35,668 matches
-
nebun pe deasupra cortului, zbura în loc ca legată. în cort, o voce de bărbat cînta " Amintirile sunt sudoarea sufletului" și Opujiș plăti și intră. Înăuntru, pe o masă, stătea magul încins la brîu cu un șarpe care își înghițea coada. în păr avea trandafiri roșii. Cînd să-și termine cîntarea luă o acută țintind cu glasul înspre caninul său, nimeri pasărea de deasupra cortului și o doborî cu glasul aidoma săgeții. După care își oferi serviciile vizitatorilor. Pentru un sfert de napoleon
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
a fost a treia moarte a căpitanului Haralampije Opujiș. "Nu înțeleg nimic", gîndea tînărul Opujiș părăsind cortul. Atunci se auzi un glas din spatele său. - Mai bine că nu înțelegi! Cînd locotenentul se întoarse, îl zări pe mag cu trandafirul în păr și-l întrebă: - Unde-i adevărul? Trăiește sau nu trăiește taică-miu? - Orice om are două trecuturi - i-o întoarse magul - unul se numește "încetinire"; acest trecut crește odată cu omul de la nașterea lui și merge pînă la moarte. Celălalt trecut
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
zonelor erogene. Sex în grup! Vezi ce face mass-media? Că de la jurnaliști a pornit totul... ...Și, pentru prima dată, după multă vreme, Haralampy a avut dreptate: la un “Jurnal” apare dl Ioan Talpeș, care pune lucrurile la punct Stând “cu părul cam vulvoi Și făcând pe supăratul: -«Ce să fie ? Nu-i nimic. A trecut»” bivolariatul... Aplauze! Și s-a adeverit, și de această dată, că doar mass-media a stârnit toată hărmălaia punând la cale un viciu de procedură la reținerea
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
viața, alternând metaforă drumului, a călătoriei cu cea a casei și izbutind, în acest sens, un mic și foarte frumos poem aproape suprarealist: „Întinzi o pânză/ o prinzi în cuie pe râma înaltă/ dar înainte de a-ți alege/ pensula cu păr de cal/ deschizi fereastră/ prin ea năvălește că un celt/ vântul/ și izbește cu furie pânză/ care se umflă se umflă se umflă/ până când casă se urnește din loc/ și despica în două pământul”. (un posibil tablou de Werner) De
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
să mă ajungă și am oferit celor doi - un psihiatru cam de patruzeci de ani, adept al lui Lacan și o freudiană ortodoxă ceva mai în vârstă - câteva cuvinte cheie pentru o discuție de specialitate. Când respectivii se luau de păr, eu am luat primul tramvai de pe linia 7. M-am așezat la fereastră și, înainte ca tramvaiul să cotească pe Bahnhofstrasse, am mai aruncat o privire în direcția perechii care gesticula pe marginea trotuarului. Nu de mult am auzit că
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
acestei motociclete mi-am împlinit un vis al copilăriei mele. Când eram mică, unchiul meu Karl, care avea și el una, mă așeza în ataș și pleca cu mine prin împrejurimi. Eu stăteam cuminte în ataș și vântul îmi zburătăcea părul. Amintirea plimbărilor în atașul marca Felber e una dintre cele mai frumoase din viață.“ Și scoțând o fotografie din buzunarul de la piept al salopetei de piele, mi-a pus-o în fața ochilor. Fotografia înfătișa un bărbat ca la vreo șaizeci
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
memoria Aglajei. De ce s-o fi sinucis la 40 de ani, în culmea succesului, iubită de un bărbat mai tînăr? O voce: Fiindcă i se cuibărise de mică o frică în burtă, de atunci, de cînd mama ei atîrna de păr de cupola circului și frica a crescut odată cu ea pînă a întrecut-o. Cum să trăiești cu o frică mai mare decît tine? Altă voce: Aglaja locuia concomitent în două lumi, în trei, în cîte lumi vrei și toate lumile
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
întîlnit cu poezia celuilalt și, culmea, nu știu ce mînă nevăzută le-a întors ceasurile să sune la aceeași oră. Poezia e peste tot printre noi. Răsfoiesc o carte elegantă într-un format înalt și îngust cu coperta verde ca bentița din părul Aglajei: Povești pentru Aglaja, volum conceput, îngrijit și prefațat de Sorina Jecza. Cu desene de Adriana Lucaciu. A fost prezentat în cadrul programului Hommage Aglaja Veteranyi, realizat la Timișoara de către Centrul Cultural German, Fundația Interart Triade, Fundația Culturală Artmedia. Ne aflăm
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
era limitat: avea picioare mai curînd scurte, fruntea îngustă, era durdulie fără rotunjimi generoase și destul de blondă. Unde putea găsi contrast mai frapant decît cel oferit de exuberanța unduitoare și aurie a fiicei ei? Veronica era blondă nu doar prin părul bălai ce-i cădea în valuri pe umeri, ci mai degrabă printr-un soi de lumină ce emana din tot trupul ei; atunci cînd se găsea alături de maică-sa, s-ar fi putut spune că îi împrumuta un pic din
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
lor și al celei de alături. Înaintând tot pe dreapta străzii urmau câteva case mai mici, apoi o curte lungă cu gardul vopsit În albastru , unde locuia doamna Iutzi, o coafeză foarte cochetă care-și flutura din mersu-i țeapăn un păr blond platinat , totdeuna aranjat impecabil. Arăta ca scoasă din cutie la orice oră o Întâlneai, iar noi, copiii, o urmăream cu simpatie și curiozitate fiindcă lăsa În urmă un parfum de violete ce ne amintea de primăvară. Era unguroaică venită
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Emil Brumaru Nu-mi arunca cercelul tău în suflet ( M-aș prăbuși sub greutatea lui!) Ci dulci frînghii cu noduri parfumate, Din rochii împletite, să mă sui, Preacredincios, la gura ta de carne În care fructul moale-i omorît, La părul ce-ți atîrnă ca paingii Din turnuri de cetate peste gît, La sînii albi întemeind religii Ce-n nici un pergament descrise nu-s, Cu fragede minuni de rotunjime Și Înălțări la cer, precum Isus!
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9050_a_10375]
-
nu mai înțelegea întrebările, dar răspundea, răspundea, răspundea... S-a trezit într-un pat alb, singur, într-o cameră albă. În locul seringii se afla doar acul și tubul perfuziei. Apoi, în locul bărbatului mascat, care punea întrebări, o figură deschisă, cu păr blond. - Gata?! Am fost operat? Când? Nu se poate! - Ba da. Operația s-a terminat acum cinci ore. A fost OK. Dar vreau să te întreb ceva: când am început anestezia ai răspuns normal, apoi ai continuat în limba franceză
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
zeiței Și o sărută până la delir, Invizibil o sărută, Căci nu i-a fost dată Să poarte o așa cruce a bucuriei Pe acest pământ al nimănui. Puternică suia lumina în cel îngropat pe când privirea îi era sfâșiată de aurul Părului sfânt ce se îndepărta Fără să se oprească Sau prea mult oprindu-se, Căici o clipă poate să fie Plină de spaimă frumoasă, Clipă de sărut pietrificat Pe invizibil. 11 decembrie 2006 * De printre flăcări cine cheamă sfâșiat De chiar
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
Numai eu pe ascuns descuiam cîte-o ușă să slobod captivele la rîu pînă-n orașul lor să înoate la vale prin valuri să ducă un cînt din ochii mei că din bibliotecă le dăruiam cîte-o carte filă cu filă spălată de părul meu de scorțișoară și uscată la vînt înainte ca soarele ucigaș din păduri să răsară. O misiune ce-a îndemnat primarii celor două urbe să mă răsplătească la concursul de fidelitate față de orașul lor dar făcînd chipuri ursuze să mîrîie-n
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
sa și care suflet nu-și are Cuvântul Lui Dumnezeu din care a fost Întrupat? 921. Nimeni nu va ști vreodată de ce s-a născut un nimeni pentru a muri același nimeni. 922. Privește la vântul cuvintelor neînțelese cum spulberă părul Învolburat de evenimente ale acestei lumi și Înțelege-ți speranța. 923. S-a Învins cineva pe sine fără să moară? 924. Oricât de mult ai dori să devii un altul până la moarte tot tu vei rămâne chiar și cu amintirile
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
nu putea fi singur fără de verbul său. 948. Deși ne credem stăpânii acestei lumi nu suntem decât niște creaturi jalnice fiindcă fiecare vietate are propria ei lume. 949. A plecat cineva din această lume cu cel puțin un fir de păr din corpul pe care l-a hrănit o viață Întreagă? 950. Care sfârșit nu a avut vreodată propriul său Început? 951. Cel mai departe de tine nu poți fi decât tot tu Însuți, precum și cel mai aproape. 952. Dovada existenței
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
poet, nomad fără cort! Diadema ta de gheață ce minune a firii! dansează, dansează prin aerul mut! Prin fața mea trece vecia, cu carnea Înflorită de miresmele timpului, cu sângele deraiat de iubire, cu venele grației tăiate-n văzhuh. Pe vârfuri, părul tău străbate troiene de dor, cu alintul fulguit În fantasme. Nu mai pot să ascult recviemul din ornic, nu mai am nici hrisovul dăltuit necuvânt. Suav, În saturnalii ninge tare, În Roma zeii se prenasc pe-ascuns, juvenaliile se-ntrec
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
istovește, îmi plătesc orele le sfâșii în bucăți capul tău cade greu, am senzația că-i lipsește corpul așa strălucește cuvântul fără contur Un fluier, dar nici un cântec Stau în iarbă și-mi visez visul un cap cu ochi umezi păr ud sângeriu îmi beau ceaiul visul plutește în ceașcă neted și sfărâmicios îl înghit visul are gust de miere și lămâie sunt oboistă și înverzită ca o broască țopăi dintr-un vis în altul țin în mâini un fluier, dar
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
la izbucnirea vegetației. Muguri viguroși plesneau fără de veste, dând petalelor de cais libertatea primăverii. De parcă atâta ar fi așteptat, iarna dispăru brusc, lăsând locul unor zile călduroase. Eram În delegație. Paltonul mă sufoca. Noroc că nu-mi luasem și căciula. Părul de pe spinare mi se năclăia de transpirație. În pavilionul institutului de cercetări, se simțea venirea primăverii până și În mersul personalului. Femeile veniseră cu rochii viu colorate, cu pardesie ușoare, alergând vesele de la stația de autobuz spre intrarea În incinta
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
afundă mâinile În buzunarele cauciucate ale halatului, scoțându-și o țigară. Buzele se deschiseră nervos, dezgolind la iuțeală dinții Îngălbeniți și lacomi s-apuce capătul filtrului vegetal. Labele Îi tremurau, cu flacăra brichetei dereglată atât cât să-și pârlească ușor părul căzut peste fruntea Îngustă și Încrețită. Postura În care fusese pus Îi displăcea. Se prefăcu interesat de mișcările celor din groapă. Mi s-a făcut milă de el. Află dragul meu, că sub influența radiațiilor, de la un anumit prag sau
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
ușile institutului. Curând Începură să apară cercetătorii. Femelele ușor iritate și mai ales stăpânite de curiozitate iar masculii gravi, impasibili, pășeau cu grabă spre locul unde mă aflam. În urma tuturor, târșindu-și Încălțările de protocol, venea bătrânul Lobo. Smocuri lungi de păr Îi atârnau de peste tot. Perciunii albi se clătinau ușor În bătaia vântului. Când ajunse În dreptul meu, ceilalți Îi făcură loc, respectuoși. Bătrânul privi oțărât?, apoi fără a mă privi, zise: Deci au apărut primele semne. Dacă nici acum... mai adaugă
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
descoperi frumusețile ce palpită la gîtul tău cum o venă umpli șoseta cu bluesuri te descurci cu picturile oare ce se-ntîmplă-n prezent cu prezentul însuși un violoncel e necăjit ca o morsă la țărmul mării mîine nu mai contează spaima părului face deliciul flăcării o piatră asudă învelită-n ziar un ochi sparge fereastra.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
Nicolae Ioana Calul murind Pe răzor întins cu puțină iarbă în loc de păr cu puțină umbră în loc de coadă cu puțină piatră în loc de dinți plouă pe el în întunecime e viu doar în ape în noapte e alb ușor și elastic crupa albastră lungă Pace vouă cîmpiilor caselor, calul cu o floare în tîmplă
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
cu tălpile vii cuie pe unde calci și nu mai vii cuie negre ascuțite ascuțite pe ploaia argintie pe ploaia curată unde rachiul udă coama și greabănul ros cuie unde cade miros decapitate Pe răzor întins cu puțină iarbă în loc de păr cu puțină umbră în loc de coadă cu puțină piatră în loc de ochi desfiguratul pietriș cai de o singură moarte se sprijină căzuți în întuneric pe spate întinși și luminînd locul cu grabenele deșirate Pe ce vară urechile ridicate pe ce cîmp; copitele
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
Aici să aud focul sau frigul sau iarba cu glasul rece. Toamna cîinelui acoperit de frunze amuțind sub frunze. Să mă poată acoperi umbra unei vieți clătindu-se pe zid sub lună. Femei din cimitire grele cu umbrelă și cu părul înghețat femei nemișcate masive deasupra mea cînd dorm să le văd mișcînd buzele. Fiul Eu plec spre marea fără întoarcere spre aburul ce iese din ocean ca dintr-un bivol orb voi umbla prin haos cu ochii deschiși și dacă
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]