34,057 matches
-
N-am lipsit decît două săptămîni din acest colț de pagină și s-a iscat ditamai conflictul între Telefob și cititorii revistei noastre. Nu-și poate face omul liniștit concediul, fără ca unii sau alții să nu se trezească dîndu-și cu părerea, polemizînd steril. Ba că televiziunea e o tîmpenie, după cum s-a exprimat academic Telefob în intervenția lui extremistă și fără nuanțe, ba că nu putem trăi fără micul ecran, care ține loc de de toate, după credința cititorului care s-
CRONICA TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15141_a_16466]
-
Luminița Marcu Alexandru Mușina nu e interesat de părerea criticii literare: "Nu sînt ipocrit cînd spun că nu sînt importante pentru mine cronicile la cărțile mele." Mai mult, ni se înfățișează imediat o poveste cu personaje, din genul celor nerecomandate sub 15 ani: " Criticul este un profesionist, este un
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
pildă, un excelent gust în materie de proză contemporană străină: Alexandru Mușina e cel pe care l-am auzit printre primii vorbind despre Italo Calvino, cu o admirație de cunoscător adevărat. Tot Alexandru Mușina are o foarte actuală și interesantă părere despre relația poeziei cu publicul, e un fel de democrat al acestei relații. Alexandru Mușina e unul dintre cei mai fini cunoscători de poezie universală și dacă toată ursuzenia creată de bătăliile pierdute pe cîmpul literaturii (ce vocabular războinic desuet
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
prin naștere, cineva prieten cu C. Rogozanu, cineva de sex feminin (poantele favorite ale lui Alexandru Mușina sînt cu dame, gîsculițe, demimondene, provinciale, zburătoriste etc.), în fine cineva care scrie din orice altceva decît din convingere. Pentru că nu există convingere, părere, opțiune firească, relaxare în lumea culturală așa cum se vede ea dinspre "justițiarii" noștri de azi. Alexandru Mușina, Sinapse, Editura Aula, Brașov, 2001, 222p., f.p.
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
sau Contr'Un, opusculul celebru al lui Etienne de la Boétie apărut mai demult la noi, tradus în harnica Editura Universal Dalsi (editor Maria Marian, în tălmăcirea excelentă a Lenei Stan și Laviniei Stan, amândouă semnând notele) nu a avut, după părerea noastră, comentariile potrivite unei culturi asemănătoare celei române, în fine descătușată în Decembrie '89. Se spune că, fără Montaigne, Etienne de la Boétie ar fi rămas un necunoscut. Numai prietenia lor înflăcărată, o prietenie pasională, după Sainte-Beuve, numai mariajul sufletelor lor
Servitutea voluntară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15156_a_16481]
-
arabă ori africană aflate la studii în Franța au recunoscut deschis că mutilarea e curentă în țări ca Emiratele Arabe, Yemen, Arabia Saudită, Irak, Egipt, Sudan ș.a.; pe de altă parte, cîteva doamne de pe Sena, specialiste în sociologie, au venit cu părerea că noi, europenii, n-ar trebui să ne amestecăm în practicile sexuale de pe alte continente, liber consimțite, de altfel, și intrate în cutumă. Poziția dnei Accad, născută pe alt continent, mi se pare singura rațională. Așa și canibalismul reprezintă o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
e o carte, să zicem, o culegere de eseuri despre viitorul României, și toate sînt scrise de bărbați, ei bine, asta nu poate rămîne așa. Și cum să corijezi acest lucru? Foarte simplu, invitați o femeie să scrie. M.T.: Ce părere aveți despre corectitudinea politică aplicată unor scriitori de genul lui Francis Stuart, cunoscut pentru vederile lui pro-fasciste? V-am citit eseul "The Wartime Broadcasts of Francis Stuart edited by Brendan Barrington" (Emisiunile din timpul războiului ale lui Francis Stuart, publicate
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
premierul a descoperit virtuțile stilului miștocăresc, o certă inovație în politica autohtonă la vîrf, dar soluție epigonică, în comparație cu miștocăreala populistă exploatată de un CVTudor sau de un Traian Băsescu pentru a-și asigura locuri de frunte în simpatiile alegătorilor. După părerea mea dl Năstase a intrat într-o confuzie ajungînd să exploateze virtuțile acestui stil. Un premier care în loc să comunice mesaje clare ajunge la exprimări în care luarea peste picior și amenințarea în formule șmecherești nu dă impresia unei persoane prea
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
Esența lor poate fi concentrată astfel: la noi, în anii care preced al doilea război mondial, sporirea cantității de literatură pune pe critic în dificultăți serioase, fiind obligat de împrejurări să citească tot ce apare nou și să-și spună părerea la modul cel mai obiectiv posibil. De unde nevoia scrierii, într-o țară în deplină desfășurare culturală, a unei istorii a literaturii române. Iar pentru a aduce la îndeplinire acest deziderat este nevoie de cunoașterea monografică a celui mai mare poet
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
e dominantă și protectoare și așa mai departe. Acest filon se amplifică mai ales în capitolul intitulat Sex. Capitolul e un exemplu tipic pentru dezinvoltura monografistului și are două direcții de discuție: prima, cea mai adecvată și mai interesantă după părerea mea este despre ambiguitățile de limbaj și de situație în foarte multe dintre poveștile lui Creangă. De aici se dezvoltă un capitol separat, intitulat chiar Ambiguități, poate cea mai interesantă, echilibrată și argumentată contribuție a autorului la interpretarea operei lui
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
bune miliarde de oameni mi se pare inacceptabilă. Iată motivul care m-a determinat să-ți scriu, deși interimatul în care te afli mă face să cred că vei dispărea curînd din paginile unei publicații serioase ca aceea pe care părerile dumitale o compromit. Posed televizor de la începutul anilor '60. Primul a fost un Rubin de origine sovietică, o cutie solidă și fără moarte, pe care l-am schimbat totuși, din simț patriotic, cu un Luchian românesc get-beget. Firește, emisiunile de pe
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
o zonă de adevăr. Și nu le poți cere oamenilor să nu se mai gîndească la acel strop de adevăr, pentru că, oricum, e vorba despre o generație care nu mai poate modifica mersul actual al României." Iulia Roșca e de părere că întrebarea din titlul editorialului ei ar trebui să și-o pună "distinșii politicieni la fiecare sfîrșit de an". Citez concluzia acestui editorial aniversar: "Ar fi nedrept ca din cortina neagră ruptă în decembrie '89 să se confecționeze doar prapuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
a declarat că guvernul pe care îl conduce vrea să pună punct tranziției în anul 2003. În anul 1996, pe vremea cînd nu era nici premier și nici președinte al partidului pe care îl conduce azi, Adrian Năstase era de părere că tranziția s-a încheiat în România. După ce PDSR-ul a pierdut alegerile, tranziția a revenit la ordinea zilei și a rămas chiar și după ce autorul conceptului de post-tranziție a revenit la putere. Dovedind că nu are memoria scurtă, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
rigorile meseriei, în beneficiul opiniei, al unei opinii voluntariste, inflamate și, în cele mai multe cazuri, semidocte. În locul unei știri folositoare, corecte și fără emfază, care să identifice timpul, locul și natura unui anumit eveniment cultural, mediile oferă, într-o cantitate îngrijorătoare, păreri personale emise de către persoane inexistente în esență. Iar semnele sigure ale acestei inexistențe sînt verbiajul, delirul ideatic, agresiunea gramaticală, incontinența frazeologică. Să fie responsabilă de această stare de lucruri o conștiință colectivă sedusă egal de exclamația narcisiacă și de retorica
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
meu sînt niște ticăloși, mai mici sau mai mari, nu e cazul să mă uit și eu puțin în oglindă? Cred că nici obiceiul de a ne întocmi liste numai cu nonvalorile care ne conduc nu e mai sănătos. După părerea mea, oricare dintre noi ar trebui să aibă și o listă cu oameni de valoare, pentru propria sa igienă lăuntrică. În acești ani ai tranziției ne-am lăsat în prea mare măsură influențați de presa mizerabilistă a unor securiști cu
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
într-un atac la baionetă contra criticii foiletonistice, lipsite de sistem și de teorie, neadaptată mișcărilor europene din a doua parte a secolului XX. În Luceafărul nr. 17, dl. Mincu întreprinde un adevărat rechizitoriu la adresa întregii critici postbelice, rămasă, după părerea d-sale, la un impresionism primar, inaptă a înțelege structuralismul, semiotica, psihocritica, socio-critica și mai ales textualismul. Cronicarul e serios nedumerit în privința criticii pe care dl. Mincu o va practica în cenaclul pe care-l conduce. Se întreabă dacă debutanții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
în oameni și lucruri. M.R.P. suferea de maladia nervoasă incurabilă, ceea ce îl făcea uneori, în glumă, să se compare cu Dostoievski. Crizele sale aveau loc serile, de obicei, când era singur, ore întregi, pe gânduri. Despre mine nu avea o părere prea bună. Mă prețuia, totuși, zicând că, neavând cine știe ce talent, aș fi fost deștept; zicea, unul care, în discuțiile noastre aprinse, știa să dea contra. Asta o spunea și musafirilor importanți, prima dată când mă vedeau, de pildă lui Gogu
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
vânzătoare în tinerețe, citise o proză proletcultistă execrabilă. În încheiere, Gogu își aplaudase zgomotos nevasta, primul și singur. Comesenii, servili, aplaudaseră și ei, furtunos. Cred că eu fusesem singurul care nu bătuse din palme. Dar Gogu vroia neapărat să cunoască părerile comesenilor despre proza consoartei sale. Cu un gest poruncitor, el îndrepta brațul către fiecare la rând... Toți aduceau niște laude penibile. După fiecare, Gogu aplauda, satisfăcut. Când îmi venise și mie rândul să-mi spun părerea, după ce Gogu, morfolindu-și
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
vroia neapărat să cunoască părerile comesenilor despre proza consoartei sale. Cu un gest poruncitor, el îndrepta brațul către fiecare la rând... Toți aduceau niște laude penibile. După fiecare, Gogu aplauda, satisfăcut. Când îmi venise și mie rândul să-mi spun părerea, după ce Gogu, morfolindu-și muștiucul, își îndreptase spre mine, autoritar, brațul, eu spusesem calm, de-al naibii, că proza e un lucru greu, că e nevoie de experiență, cultură și talent, talent, talent, repetasem, cu pauze pline de subînțelesuri, rotindu
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
și simbol al "deconstrucției și reconstrucției". Titlul romanului are mai multe sensuri în franceză. Opinia mea, și nu numai a mea, este că Noul Roman nu a murit, că cel mult se poate vorbi de fostul Nou Roman. Care este părerea dumneavoastră? Alain Robbe-Grillet: Părerea mea este că romanul nu poate fi decît "nou". Dacă nu este "nou" nu poate exista. Singurii scriitori care au dăinuit în istoria literaturii sunt cei care au înnoit literatura, la fel cum singurii pictori care
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
și reconstrucției". Titlul romanului are mai multe sensuri în franceză. Opinia mea, și nu numai a mea, este că Noul Roman nu a murit, că cel mult se poate vorbi de fostul Nou Roman. Care este părerea dumneavoastră? Alain Robbe-Grillet: Părerea mea este că romanul nu poate fi decît "nou". Dacă nu este "nou" nu poate exista. Singurii scriitori care au dăinuit în istoria literaturii sunt cei care au înnoit literatura, la fel cum singurii pictori care dăinuie sunt cei care
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
neagă această opinie și reia unele teme. A.R.-G.: Neagă care opinie? R.B.: Neagă opinia că Noul Roman ar constitui o etapă încheiată, bine dstinctă în istoria literaturii... A.R.-G.: (Replică brusc, vădit nemulțumit): Deloc. Este oricum o părere complet idioată. Trei pătrimi din ceea ce se scrie în ziare sunt prostii. Jurnalismul nu este făcut pentru a scrie lucruri inteligente ci este făcut pentru a trezi interesul publicului și a-i face eventual poftă să se uite la cărți
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
care s-au spus pe marginea romanului dumneavoastră: acțiunea din La Reprise se petrece în Berlinul imediat postbelic, distrus de război, fapt care în plan simbolic ar putea corespunde alternanței deconstrucție-reconstrucție. Romanul este însă și o autobiografie fictivă - sunt de părere criticii literari. A.R.-G.: Este o autobiografie care nu este totdeauna fictivă. Tema "dublului" este pur autobiografică. Numai că, știți, romanele mele au fost întotdeauna autobiografice. Singurul roman care trece drept neutru, rece, lipsit de autor, este La Jalousie
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
autor. Cercetătorii care au respins paternitatea scriitorului ardelean au făcut-o motivând exclusiv prin realizarea artistică precară a piesei. Deși recunoaște că multe aspecte "amintesc de aproape Țiganiada", Lucia Protopopescu crede că, totuși, piesa ar fi fost scrisă în colaborare, părere împărtășită și de Elvira Sorohan. Ioana Em. Petrescu însă, invocând "calitatea cu totul rudimentară a piesei" se arată circumspectă că măcar unul din autorii ei ar fi poetul ardelean. Aceeași părere o are și Mircea Vaida pentru care piesa "fără
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
că, totuși, piesa ar fi fost scrisă în colaborare, părere împărtășită și de Elvira Sorohan. Ioana Em. Petrescu însă, invocând "calitatea cu totul rudimentară a piesei" se arată circumspectă că măcar unul din autorii ei ar fi poetul ardelean. Aceeași părere o are și Mircea Vaida pentru care piesa "fără virtuți artistice", chiar "execrabilă", nu poate fi atribuită integral lui Budai-Deleanu, dar acceptă posibilitatea participării poetului măcar la crearea eroilor țigani cum ar fi, de pildă, Pipirig Iștoc. Ion Istrate este
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]