464 matches
-
era odinioară un iaz, din care se mai vede și astăzi digul. Biserica inițială a fost construită cu cheltuiala vornicului Ion Neculce, fiind finalizată în perioada domniei lui Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748) și a păstoririi mitropolitului Antonie al Moldovei (1730-1740). La anul 1772, vistiernicul Vasile Neculce a scris un "pomelnic" al satului Prigoreni, copia acestuia fiind păstrată la biserica din sat și orginalul, din 1944, la Muzeul de Istorie din București. În anul 1885, biserica
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
construirea unei noi biserici de lemn pe locul celei vechi, cu un ajutor substanțial primit de la Mitropolia Moldovei și Sucevei și cu sprijinul acordat de Departamentul Cultelor și de autoritățile locale. Lucrările de construcție au fost finalizate în 1973 în timpul păstoririi preotului paroh Aurel Ursaciuc. Noua biserică a fost sfințită în ziua de 22 iulie 1973, duminica, de către dr. Iustin Moisescu, mitropolit al Moldovei și Sucevei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Biserica are hramul Sf. Dumitru. În jurul bisericii se
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
Brandaburul" (1803-1826) a fost nevoit să dărâme biserica până la ferestre și s-o refacă numai cu o singură turlă. În 1849 s-a înlocuit catapeteasma veche cu una nouă, cea veche ajungând la Biserica "Sf. Arhangheli" din același oraș. În timpul păstoririi episcopului Silvestru Bălănescu (1886-1902), au fost efectuate reparații radicale la catedrală. A fost adăugată cea de-a doua turlă (1891), au fost amplasate vitralii și a fost pictat interiorul și catapeteasma bisericii de către pictorul Gheorghe Tattarescu (1890-1891). O serie de
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
de-a doua turlă (1891), au fost amplasate vitralii și a fost pictat interiorul și catapeteasma bisericii de către pictorul Gheorghe Tattarescu (1890-1891). O serie de modificări au fost aduse bisericii episcopale între anii 1910-1911 de către episcopul Conon Arămescu-Donici (1902-1912). În timpul păstoririi sale s-a mărit pridvorul, s-au construit cele două veșmântării (preoțească și arhierească) de-o parte și de alta a sfântului prestol, mărindu-se, totodată, și proscomidiarul, s-a parchetat altarul, s-au acoperit turlele cu tablă de aramă
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
a reactivat Episcopia Hușilor, numindu-l ca episcop pe PS Ioachim Mareș Vasluianul, fost arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Hușilor. După instalarea sa ca episcop la Huși, el s-a îngrijit de restaurarea catedralei episcopale și a complexului episcopal. Sub păstorirea sa, au fost efectuate următoarele lucrări: După finalizarea acestor lucrări, Biserica "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din Huși a fost resfințită în ziua de duminică, 11 octombrie 1998, de către PF Teoctist Arăpașu, patriarhul României și IPS Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
1919-1931). La sud de clădirea bisericii este amplasată o cișmea veche din piatră, de forma unui obelisc cu o cruce în vârf. Cișmeaua veche din curtea Episcopiei a fost refăcută de ierodiaconul Agatanghel, iconomul Episcopiei Hușilor, în anul 1864, în timpul păstoririi arhiereului Melchisedec Ștefănescu "Tripoleos" ca locțiitor de episcop (1861-1864). Pe latura vestică a obeliscului se află următoarea inscripție: "“Această fontană s'a prefăcut sub pre sfințitul archiereu Melchisedec în 4 anu allu locotenenței prin iconomul Episcopiei D(e). H(uși
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
renovat în anii 1980 și 1990-1991, este compus dintr-un altar semicircular nedecroșat, o navă dreptunghiulară spațioasă, compartimentată în naos și pronaos, și un turn clopotniță zvelt, cu fleșă ascuțită. Biserica a fost construită între anii 1821 și 1828, în timpul păstoririi preotului Ioan Maximilian, cu sprijinul a doi căpitani sârbi de la Regimentul grăniceresc din Hațeg, deservind până în prezent, fără întrerupere, obștea ortodoxă a orașului, conscripția din anii 1829-1831 o menționează ca atare. Lăcașul, renovat ultima oară în 1998, este acoperit integral
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
1928 de Ilie Chidu din Sibiu, a fost reînnoit în 1980 de pictorul Petru Iacobescu din Timișoara, restaurarea frescei s-a făcut în anii 1994-1995. Celălalt lăcaș de cult, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost construit între anii 1824-1829, în timpul păstoririi vicarului unit Iovian Nobili, cu sprijinul financiar al episcopului Ioan Bob al Blajului; târnosirea s-a făcut în 1834, iar resfințirea în 1970. Pereții edificiului înscriu planul dreptunghiular, cu absida semicirculară nedecroșată. Nava spațioasă, supraînălțată printr-o clopotniță scundă, cu
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
în inventarul său peste 200 de obiecte de artă și cu valoare istorică ce datează din secolele XVIII-XIX. Dintre acestea menționăm următoarele: cruce de mână (1780), clopot (1844), policandru (1849), cădelniță (1882), cruce procesională (1896) etc. În anul 2000, în timpul păstoririi preotului paroh Viorel Ilișoi, în apropierea bisericii de lemn s-a pus piatra de temelie a unei biserici noi de zid cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Construirea noii biserici s-a realizat, în cea mai mare parte, din
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
largă are scopul de a proteja pereții bisericii, nepermițând apei de ploaie să se scurgă pe pereți. Deoarece mica biserică de lemn nu mai făcea față nevoilor comunității, a devenit necesară construirea unei noi biserici. În anul 2001, în vremea păstoririi preotului paroh Vasile Damian, în apropiere de biserica de lemn s-a început construcția unei biserici noi, de zid. Lucrările au fost continuate de preotul Florentin Gheorghiu, în timpul căruia s-a montat acoperișul și s-au realizat tencuielile interioare și
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
Moisescu, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei. În perioada 2002-2005 s-au executat o serie de construcții și dotări mai noi ale Bisericii "Sf. Gheorghe" din Vorovești, prin contribuția enoriașilor. Este vorba de: În anul 2006, în timpul păstoririi preotului Daniel Graur și a epitropului Dumitru Musteață, deasupra intrării în biserică a fost amplasată o placă de marmură cu câteva date istorice referitoare la biserică. Pe placa de marmură se află următoarea inscripție: "„Acest sf. lăcaș cu hramul Sf.M.M.
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
noua listă a monumentelor istorice. Lăcașul de cult din centrul comunal Vorța, purtând hramul „Sfântului Ierarh Nicolae”, a fost ridicat, cu probabilitate, la cumpăna sec XVIII-XIX, în acest caz, anul 1802, înscris pe clopotul mic, transmite data finalizării construcției, în timpul păstoririi preotului Florea Popa. De plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi, edificiul se impune privirilor prin turnul-clopotniță suplu, cu foișor în console și fleșă zveltă, elevat deasupra pronaosului. Accesul la interior se face prin două uși, amplasate pe
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
urmare a acestui eveniment, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) i-a cerut patriarhului Constantinopolului să aprobe mutarea în scaunul de mitropolit al Moldovei a fratelui său, Gavriil Callimachi, care îndeplinea pe atunci funcția de mitropolit al Tesalonicului (1745-1760). La începutul păstoririi mitropolitului Gavriil, în Moldova au domnit fratele său, Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), și nepotul său, Grigore Callimachi (1761-1764, 1767-1769). Mitropolitul Gavriil Callimachi este atestat în calitate de ctitor al acestei biserici de inscripția de pe piatra sa de mormânt aflată în pridvorul bisericii
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
XIX-lea, un policandru cu inițialele lui Vasile Lupu, adus de la Sf. Trei Ierarhi, un alt policandru cu brațele înmănunchiate în crenguțe și frunze, lucrat în 1844 în timpul mitropolitului Meletie Lefter, două sfeșnice din vremea lui Vasile Lupu ș.a. În timpul păstoririi la Iași a mitropolitului Teoctist Arăpașu s-au efectuat noi lucrări de restaurare în anii 1981-1985. După înlăturarea de la putere a regimului comunist în decembrie 1989, mitropolitul Daniel Ciobotea a dispus efectuarea unor lucrări de înnoire a acestui lăcaș de
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
din 1894 și Moara - cu Biserica "Sf. Maximilian Maria Kolbe" din 1984) și cinci fără biserici (Mihoveni, Frumoasa, Ipotești, Lisaura și Sfântu Ilie). Biserica filială din Bulai-Moara a primit la 1 iulie 1995, prin decret episcopal, statutul de parohie. În timpul păstoririi pr. Ștefan Babiaș (2006-2010), s-a renovat biserica în exterior și s-a refăcut altarul. Urma să se refacă altarele laterale și picturile, consacrarea altarului fiind fixată pentru 9 mai 2010. Totuși, în dimineața zilei de duminică, 21 martie 2010
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
clopotniță construit de Alexandru Lăpușneanu un aspect cât mai apropiat de cel inițial. Lucrările s-au desfășurat cu întreruperi semnificative, ele fiind abandonate perioade lungi și prelungindu-se până în primul deceniu al secolului al XXI-lea. Între anii 1988-1990, în timpul păstoririi preotului paroh Nicolae Horga, s-a efectuat restaurarea acoperișului și a turlei după un proiect al arhitectului Sergiu Luchian, lucrările fiind executate de o echipă condusă de Mihai Bradu, noul acoperiș păstrând în linii mari forma originală. Cu mari greutăți
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
construită în 1905). În acel an, comunitatea ortodoxă din Drăgoiești era păstorită de preotul administrator parohial Dimitrie Teleagă (născut în 1864) și preotul cooperator Calistrat Caciur (născut în 1908). Deoarece lăcașul de cult se deteriorase odată cu trecerea timpului, în perioada păstoririi preotului paroh Gheorghe Roșu, au fost efectuate lucrări de reparații la biserică, care s-au întins pe durata a opt ani (1937-1945). După finalizarea acestora, lăcașul de cult a fost resfințit la 28 octombrie 1945 de arhiereul Emilian Antal, locțiitor
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
Antal, locțiitor de mitropolit al Bucovinei. În anii '60 ai secolului al XX-lea, peste acoperișul inițial din șindrilă a fost așezată o învelitoare din tablă galvanizată. O nouă serie de reparații capitale au fost începute în februarie 1979, în timpul păstoririi preotului Nichita I. Niga (1978-2004) și cu cheltuiala enoriașilor. Aceste lucrări au constat în: Lucrările au fost finalizate în vara anului 1982, iar recepționarea finală a acestora a fost făcută la 7 octombrie 1982 de către preotul Mandache Ciobotar, protoiereul Sucevei
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
Câmpulung Muscel. Pe măsura trecerii timpului, biserica a începută să se degradeze. La începutul secolului al XXI-lea, ca urmare a infiltrărilor apei pluviale, fațada bisericii, o parte din șarpantă și din pictura interioară erau deteriorate. Între anii 2005-2008, în timpul păstoririi parohului Constantin Croitoru, s-au efectuat lucrări de restaurare a bisericii. S-a înlocuit șarpanta de lemn, s-a lărgit streașina și s-a înlocuit acoperișul de țiglă cu o învelitoare din tablă cutată de tip lindab. Odată eliminat pericolul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
ipoteze, considerăm că acest edificiu, cel dintâi al obștii din Tomnatecu de Sus (nici conscripțiile secolului al XVIII-lea și nici harta iosefină a Transilvaniei nu înregistrează prezența vreunei înaintașe), a fost ridicat și pictat parțial în perioada 1803-1807, în timpul păstoririi preotului Ioan Miheț; în sprijinul acestei afirmații vine atestarea în tabelele comisiei de catagrafiere Dosa a ridicării unei biserici („tempus erectionis templi”) în „Tomnatyek” în 1803. Întrucât recensămintele ecleziastice din 1805 și 1829-1831 înscriu în dreptul localității un singur edificiu, considerăm
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
comuna Cerbăl, șase localități păstrează în patrimoniul lor lăcașuri de cult din bârne, de o valoare inestimabilă. Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din satul Poienița Tomii a fost ridicată, potrivit însemnării de pe piciorul de piatră al prestolului, în anul 1805, în timpul păstoririi preotului Gheorghe Popovici. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, de formă pentagonală, prevăzut, deasupra pronaosului, cu un turn-clopotniță robust, cu foișor deschis și fleșă evazată. În dreptul unicei intrări apusene s-a adosat un pridvor din scânduri. În
Biserica de lemn din Poienița Tomii () [Corola-website/Science/321131_a_322460]
-
, comuna Bunila , județul Hunedoara a fost ridicată în 1903. Are hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. În centrul comunal Bunila, biserica "Pogorârea Duhului Sfânt" a înlocuit, în anul 1903, în timpul păstoririi preotului Iosif Suciu, un lăcaș vechi din piatră, grav avariat de un trăznet în 1897; acea ctitorie obștească figurează în tabelele conscripțiilor din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1819-1831 (harta iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 o omite). Este un
Biserica de lemn din Bunila () [Corola-website/Science/321139_a_322468]
-
Gura Humorului s-au aflat și comunități catolice din alte localități. Printre acestea a fost și comunitatea catolică din Pleșa (1836-1921) - unde a fost construită o biserică în 1904. Clădirea bisericii a fost reparată și mărită în anul 1895, în timpul păstoririi parohului Clemens Swoboda. Cu acest prilej, au fost amplasate două plăci de marmură neagră pe pereții laterali ai navei. Plăcile conțin inscripții în limba latină, după cum urmează: La 11 mai 1899, de Rusalii, a avut loc un incendiu devastator în
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Humorului a mai multor credincioși catolici de origine poloneză din comunitățile din jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și a unor credincioși catolici români din alte localități aflate în centrul Moldovei. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: În timpul păstoririi preotului Ștefan Babiaș (1996-2006) a fost construită casa parohială din Gura Humorului și s-a renovat biserica din Frasin. Preotul Babiaș a fost numit la 15 martie 2005 în funcția de decan de Bucovina. În perioada 28-30 ianuarie 2005, episcopul
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Gura Humorului, a participat la liturghii și s-a întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat sfânta liturghie în biserica parohială, precum și în bisericile din Frasin și Stulpicani. În timpul păstoririi preotului Toma Rediu (2006 - 2010) s-au efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]