804 matches
-
lui Tibor Pálffy, fiind filmată de regizor. Hilda Péter a afirmat că a fost impresionată de scenariu de la prima lectură. Filmările au fost realizate în iulie 2006 și au durat 17 zile, ele desfășurându-se la Sfântu Gheorghe, Comandău, Slimnic, Pădureni (creditat Pădfureni), Belani (creditat Belami), Măgura, Lacu Roșu și în alte zone din estul Transilvaniei. Regizorul a ales acele locații din dorința de a obține o autenticitate mai mare și din respect pentru tradițiile locale, precum și din motive economice. Peter
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
Moacșa () este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Moacșa (reședința) și Pădureni. Până în 2004, din această comună făcea parte și satul Dalnic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moacșa se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (93,51
Comuna Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/310387_a_311716]
-
Ciurila (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Ciurila (reședința), Filea de Jos, Filea de Sus, Pădureni, Pruniș, Sălicea, Săliște și Șutu. Comuna Ciurila, situată la 20 km față de Cluj-Napoca, 25 km de municipiul Turda și la 30 km de Câmpia Turzii. Se întinde pe o suprafață de 72 km, având o populație de peste 1.500 de locuitori
Comuna Ciurila, Cluj () [Corola-website/Science/299577_a_300906]
-
municipiul Turda și la 30 km de Câmpia Turzii. Se întinde pe o suprafață de 72 km, având o populație de peste 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Ciurila și satele Șutu, Filea de Jos, Filea de Sus, Pădureni, Pruniș, Sălicea și Săliște. Comuna este așezată pe Dealul Feleacului - depresiunea Hășdate, în zona bazinului hidrografic al râului Hășdate. Accesul în comună se face prin localitatea Sălicea. În comuna Ciurila se găsește o rezervație naturală pe valea Dumbrava Filei (cunoscută
Comuna Ciurila, Cluj () [Corola-website/Science/299577_a_300906]
-
acestor aprecieri vom cita în continuare numai una, aceea a compozitorului și muzicologului George Deriețeanu, care scria: „Această puternică formație corală s-a distins prin voci, siguranță în execuție și o interpretare realistă. Repertoriul era compus din minunatele cântece ale pădurenilor din Leșu-llvei, prezentate în prelucrarea atentă și inspirată a compozitorului clujean Tudor Jarda, dirijorul lor. Un element nou, prețios și orginal, a constat în faptul că această echipă a cântat acompaniată de o mică formație orchestrală, alcătuită din instrumente populare
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Mărgineni (în trecut, Mărgineni-Munteni, în maghiară "Marzsinén") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barați, Luncani, Mărgineni (reședința), Pădureni, Podiș, Poiana, Trebeș și Valea Budului. Comuna se află în nordul județului, la nord-vest de municipiul Bacău, pe malurile râului Trebiș (un afluent al Bistriței). Este străbătută de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Mărgineni, acest drum
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Dubașu, Lingurari, Luncani, Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni și Tocila. În 1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
1981 Ghelari. Detalii despre aceasta în pagina Consiliului Judetean Hunedoara, În perioada comunistă în Ghelari trăiau peste 2.000 de mineri, localnicii de aici fiind, în mare parte, aduși din zona Moldovei să muncească în minele de fier, dar și pădureni mutați la bloc din satele de munte învecinate. În localitate principala activitate economică era până în anul 2002 mineritul, după disponibilizările făcute în mai multe etape, exploatarea deschisă de peste 2000 de ani este în prezent închisă, intrând într-un program de
Ghelari, Hunedoara () [Corola-website/Science/308663_a_309992]
-
România. Satul Hărpășești se află în Podișul Moldovei, la contactul acestuia cu Podișul Bârladului. El se învecinează la nord cu satul Scobâlțeni (care aparține de orașul Podu Iloaiei), la est cu satul Chilișoaia (din comuna Dumești), la sud cu cătunul Pădureni și la vest cu satul Doroșcani (ultimele două sate aparțin de comuna Popești). Relieful este vălurat cu dealuri sub formă de platouri joase cu înălțimi care se situează între 115 și 178 metri, remarcându-se toate formele specifice podișului: creastă
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
se unesc într-un pârâu - bogat în apă în timpul ploilor, dar care seacă uneori în lipsa lor - numit de localnici Negruțu, în hărți find numit Săuzeni. Din punct de vedere administrativ, satul Hărpășești aparține împreună cu satele Doroșcani, Popești, Obrijeni, Vama și Pădureni de comuna Popești. Prima atestare documentară a satului este într-un uric a lui Ștefan cel Mare din 12 ianuarie 1488, unde este menționat satul Arpășești aflat lângă Todirești, sat dispărut în prezent. La 28 martie 1560 se menționează într-
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
Pădureni este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni (reședința), Rusca, Todireni și Văleni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pădureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
Pădureni este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni (reședința), Rusca, Todireni și Văleni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pădureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,1%). Pentru 2,9% din
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
Pădureni este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni (reședința), Rusca, Todireni și Văleni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pădureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,1%). Pentru 2,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,1%). Pentru 2,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,75%). Pentru 2,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Pădureni din județul Vaslui este compusă din șapte sate (Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni, Rusca, Todireni, Văleni), iar centrul de comună este satul Pădureni. La capătul a peste 20 de ani de transformări continue, satul s-a transformat într-o așezare
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,75%). Pentru 2,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Pădureni din județul Vaslui este compusă din șapte sate (Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni, Rusca, Todireni, Văleni), iar centrul de comună este satul Pădureni. La capătul a peste 20 de ani de transformări continue, satul s-a transformat într-o așezare atipică peisajului rural general românesc - dispune de amenajări care nu pot fi văzute
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,75%). Pentru 2,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Pădureni din județul Vaslui este compusă din șapte sate (Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni, Rusca, Todireni, Văleni), iar centrul de comună este satul Pădureni. La capătul a peste 20 de ani de transformări continue, satul s-a transformat într-o așezare atipică peisajului rural general românesc - dispune de amenajări care nu pot fi văzute nici unele orașe din țară. Planurile de transformare a comunei au
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
decât eram", a povestit Temistocle Diaconu pentru HotNews. Printre cele mai spectaculoase investiții ale primăriei se număra piscină, sală de spectacole și un parc inedit. Toate acestea în paralel cu investiții în infrastructura rutieră și de utilități. Piscina de satul Pădureni este una dintre cele mai importante atracții pentru tinerii din sat și din zonă. Însă construcția sa a fost privită cu scepticism încă de la avansarea acestei idei, și chiar și acum ea este prezentată în media ca "moft" într-o
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
moft" într-o comunitate care nu este "100% asfaltată". Cu toate acestea, primarul susține că bazinul a avut un impact deosebit în comunitate, că investiția a fost deja amortizată și că în prezent aduce bani la buget. Temistocle Diaconu, primar Pădureni: "Cu piscina eram dator să o construiesc. Înainte de 1989, am rămas mâhnit de faptul că mai mulți copii și tineri s-au înecat în iazuri improvizate. Am propus să se facă un fel de ștrand, o groapă betonată cum i-
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
Biserica de lemn din Pădureni (fost Țop), comuna Mintiu Gherlii, județul Cluj, datează din anul 1929. Are hramul „Sfânta Treime” și a fost construită din bârnele unei biserici vechi de lemn donată de locuitorii din Diviciorii Mari. În 1929-1930, ortodocșii din Pădureni au construit pe
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
de lemn din Pădureni (fost Țop), comuna Mintiu Gherlii, județul Cluj, datează din anul 1929. Are hramul „Sfânta Treime” și a fost construită din bârnele unei biserici vechi de lemn donată de locuitorii din Diviciorii Mari. În 1929-1930, ortodocșii din Pădureni au construit pe locul primit prin reforma agrară o biserică de lemn acoperită cu țiglă, cu hramul Sfânta Treime. Lucrarea a fost încredințată meșterilor Ioan Kiss și Ioan Fülöp din Sic. Banii necesari lucrării au provenit din vânzarea pădurii, iar
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
stea și scânduri de sicrie. O nouă biserică, din lemn de gorun, a fost construită între 1766-1768 pe „Gruiețele Poienilor", loc aflat la marginea satului (acum „După Grădini"). A fost folosită până în 1913. În 1930 a fost dăruită ortodocșilor din Pădureni (Țop). Icoanele împărătești din fosta biserică de „după grădini" (Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfântul Ierarh Nicolae) au rămas în Diviciorii Mari. Biserica a fost dotată cu un iconostas sculptat de Wilhelm Ruprich din Dej, pictată între 1937-1938 de Iuhasz
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
locuitori. Crețești este așezată între Podișul Moldovei și Dealurile Fălciului, aflându-se în mare parte în limitele bazinului hidrografic al râului Lohan. Se învecinează la nord cu comuna Tătărăni, în nord-est se învecinează cu orașul Huși, la est cu comuna Pădureni iar la sud cu comunele Hoceni și Dimitrie Cantemir. Altitudinea medie a comunei este de 246m, cele mai înalte forme de relief constituindu-le platourile structurale (dealurile Rușilor (362m), Dobrina (361m), Cimitirului (300m)), iar cele mai joase sunt culmile interfluviale
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
se realiza prin adunarea lui la ceafa într-un conci, un rotocol susținut de o bucățică de lemn sau metal. Primul conci este făcut de nânașa. 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect didactic-2008 2. Augustin Pădurean, Viorel Lăcătuș- "Huța satul îmbrățișat de păduri" ed. Astra-Dej, 2008 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect didactic-2008 2. Augustin Pădurean, Viorel Lăcătuș- "Huța satul îmbrățișat de păduri" ed. Astra-Dej, 2004
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
nânașa. 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect didactic-2008 2. Augustin Pădurean, Viorel Lăcătuș- "Huța satul îmbrățișat de păduri" ed. Astra-Dej, 2008 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect didactic-2008 2. Augustin Pădurean, Viorel Lăcătuș- "Huța satul îmbrățișat de păduri" ed. Astra-Dej, 2004
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
Constantă) • (Corbu) • (Costinești) • (Credință) • (Crucea) • (Cumpănă) • (Cuza Vodă) • (Dorobanțu) • (Dunărea) • (Eforie Sud) • (Fântânele) • (Floriile) • (Galita) • (Gălbiori) • (General Scărișoreanu) • (Ghindărești) (Grădină) • (Gură Dobrogei) • (Hațeg) • (Istria) • (Izvoarele) • (Lazu) • (Luminița) • (Moșneni) • (Năvodari) • (Negru Vodă) • (Nisipari) • (Nistorești) • (Nuntași) • (Ostrov) • (Palazu Mare) • (Palazu Mic) • (Pantelimon) • (Pădureni) • (Pecineaga) • (Petroșani) • (Rasova) • (Săcele) • (Șibioara) • (Sinoie) • (Straja) (Traian) • (Tuzla) • (Vadu) • (Vama Veche) • (Agighiol) • (Babadag) • (Baia) • (Bălțenii de Jos) • (Beștepe) • (Cataloi) • (Căprioara) • (Ceamurlia de Jos) • (Enisala) • (Făgărașu Nou) • (Frecatei) • (Horia) • (Iazurile) • (Jurilovca) • (Lunca) • (Mahmudia) • (Murighiol) • (Nalbant) • (Niculițel) • (Ostrov) • (Poștă) • (Rahman) • (Sarichioi
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]