacă citea poezia MEA și o punea la loc, în bancă. De ce a mototolit-o, poți să te joci așa cu sentimentele cuiva? Nu poți, zic eu, mai ales când este vorba și despre Durere. Cu ea nu te
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
la idei, nu se întreabă dacă nu cumva sunt cuțite acolo. Ați văzut Jack Spintecătorul? Mi-a plăcut. Da... Îmi plăcea atunci când intra în camerele curvelor și punea geanta pe masă. Iar curvele zâmbeau și habar nu aveau ce vor păți. Da, un film extraordinar. Nu vreau să fiu Jack Spintecătorul. E prea mult pentru mine. Poate unul mai mic. Fără cuțite în geantă. Un halat și obiecte de papetărie. Știu eu ce să fac cu ele, în așa fel încât
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să fie văzută ca intervenind și în modelarea personalității. Despre șabloanele gândirii (o altă perspectivă asupra mentalității sau perpetua inocență). Suntem obișnuiți ca pentru tot ceea ce ni se întâmplă să găsim vinovați; prima reacție pe care o avem când o pățim este să căutăm rapid un vinovat; altul decât noi, evident. Asta ne liniștește un pic. Dacă nu l-am putut identifica rapid avem la îndemână un șablon furnizat de mentalul colectiv: să considerăm că vinovați sunt zeii mamei lui (putem
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
acasă un cireș care făcea cireșe zemoase și dulci) și nici nu se gândea să lase câteva și pentru tovarășii lui.Nici n-avea de gând să le răspundă. Copiii erau Îngrijorați. Unul mai mic Începu să plângă. Dacă a pățit ceva Ionucu? S-o fi rătăcit? S-o fi Întâlnit cu mistreții? Dacă s-a Întâlnit cu mistreții? L-o fi mușcat vreun șarpe? Sau un paianjen uriaș și veninos? Or fi lupi În pădurea asta?! Dacă a căzut Într-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
trezit din visare de sunetul telefonului. Auzi în receptor: Sunt la Cireșica, mănânc o înghețată. Simți cum îi fuge pământul de sub picioare și scăpă telefonul din mână. Auzi o voce, ca un clinchet de clopoței: Tată, sunt Ana. Ce-ai pățit? Nimic. M-am speriat când te-am auzit. Uite așa face omul infarct. Te rog să nu mai mănânci înghețată la Cireșica, știi că ai probleme cu gâtul și pe la Cireșica mai trec și o groază de tramvaie. Ce-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și dimineața Să te rogi și să te-nchini Și să cazi și în genunchi Cu fața la răsărit De unde Iisus o venit Pentru noi o patimit. Iar în chip de răgaz Când ai zâmbet pe obraz Sau când rău ai să pățești Biblia să o citești, Că te ajută ca să treci Mai ușor prin zile reci, Îți alungă supărarea Și îți luminează calea.” - cruciulița „Cruciulița tu s-o porți, Niciodată să n-o scoți, Să te apere mereu, De dușmani, de tot
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
floare Să o iei, să o iubești, Dar să n-o batjocorești. Că-i micuță și drăguță Nu face mămăliguță Nici gălușcă, nici plăcintă Că nu este pricepută. Să o iei și s-o înveți Dacă vrei să n-o pățești.” Momentele principale ale nunții erau: furatul miresei, închinatul (darul și bani), mâncatul din aceeași felie de cozonac și băutul din același pahar de vin (mirii se servesc reciproc) , deshobotatul miresei, defloritul mirelui (trecerea în rândul bărbaților), trecerea pragului de către mire
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de ori la biserică la slujbe cu parastas (o farfurie cu plăcinte sau cozonac, colivă, fructe) și o sticlă cu vin - pausul pentru pomenire. Se crede că dacă cei rămași nu poartă rânduieli mortului, acesta „își ia singur”, adică familia pățește necazuri. Acest ceremonial este respectat cu strictețe în zona noastră. OBICEIURI DE-A LUNGUL ANULUI Dintre obiceiurile de-a lungul anului, cele mai bine păstrate sunt obiceiurile de iarnă, de la Sf. Nicolae (6 decembrie) și până la Bobotează (7 ianuarie). Sărbătorile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ana, Elena Badea Cunoscutul designer român, Cătălin Botezatu, a învățat pe propria piele că nu întotdeauna vacanța mult așteptată înseamnă și relaxare. Cătălin Botezatu, recunoscut drept unul dintre cele mai plimbărețe personaje mondene, a povestit ce a pățit într-o vacanță petrecută în Sri Lanka. „Ieșisem să mă plimb pe malul oceanului când doi polițiști s-au apropiat cu puștile îndreptate spre mine. M-au legitimat imediat și, după ce au văzut că sunt turist, m-au sfătuit ca pe
Cătălin Botezatu, amenințat cu mitraliera în vacanță by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72078_a_73403]