1,801 matches
-
pentru ca mai apoi să ajungă secretar de redacție la ” Evenimentul zilei”. Scriitorul pleacă în armată în 1943-1945. Ajunge corector la ”România liberă” în 1945. O viață ca un roman ”Moromeții”, ” Delirul”, ” Imposibila întoarcere”, ” Marele singuratic” și ” Cel mai iubit dintre pământeni” sunt doar câteva dintre capodoperele literare pe care Preda le-a lăsat moștenire literaturii române în scurta lui viață. În centrul destinului lui Preda s-a aflat literatura, considerată ” Singura soție și iubită a lui Marin, care nu l-a
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
Marin la Casa Modei”, mai spunea soția scriitorului în același interviu. O moarte misterioasă ” În fața morții nu mai ești nimic, nu mai ești poet, ești un simplu om care trebuie să dispară”, spunea Marin Preda în ”Cel mai iubit dintre pământeni”. La 57 de ani, în noaptea de 15 spre 16 mai 1980, în același an în care cunoscuse succesul cu celebrul roman ”Cel mai iubit dintre pământeni”, Preda a fost în fața morții un simplu om, care a trebuit să dispară
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
om care trebuie să dispară”, spunea Marin Preda în ”Cel mai iubit dintre pământeni”. La 57 de ani, în noaptea de 15 spre 16 mai 1980, în același an în care cunoscuse succesul cu celebrul roman ”Cel mai iubit dintre pământeni”, Preda a fost în fața morții un simplu om, care a trebuit să dispară. Scriitorul a fost găsit mort în camera cu numărul 6 din vila de creație de la Mogoșoaia, înecat în somn în propria vomă, după o noapte în care
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
romanului ” Delirul”, prin care adusese în fața opiniei publice, în plin regim comunist, profilul moral al generalului Ion Antonescu, prezentându-l într-o lumină pozitivă. Se mai spune că a atras și mai mult atenția Securității prin ”Cel mai iubit dintre pământeni”, capodoperă în care amintește de ”era ticăloșilor”. După moartea lui, au apărut voci potrivit cărora Preda ar fi avut în lucru un alt roman, în care urma să arate cum au fost lichidate valorile neamului românesc, în „obsedantul deceniu”. Adevărul
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
impresia și convingerea: „Și se făcea că după ce am părăsit Terra mă aflam în imperiul lui Hades. Și am zărit plimbându-se prin întinderile cerești vechi cunoștințe din presă, care, când au dat cu ochii de mine, m-au înfruntat: - Pământean nefericit, mai crezi în virtuțile presei libere de orice angajament? Doar ai trăit printre ziare peste 65 de ani... - Da, mai cred... - Degeaba ai trăit... Nu vezi că ești dintotdeauna legat de mâini și de picioare?! Puteai scrie tu în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93101_a_94393]
-
atunci când va veni momentul să știm cum să le abordăm, cum să le dezvoltăm, astfel încât să rămânem cu o serie întreagă de valori pe care le-am recunoscut și le recunoaștem ca valoroase și să nu ne pierdem identitatea de pământeni; și aici va fi o mare problemă. - Despre cosmonautul israelian, care n-a ajuns în viață pe Pământ, Ilan Ramon, ce ne puteți spune? - Asociația Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE) al cărei președinte sunt, deja, de doi ani și voi mai
Manifestare internațională la Ierusalim [Corola-blog/BlogPost/93419_a_94711]
-
orice, cu excepția ideii de glumă. - Dacă nu sunt indiscret, de cine a fost...? - De niște oameni mult mai inteligenți, mai puternici și mai inventivi decât noi. De oamenii adevărați și naturali, dacă mă pot exprima astfel. Adevăratul Pământ și adevărații pământeni există undeva, În Universul nesfârșit ce ne Înconjoară și din care facem și nu facem parte. Seamănă ca două picături de apă cu planeta noastră și cu noi. De fapt, Terra și noi semănăm cu ei până la identificare. Cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Cu o singură diferență. Mai exact, două: Ceilalți sunt mult mai evoluați tehnic decât noi și trăiesc Într-o altă dimensiune temporală. Foarte simplist spus, timpul lor existențial are o durată incomparabil mai mare decât timpul nostru. De exemplu, un pământean veritabil are un ciclu de viață care se măsoară cu secolele terestre. Adaug că durata naturală a timpului În Univers este a lor, nu a noastră. Acesta este motivul eșecului sistematic al oamenilor de știință de pe Terra II, ca să zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
creaturi au fost destinate să populeze Terra II, ceea ce s-a și Întâmplat, cu succesul care se vede cu ochiul liber. Am mimat, cât puteam de bine În Împrejurările date, calmul, arătându-mă chiar curios și interesat. - Și ce urmăreau pământenii din ediția princeps? Pentru ce Întreg acest efort? - Impulsul lor ține de dorința irepresibilă a tuturor ființelor raționale de a-și cunoaște viitorul. Și, poate, nu doar a celor raționale. E o chestiune fascinantă, dar și cam riscantă aceasta privitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
reușit să mă fac Înțeles foarte bine. Va cer scuze... Mister Adam, nimeni nu atentează nici la libertatea, nici la iluziile, nici la visurile sau idealurile dumneavoastră. Le puteți păstra intacte acum și pururea și-n vecii vecilor; experimentul adevăraților pământeni n-are nimic de-a face cu ele. În toată povestea asta nebună, nu faptul că dublăm destinul altor ființe umane este important. Îl repetăm până la un punct, dincolo de care Îl prefigurăm, nu uitați asta. La un moment dat Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
aceea postgeneză a Dumnezeului creștin. Ba chiar are o finalitate mai neutră decât a Lui. Cel de Sus l-a azvârlit pe om În lume la supărare, la nervi, blestemându-i și pedepsindu-i astfel pe Adam și pe Eva. Pământenii originari n-au fost animați de resentimente și de impulsuri punitive la adresa noastră. Și nici nu ne cer recunoștință, iubire și devoțiune! Nu ne cer nimic altceva decât să ne vedem de treabă și să-i ajutăm indirect să edifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nonsens, o aberație. - Mă consolez că nu-i, totuși, cea mai mare din câte există... - Înțeleg aluzia, Însă refuz să răspund la provocări. Prefer să vă mai semnalez ceva privitor la decalajul uriaș dintre durata vieții Celorlalți și cea a pământenilor care suntem. Se pare că el a variat pe parcursul experimentului: inițial, timpul alocat vieții cobailor umani (văd că sintagma vă deranjează, dar asta este situația), timpul respectiv, așadar, era de circa zece ori mai mare decât În prezent, fiind redus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
for Engineered Negligible Senescence demonstrează că omul dispune de resurse genetice suficiente pentru a trăi câteva sute de ani - aproape de o mie - și că este chiar natural să se Întâmple astfel. Personal, consider că probabilitatea scurtării duratei de viață a pământenilor din motive de operativitate În derularea experimentului stă În picioare mai convingător decât explicația biblică a puseelor umorale care Îl cutreieră pe Dumnezeul extrem de nervos și de impulsiv al perioadei postgeneză. Parcă ne-am aștepta la un plus de calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
aprinseseră și fremătau luminile de avertizare. Dacă marii templieri și șefii politici și religioși musulmani depășeau faza consensului de principiu și treceau la fapte, o eră nouă se deschidea În fața omenirii: vârsta de aur rediviva. Sau, poate, aspirația nebuloasă a pământenilor către o vârstă de aur proiectată nostalgic În trecut abia Începea să-și deseneze conturul de realitate posibilă Într-un viitor născut sub ochii lor: putea fi așezată acum Întâia bornă a celor o mie de ani de pace, belșug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ca de obicei, greșești. Nu, n-așteptăm gratitudinea nimănui, deși am avea tot dreptul la ea. Iar pericolul nu-l reprezintă binele În sine, ci generalizarea lui la nivel planetar. - Aveți marota vorbelor mari: nivel planetar, specia umană, binele general, pământenii... Să fim serioși. Cine vă dă dreptul să judecați și să luați hotărâri În numele tuturor oamenilor? Pe ei i-ați Întrebat ce cred, le-ați cerut vreodată părerea? Poate n-au nici un chef să renunțe la binele lor simplu, comun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
practic, omenirea din ceea ce dumneavoastră sunteți Înclinat să numiți umilința condiției sale de cobai cosmic. Nu-i adevărat. Nu mai e adevărat, ca să mă exprim exact. Rolurile s-au inversat, cei care conduc jocul nu mai sunt Ceilalți, ci noi, pământenii de gradul II, cobaii... Ceilalți au pierdut deja controlul asupra jucăriei pe care au născocit-o. Ei nu mai monitorizează rezultatele unui experiment autentic, ci ale unuia dirijat de voința Centrului. Văd ceea ce vrem noi să vadă. Puterea a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
părerea mea, unul dintre punctele slabe ale planului său. Mi se pare destul de improbabil ca o civilizație atât de avansată - fie și exclusiv În domeniul tehnologiei - să-și decidă viitorul creditând la modul absolut o singură sursă. Preocupările futurologice ale pământenilor, ediția princeps, sunt, probabil, mai complexe, nu se pot reduce la... Roger m-a Întrerupt ciocănind În masă și ridicând două degete, ca la școală: - Pot să te Întrerup puțin? Întâmpinarea ta pare judicioasă; există Însă un contraargument ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai elementară. - Zoran vrea să fie stăpânul lumii, asta-i tot, a spus ea cu dispreț câtuși de puțin mascat. Controlul istoriei, manevrarea evenimentelor - vorbe, vorbe, vorbe. Insul se visează marele guzgan, șeful suprem, alfa și omega. Nu raporturile dintre pământeni și Ceilalți Îl preocupă - acesta este pretextul, acoperirea. Miza reală o reprezintă schimbarea funcției și a menirii Centrului. De la Începuturi, rolul lui a fost să vegheze la supraviețuirea speciei umane, lăsându-i Însă acesteia libertatea să se miște și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de la Revoluția franceză. Tot ce părea pînă atunci rodul Întîmplării și al mecanicii cerești, o luptă de principii Înalte, un joc al destinului, fluctuații ale istoriei, precum hachițele zeilor din Olimp - dintr-odată va fi clar ca lumina zilei: un pămîntean trăgea toate sforile. Dovada era nu numai că Antichrist exista (ceea ce nimeni nici nu se Îndoise), dar că Necuratul Își avea complicii săi pămînteni. Mitropolitul rușilor de pretutindeni, căruia parcă Îi căcuze voalul de pe ochi, vedea aievea legiunile lui Antichrist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
era mai importantă decât cea din cereale, care se va impune mai târziu, când cerealele au fost cerute pe piața externă. Tot din categoria țăranilor dependenți facă parte locuitorii satelor numite „slobozii”, fie că sunt oameni străini de țară sau pământeni în căutare de condiții mai bune de trai. Domnii Moldovei au încurajat pe boieri să întemeieze „slobozii” pe moșiile particulare, acordând unele înlesniri și scutiri pe un timp limitat. Așa a luat naștere Slobozia Filipeni pe moșia Rosetti, ai cărei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vor impune limitarea zborurilor cu avionul; prin 2030 va începe colonizarea Lunii; ceva mai târziu vor deveni rentabile și zborurile în interiorul sistemului solar. Dar nu se va putea merge mult mai departe: într-adevăr, chiar atingându-se viteza luminii, unui pământean i-ar trebui patru ani și trei luni pentru a ajunge la steaua cea mai apropiată; pentru a merge mai departe, astronauții ar trebui să trăiască o viață întreagă la bordul navei lor, fiind înlocuiți în timp de propriii copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
șopti ceva pe limba lor și femeiuștile deveniră zâmbitoare, se apropiară țopăind de oaspeți și-i înconjurară cu părintească grijă. Îi apucară pe Dromiket 4 și pe Stejeran 1 de mâini și porniră cu toții spre ușa stației. Ușa despre care pământenii bănuiau că dă într-o încăpere dădea, de fapt, într-un bulevard feeric luminat, intens circulat și zgomotos, pe laturile căruia se înșirau mulțimi de baruri, de cinematografe, videoteci, biblioteci, cinemateci, franzelării, marochinării, horincii, carmangerii, cazinouri, tripouri, bistrouri, depouri, restaurante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pentru emanciparea femeii, neptunieni mici, păroși, îmbogățiți peste noapte din vânzarea gustoșilor gogoșari, centauri din Proxima Centauri cu trup de cal și cap de taur, dansatoare lungi, subțiri, de prin părțile Andromedei, ce-și puteau îndoi trupul până rămâneai bujbe, pământeni ce căutau de lucru, marțieni care tot opreau călătorii încercând să-i convingă că și pe Marte e viață, venusieni care vindeau pliante turistice cu Terra etc., etc. Episodul 21 La barul „Supernova” În sfârșit, tot mergând ei pe bulevard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
2, pătrunseră, nu fără o firească emoție, înăuntru. Înăuntru era cam întuneric și mirosea ușor a spray. — Fiți cu ochii în patru, le strecură printre dinți comandantul Felix S 23 lui Dromiket 4 și Stejeran 1. O muzică plăcută, cum pământenii nu mai auziseră de pe vremea când stațiile marțiene nu erau bruiate, plutea în atmosferă. La mese stătea puțină lume: un grup de trei pentodauri din constelația Gemenilor, care sorbeau din trei sonde suc de nutreț, două cilioaie de 19-17 ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
întrebă chelnerul. — Nu, mersi. — Poftiți, doamnă! se aplecă chelnerul și Getta 2 se uită pe pieptul lui după butonul cu whisky, îl găsi și apăsă. Chelnerul icni scurt și plecă după comandă. — Voi ce luați? se întoarse Getta 2 către pământeni. — Stai puțin, răspunse Felix S 23, aplecat peste butoane. Ce scrie, mă, aici? — Biftec, citi Stejeran 1. — Ce e asta? întrebă comandantul Felix S 23. — E de mâncare, îl lămuri Getta 2. Luați întâi ceva de băut. — Unde scrie, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]