505 matches
-
astfel. Într-o zi spusese: - Fiul nostru e pierdut! Și de atunci se făcea că nu mă vede. Or, și de astă dată căuta să-mi ocolească privirea, dar mâna lui frumoasă îmi mângâia obrajii, pe care altă dată îi pălmuia, orbit de mânie. - Iartă-mă că te-am alungat de acasă la vârsta de doisprezece ani, începu tata oftând cu amărăciune. - Tipograful din provincie la care m-ai băgat ucenic, m-a dat afară după zece zile, tată, fiindcă i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pe caimacul noroios, împroșcat de un vehicul pe manșeta pantalonului. Azvârl printre dinți apa adunată sub limbă în chipul hâd al unei dezolări catastrofale: în craniul bine conturat de rumegușul cenușiu al gândurilor mele. E o hârcă pe care o pălmuiesc cu sete, deși mă plimb fără grabă, cu mâinile înnodate pe șezut. Când însă mă iau cu ea la trântă, desprind brațele din josul șalelor, le duc roată prin aer, și zic: „hâc!”. Trebuie să spun de două ori „hâc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
prin ochelari, o pagină goală, cu multă luare aminte. - „N-avem bani”, spunea cu glasul plângăreț, frățiorul, imitând pe maică-sa. - „Bine”, răspundea liniștit încasatorul, „dacă n-aveți bani ridicăm mașina de cusut”. - „Domnule de la mașină”, se văita celălalt copil, pălmuindu-se peste obraji și bocindu-se ca mă-sa, „domnul Trotzky zicea că vineri seara aduce toți banii acasă”. Dar încasatorul improvizat apuca mașina de cusut de un picior și se străduia să o miște, prefăcându-se că vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Ochii lui apoși, ca două stele zugrăvite cu lături, îi păstrez în amintire, pe un cer de sânge, și de flăcări, și de smoală, într-o noapte cu tristețe fără leac. „Să-i ardem o țuică”, îmi propuse Ferdinand Sinidis, pălmuindu-mă cu surâsul său ironic. Țuica era o șliboviță poloneză de esență concentrată. El înghiți, totuși, dintr-odată conținutul unui pahar plin. După aceea îi pieri surâsul, deveni neliniștit, plescăi din limbă și începu să vorbească răstit, întunecat de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
A fost „țsss”... și gata. Încă o dată „țsss”... și iară e gata. Muierea mă cuprinde întărâtată cu vârfurile degetelor încrețite de spălat, se așază pe muchia patului de lemn și mă vâră între pantalonii ei, din spărtura căra, rana sexului pălmuiește pentru întâia oară un copil care o asigură bâlbâind că mai cunoscuse până la dânsa încă o sută de amante, în vreme ce o ultimă juisare îl ține cu fălcile încleștate și cu gâtlejul strâns, din care i se prelungește un „âââââ”... pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
lucrurile păruseră promițătoare. Oprise un tip care purta beretă și îi ceruse o țigară, dar omul îl amenințase că va chema poliția. Apoi acostase un tânăr îmbrăcat în trencicot și cu o pălărie de damă pe cap, însă tânărul îl pălmuise și o luase la sănătoasa. În timp ce agentul de stradă Mancuso mergea pe Chartres Street, frecându-și obrazul care tot îl mai ustura în urma palmei primite, auzi ceva ce părea a fi o explozie. În speranța că vreun individ suspect a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
îndoieli că vei rezista prea mult în arena coruptă a politicii. — O, scoate-mă de aici! Am să încep să țip dacă mă mai lăsați mult timp. Lanțurile astea mă strâng. — Da’ mai tacă-ți gura, Nelly, se răsti Dorian, pălmuindu-l pe Timmy peste obrajii lui trandafirii. Ieși din casa mea și du-te pe stradă, unde ți-e locul. — Vai, strigă marinarul, ce lucru groaznic poți să-mi spui! — Vă rog, pleda Ignatius. Mișcarea nu trebuie să fie sabotată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să-mi spui! — Vă rog, pleda Ignatius. Mișcarea nu trebuie să fie sabotată de lupte interne. — Credeam că mi-a mai rămas cel puțin un prieten, îi spuse marinarul lui Dorian. Văd că m-am înșelat. Dă-i drumul înainte. Pălmuiește-mă din nou, dacă îți face plăcere. — Nici nu vreau să mă ating de tine, pramatie. Mă îndoiesc că vreun scriitor angajat, silit fiind, ar putea scrie o melodramă atât de atroce, comentă Ignatius. Și acum, lăsați chestiile astea, degeneraților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
vreau să mă ating de tine, pramatie. Mă îndoiesc că vreun scriitor angajat, silit fiind, ar putea scrie o melodramă atât de atroce, comentă Ignatius. Și acum, lăsați chestiile astea, degeneraților. Obișnuiți-vă și voi cu puțină decență și bun-simț. — Pălmuiește-mă, țipă marinarul. Știu că mori de dorința s-o faci. Ți-ar plăcea să mă rănești, nu-i așa? — Se pare că nu se va liniști dacă nu-l faci să simtă puțină durere fizică, îi spuse Ignatius lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
este sceleratul care m-a concediat în mod atât de brutal. — N-ai scris dumneata scrisoarea? — Domnul Gonzalez era extrem de dictatorial. Nu mi-ar fi permis în ruptul capului să mă apropii de mașina de scris. Ba chiar m-a pălmuit o dată, destul de rău, când ochii mei au privit din întâmplare la o corespondență pe care o scria într-un limbaj teribil. Dacă îmi îngăduia să-i lustruiesc pantofii ieftini pe care-i purta, eram mulțumit. Știți doar cât este de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
În regulă, spuse Insch Într-un final, Încuviințând din capul lui mare și chel către agentul care tremura din toate Încheieturile. Du-te afară și așteaptă. Steve Stripperul se târî afară, cu capul În pământ, arătând de parcă ar fi fost pălmuit. După ce ușa se Închise, Insch Îi făcu semn lui Logan. — Am o treabă specială pentru tine În această dimineață, spuse el scoțând din buzunarul hainei o pungă mare de stafide trase În ciocolată. Încercă fără prea mult succes să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mesajul? Cameron flutură o mână, făcând cu ea cercuri aleatorii, pata roșie de pe bandaj lățindu-i-se și mai mult. Nu știu. A zis că se-ntoarce! Și cum e cu fetița? Anderson se purtă de parcă Logan l-ar fi pălmuit peste față. Dură cu totul zece secunde să-și revină Îndeajuns cât să spună: — Fetița? — Fetița, Cameron. Cea care a sfârșit moartă, acoperită cu un sac de gunoi de-al vecinului tău de deasupra. O mai ții minte? Un băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Îndesat. Preț de o clipă, În aer a plutit amenințarea unei Încăierări, dar un chelner abil i-a desprins cu forța degetele lui Margaret Diamond, până când femeia a trebuit să-i dea drumul lui Amory. După aceea ea l-a pălmuit furioasă pe chelner peste față și și-a azvârlit brațele În jurul gâtului escortei sale inițiale, Încă furioasă — O, Doamne! a strigat Amory. — Să mergem! Haide odată, că nu mai găsim taxiuri. — Chelner! Plata! — Haide odată, Amory. Gata cu vrăjeala. Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
heroină. Aș vrea să le arăt lui Otis Jackson și altor traficanți locali fotografiile unor homosexuali cunoscuți. Vreau... Dietrich clătina deja din cap: — Nu, nu te poți întoarce pe teritoriul municipalității ca să-l interoghezi pe individul pe care l-ai pălmuit cu pistolul, iar cei de la LAPD, de la Narcotice, n-or să ne dea nici o listă cu dealerii de-acolo. Asta mulțumită escapadelor tale. Luă o copie din Herald de pe biroul său, o îndoi și îi arătă un articolaș: „Trupul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și se opri. Danny încetini și se apropie de el la pas. Christopher zise: — Salut. Vrei să te bucuri de priveliște împreună cu... Danny îl pocni în abdomen, își umplu pumnul cu o mână de păr blond și începu să-l pălmuiască până când își simți degetele ude de sânge. Luna lumină fața aceea: nici o lacrimă, ochii larg deschiși, supuși. Danny îl lăsă pe băiat să îngenuncheze pe ciment și îl privi cum se ghemuiește în chimono. — L-ai văzut pe bărbatul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mai târziu. — Claire, am credibilitate politică în fața ta? — Da, ai. — Atunci hai să încercăm și altceva. Mi-ar plăcea să te văd și în afara activității noastre de sindicat. Tot chipul femeii se destinse. Danny simți că are chef s-o pălmuiască până când cățeaua se va înfuria, devenind un dușman pe măsură. Zău că mi-ar plăcea, spuse el. Tovarășul sincer și direct, variantă comunistă. Claire spuse: — Ted, sunt logodită. Danny îi răspunse: — Nu-mi pasă. Claire se întinse după poșetă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Și-ți mai pot spune că n-ar fi trebuit să trimiți un patriot american atât de anemic împotriva noastră. Anemic și stângaci. Chiar a căzut într-un cuțit? Mal o lovi cu palma deschisă. Claire se clătină, apoi îl pălmui și ea, fără să verse nici o lacrimă, ci doar cu obrazul înroșit și mânjită cu ruj. Mal se întoarse și strânse în mâini balustrada, speriat de felul în care arăta. Claire zise: — Ai face mai bine să renunți. Ai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Mal îl lovi cu piciorul și îi smulse acul din venă. Buzz văzu o hârtie de-o sută de dolari odihnindu-se lângă o seringă nouă de pe noptieră și înțelese că Loftis și Claire cumpăraseră un indiciu prețios. Mal îl pălmui pe dealer, încercând să-l trezească din aburii drogului. Buzz știa că e inutil. Îl smulse dintre palmele lui Mal, îl târî la baie, îi vârî capul în closet și trase apa. Roland Navarette se întoarse la realitate, cuprins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
uneori pustiu. * Atunci când nu găsesc noduri în papură, căutătorii înghit cu noduri. * Lupul își schimbă părul; omul și-l păstrează. * Cel ce-și face semnul crucii pentru a fi văzut de alții, nu este văzut de Dumnezeu. * Cel ce te pălmuiește, regretă că ai numai doi obraji. * Frica păzește bostănăria, dar nu și casa de bani. * Paza bună atrage atenția. * Nu aduna mai mulți bani decât poți să numeri. * Puterea stă în minte, nu în flinte. * Decât să tragi de-a
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
dimensiunile nasului. * Unele urechi sunt surde la ceea ce stăpânii lor nu vor să audă. * Călcatul în picioare nu se referă doar la bocanci. * Dacă cineva îți trage o palmă peste obrazul drept, întoarce-i-o pe cel stâng. * L-a pălmuit doar pe obrazul stâng, pentru că el e de dreapta. * În Parlamentul României se practică insultele verbale și artele marțiale. * Deși nu e tăiat de sabie, capul plecat nu se mai ridică. * A sta cu privirile în pământ înseamnă că ai
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pierderea idealurilor, de dispariția credinței într-un reper etern valabil. Andrei Petrovici Versilov, personaj central al romanului, se înscrie în seria „demonilor”, preluând chiar unele elemente din biografia lui Stavroghin (interesul pentru fetele tinere, legătura cu femei considerate „nebune”, sunt pălmuiți public de indivizi pe care nu-i provoacă la duel, zvonurile despre infamiile produse îi înconjoară permanent). Caracterizându-l, prințul Sokolski identifică una dintre problemele majore care-l interesează: „Dumnezeu și existența lui, cu alte cuvinte dacă există sau nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
amintind mereu marea scenă a răzbunării; noi toți, fără excepție, ar trebui să punem mână de la mână și să-l despăgubim pe actorul Carmelo Beno, actorul amendat la Roma cu 144 de franci pentru că, jucând într-o seară Hamlet, a pălmuit în plin spectacol și de-adevăratelea pe Margherita Purovitch, Ofelie cu care avusese în culise, înainte de a intra pe scenă, o ceartă extrem de violentă. Ar trebui să-l despăgubim, pentru ca toată lumea - inclusiv cei care-și închipuie că nu joacă zilnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
adevăratelea pe Margherita Purovitch, Ofelie cu care avusese în culise, înainte de a intra pe scenă, o ceartă extrem de violentă. Ar trebui să-l despăgubim, pentru ca toată lumea - inclusiv cei care-și închipuie că nu joacă zilnic în Hamlet - să înțeleagă că, pălmuind-o avea pe Ofelia, omul acesta n-a făcut altceva decât să demonstreze că între Hamlet și viață nu e nici o graniță, că gesturile piesei sunt exact gesturile spectacolului zilnic în care jucăm de la matineu până-n amurg. Dar la 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
RIDICÂNDU-I CAPUL, ÎI DĂDU CÂTEVA PALME RĂSUNĂTOARE. "TREBUIE SĂ MĂ GRĂBESC, ÎȘI SPUSE EL. TREBUIE SĂ AFLU DE LA EL TOT CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎNAINTE SĂ ÎNCEAPĂ CONFERINȚA, CA SĂ ȘTIU CE SĂ FAC CU EL." Cuprins brusc de mânie, pălmui din nou fața lipsită de viață. Atunci ceva din senzația pe care i-o provoca atingerea pielii îl făcu să se înfioare. În lunga lui experiență avusese de-a face cu oameni aflați în toate gradele de inconștiență. Dar aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ca să merg cu el și cu domnul Frank în birouri, strângând în mână un ciocan în caz că ne întâlnim cu hoții -, și el înșfacă din mâinile mele cealaltă carte, cea despre penisuri și vagine și relații sexuale, și ne îmbrâncim, ne pălmuim și ne lovim cu picioarele, el mă înjură și mă trimite în mansardă fără cină, unde stau și îmi ascult ghiorăielile mațelor și zgomotele de la masă, discuțiile și zăngănitul farfuriilor de sub mine și îmi doresc să îl văd mort, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]