1,190 matches
-
el. Dacă faci asta, poate că o să fie mai ușor de Înțeles... o să mă Înțeleg pe mine Însămi. — Mă rog, nu sînt psiholog. Cum rămîne cu părinții tăi? Chiar vrei să vorbesc cu ei? Wakefield Își imaginează că discuția cu părinții l-ar putea ajuta să găsească idei pentru un discurs cu totul nou. Susan Îl apucă de mînă, de abia stăpînindu-și entuziasmul. — Hai s-o facem chiar acum. Wakefield dă din cap, alungînd interpretarea măgărească a frazei care Îi trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să pună mâna pe unul să aibă impresia că au pierdut ceva important. Atunci aveau să dea fuga la ziare ca să ceară numărul viitor. Fair Exchange trebuia să devină nodul de comunicații al orașului, care anunța fiecare talcioc, ședință cu părinții, târg de vechituri și concert de colinde, oferind totodată urări pentru zile de naștere, șei la mâna a doua și colecții Barbie și Ken abandonate în favoarea albumelor cu abțibilduri Spice Girls. — Nu crezi, întrebă Mike Wooley, invidios din cauza atenției care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o mașină de vânzare, ci pentru că de-acolo aveau să afle exact ce se mai întâmpla prin Woodbury. — Vedeți, domnule Morton, oamenii nu mai sunt interesați de expoziții florale sau crichet rural. Vor să afle despre bazaruri și ședințe cu părinții și despre când va avea loc următorul târg de vechituri. Toți vor dori Fair Exchange și, dacă nu îl aveți în magazinul dumneavoastră, veți rata o ocazie minunată să atrageți oamenii să cumpere alte produse. Ca prin minune din spatele standului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nu te rănesc decât o dată, dar dacă ne-am căsători, te-aș răni ani de zile. Să nu simți iubire pentru cineva, oricât de mult ți-ai dori, e tot o formă de a-l înșela. Știu. Mi-am văzut părinții făcând acest lucru. Îmi pare nespus de rău. Și sunt conștientă că e numai vina mea, nu a ta, Laurence. Adio. Nu se uită în urmă pe când ieșea pe jumătate fugind din casa plină cu daruri de nuntă, invitații și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cuvinte: de vină era doar minijupa Carolinei Yessayan. Pentru Bruno, a pune mâna pe coapsa Carolinei Yessayan era aproape o cerere În căsătorie. Bruno Își Începea adolescența Într-o perioadă de tranziție. Cu excepția câtorva precursori - precum, exemplu jalnic, propriii săi părinții -, generația precedentă stabilise o legătură foarte strânsă Între căsătorie, sexualitate și iubire. Extinderea progresivă a muncii salariate, dezvoltarea economică rapidă din anii 50 aveau să ducă Într-adevăr la declinul căsătoriei din interes - mai puțin la clasele, tot mai subțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Împiedicare a unificărilor familiilor: „Pistiner Iosif, Calea xe "Dudești"Dudești 52. În xe "Israel"Israel are soția, plecată acolo cu fetița de 9 ani... Soldan Eugen, soția și copilul de 11 ani se află În xe "Israel"Israel, de asemenea părinții și 3 frați...” 3. În 1955, existau În România 1.194 de cazuri de cereri de emigrare ale unor părinți despărțiți de copii, 48 de soți ce Își cereau soțiile, 79 de soții ce Își cereau soții și 1.637
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
mergeam undeva cu mișcarea de tineret, aveau încredere în mine, nu exageram niciodată- când se termina ședința, fie mai mergeam un pic într-o plimbare, fie mă duceam acasă. Aveau încredere în mine, aproape că nu am avut conflicte cu părinții, chiar n-am avut. I: Ce prieteni aveai în perioada asta? S: Aveam o prietenă foarte apropiată la școală, care încă mai ține legătura cu mine. Oricum, ea nu era în mișcarea de tineret. O fată tăcută, era plăcut să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mergeam undeva cu mișcarea de tineret, aveau încredere în mine, nu exageram niciodată. Când se termina ședința, fie mai mergeam un pic într-o plimbare, fie mă duceam acasă. Aveau încredere în mine, aproape că nu am avut conflicte cu părinții, chiar n-am avut.. Când intervievații au vorbit despre grijile lor actuale, de adulți de vârstă mijlocie, percepțiile asupra părinților se concentrau în principal asupra schimbării care a avut loc în relațiile de putere; comparat cu povestitorul, părintele este acum
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și ei ce puteau, dar nu prea multe” (Earnst). 3. Asemănarea dintre povestitor și frații săi. Discontinuitatea dintre intervievat și contextul familial este uneori indicată prin prezentarea sa ca fiind foarte diferit de frați în ceea ce privește trăsăturile, realizările sau relația cu părinții. Nu toți intervievații au furnizat asemenea informații în poveștile vieții lor. Descrierea sinelui în termenii unicității prin comparație cu familia a fost, în orice caz, evidentă în multe narațiuni, așa cum se poate vedea în cazul Sarei, în calitatea ei de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
dacă elevul cunoaște și anticipează corect efectele, consecințele încălcării normelor, iar acestea sunt nedorite, atunci probabilitatea de a le încălca este mai mică. Condițiile de prevenire a comportamentelor negative consistă în caracteristicile și aptitudinile manageriale ale profesorului, în comunicarea cu părinții. În strânsă interdependență cu managementul clasei de elevi (relație biunivocă) se găsește sintagma „climat educațional”, termen ce indică atmosfera, moralul, starea afectivă a clasei. Este indicatorul „sănătății” unui grup educațional și poate fi luat drept criteriu axiologic de diferențiere a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de genul întrebare - răspuns, când simți că elevii au obosit să te asculte doar pe tine... 71. Orientează-i pe elevi către operația de extragere a unor principii de viață din conținutul academic predat. Aplicarea acestor principii în relațiile cu părinții, cu prietenii, cu ceilalți profesori este o problemă de o deosebită importanță pentru transferul acestora. 72. Consiliază-l pe elevul care are probleme, ramânând în permanență la dispoziția acestuia. 73. Organizează-ți activitatea în sensul solicitării unor sarcini precise de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
interesele elevilor din școala sa; - să respecte deontologia profesională și să demonstreze calități deosebite În relațiile cu elevii și personalul școlii; - să vegheze la calitatea educației și a condițiilor În care se desfășoară procesul didactic; - să mențină contactul permanent cu părinții/tutorii copiilor pe tot parcursul activităților școlare desfășurate de aceștia În școala pe care o conduce; - să fie receptiv la noile schimbări din societate și să mențină o strânsă legătură cu reprezentanții comunității locale; - să vegheze la calitatea morală și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
intimidarea celorlalți elevi; - nivel ridicat: comportament distructiv accentuat, cum ar fi sfidarea, hărțuiala, agresiunea și violența. Cauzele cele mai semnificative ale comportamentului neadecvat din școli presupun: - slabe abilități de bază; - oportunități și aspirații limitate; - slabe relații cu ceilalți elevi, cu părinții/supraveghetorii sau profesorii; - presiune din partea celorlalți de a se purta Într-un anumit fel, ceea ce poate fi În conflict cu autoritatea; - părinți sau supraveghetori incapabili de a-și exercita controlul; - expunerea la abuzul fizic sau sexual; - faptul că au fost
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
curte de 400 m2 și grădina de 600 m2. Casa a fost adaptată și dotată conform nevoilor de asistență a copilului cu handicap mental. Astfel, a rezultat un spațiu compus din: o cameră destinată activităților de consiliere și întâlnirilor cu părinții; două dormitoare cu câte cinci paturi fiecare; o cameră de joacă; un living-room rezultat prin amenajarea verandei; o sală de mese; o bucătărie; trei grupuri sanitare interioare pentru copii (unul cu cadă și unul cu duș - adaptat pentru cărucioare cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
centrului este constituită din: spații (ateliereă pentru desfășurarea activităților productive de țesătorie, croitorie, caiete, decorațiuni interioare, lumânări; teren pentru activități agricole; acces la o sală polivalentă de 250 de locuri pentru activități în grup, cursuri de perfecționare, simpozioane, întâlniri cu părinții, serbări, festivități etc.; două module familiale dotate cu câte un apartament pentru familia alternativă și câte opt locuri de cazare în camere cu două paturi, sufragerie, bucătărie, sală de baie, dușuri, toalete; spațiu pentru cabinet de masaj; spațiu pentru cabinet
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
din punctul de vedere al unei culturi incluzive, grădinița este primitoare pentru toată lumea; caută să-și dezvolte relațiile cu comunitatea locală; educatoarea valorizează copiii și părinții acestora, cadrele didactice trebuie să se sprijine reciproc În rezolvarea problemelor profesionale; colaborează cu părinții; b) din punctul de vedere al unor politici incluzive, grădinița Încearcă să includă toți copiii din comunitate derulând programe eficiente de integrare; copiii au dreptul să participe la toate activitățile; grădinița caută să aibă o politică eficientă de reducere a
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
Pentru a depăși aceste bariere, care afectează inevitabil parteneriatul dintre școală și părinții elevilor, trebuie asumate ca priorități: creșterea inițiativei și implicării managerilor școlii În sensibilizarea și atragerea familiei; elaborarea și aplicarea sistematică a unor proiecte centrate pe parteneriatul cu părinții; transformarea comitetelor de părinți În structuri active și dinamice care Își pot asuma rolul de interfață În relația dintre școală și părinți; ameliorarea modalităților de informare a părinților; diseminarea unor informații clare cu privire la școală, activitățile și problemele ei; organizarea unor
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
nu este de natură a fi lăsată pe seama Întâlnirilor Întâmplătoare sau a conversațiilor sporadice. IV. IMAGINEA ȘCOLII INCLUZIVE IN COMUNITATE Managementul activităților cu familiile elevilor are la bază Împărtășirea de către tot personalul școlii a unei viziuni comune privind relația cu părinții, al cărei cuvânt-cheie este parteneriatul, cu toate condițiile și dimensiunile sale. Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii În dezvoltarea academică, socială, emoțională
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
date despre cadrele didactice; stabilirea de contacte cu mass-media locală; editarea unei reviste a școlii care să fie distribuită și În comunitate; crearea unei pagini web de sine stătătoare a școlii; inițierea de dezbateri pe teme educative la ședințele cu părinții. Școala incluzivă este nu numai un punct de Întâlnire al profesorilor cu elevii, al ideilor cu metoda, ci și al părinților cu un context educativ nou, implicarea acestora În educație constituind premisa unor performanțe școlare crescute. De armonizarea demersurilor școlii
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
și egalității În drepturi. Acest sistem este caracterizat prin: relații interpersonale deschise, pozitive, bazate pe parteneriat; flexibilitatea programelor școlare, a strategiilor educaționale și a sistemului de suport; promovarea egalității În drepturi și responsabilități și asigurarea accesului la oportunități; parteneriat cu părinții; implicarea activă a comunității În funcționarea școlii; Încurajarea exercitării dreptului la atitudine și cuvânt. 10. Diferențierea semnifică/reprezintă individualizarea demersului instructiv-educativ ghidată de observații și examinarea nevoilor individuale specifice fiecărui copil. A răspunde diferențiat la diversitate Înseamnă, antrenarea capacităților/resurselor
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
coerent experiențele proprii de atașament, chiar dacă sunt dureroase. Este capabil de realizarea cu ușurință a proceselor de adaptare, detașat, fiind încrezător în unicitatea și forța cuplului și a capacităților fiecăruia de a reface echilibrul temporar pierdut. Poate descrie dificultăți cu părinții, inclusiv traume sau abandon, dar își menține o înțeleaptă balanță în integrarea trecutului cu experiențele sale actuale. În relația cu copilul prezintă încredere în sine ce-i permite creativitate, flexibilitate în această relație. Calmează și reconfortează partenerul (copilul etc.) într-
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
socială. SCOPUL PROGRAMULUI: crearea unei dinamici interne a școlii prin facilitarea comunicării pe orizontală și verticală Între factorii implicați: cadre didactice - părinți - elevi - reprezentanți ai comunității locale. OBIECTIVELE PROGRAMULUI Obiective educative: Îmbunătățirea comportamentului prosocial al elevilor prin eficientizarea relației cu părinții; crearea unei “camere de resurse” În interiorul școlii pentru informarea părinților și a comunității locale (părinți ai viitorilor elevi); crearea unui grup de suport (de socializare, emoțional) Între părinți aflați În situații asemănătoare; creșterea eficienței interne a școlii prin Îmbunătățirea colaborării
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
desfășurarea proiectului. La sfârșitul ultimei etape de implementare ne așteptăm la următoarele rezultate: existența unei camere de resurse, creată exclusiv pentru necesitățile părinților, a cadrelor didactice și a membrilor comunității locale; existența unor grupuri de suport emoțional și social Între părinții; Îmbunătățirea comportamentelor sociale a membrilor grupului țintă, formarea și dezvoltarea unor atitudini de cooperare intra și intergrup; optimizarea relațiilor dintre părinți și elevi, dintre părinți și cadre didactice, elevi și cadre didactice și mai ales dintre școală și comunitatea locală
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
În perioada 2006 - 2008 Proiectul CREATIVITATEA Pot fi copiii noștri mai creativi ?!? Coordonatori proiect: prof. psihopedagog Loredana STIUJ, Inspector instit. Corneliu - Constantin ILIE. Scopul proiectului: conștientizarea părinților asupra potențialului creativ al copiilor lor. Obiectivele operaționale ale proiectului: La sfârșitul activității părinții vor fi capabili să: definească creativitatea ca expresie a Întregii personalități; descrie principalele nivele și forme de creativitate; exemplifice blocaje ale creativității; enumere metode prin care pot Încuraja potențialul creativ al copiilor lor; dea exemple de cel puțin 2 exerciții
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
didactice cu privire la importanța unei orientări realiste În carieră. Proiectul DISCIPLINA POZITIVĂ Cum pot să-mi educ mai bine copilul?!? Motto: “Încă nu știm cum ar arăta lumea În care copiii ar fi crescuți fără a fi supuși umilințelor, În care părinții i ar respecta și i-ar trata serios, ca pe niște ființe umane." (Alice Miller, Pentru binele tău propriu, 1987) Partener: Organizația “Salvați copiii” România Scopul proiectului: Promovarea tehnicilor de disciplină pozitivă, ca alternativă educațională care să permită eliminarea pedepselor
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]