138,898 matches
-
de conversație. Apare adesea în structuri sintactice mai ample - marcând explicit destinatarul, printr-un dativ (O zi bună și ție. O zi bună tuturor), verbul performativ, sau/și subiectul (Vă urez și eu o zi bună). Unele dezvoltări - multiplicarea adjectivelor - păstrează imprevizibilitatea combinării (O zi bună și binecuvîntată!), în vreme ce asocierea cu alte formule de salut marchează, dimpotrivă, tendința de clișeizare: O zi bună și numai bine. Din toate variantele existente, interesantă - și de un succes promițător - mi se pare O zi
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
vărsînd ritualic doi stropi din vișinată de sufletul hulitului acum Ilici, îmi aprind Kentul de rigoare și mă surprind răspunzînd cuiva la salut, cu un zdravstvuite absolut țicnit. La drum! Țintă: Durăul. Unde n-am mai fost de-un veac. Păstrînd, de-atunci, icoana unei așezări picior-de-plai. Încă de bun-simț în frumusețea ei. Cu nemaipomenita frescă a echipei lui Tonitza, studenții săi întru meșteșug. Și cu istorisirea unuia din echipă, pezevenghiul Baba, punînd la cale o întîlnire de taină între colegul
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
vă vină să credeți! - o bună parte din intelectualitatea occidentală. Netrăind nici o clipă oroarea lagărelor bolșevice și nici exterminarea prin înfometare sau prin miile de ore petrecute la cozi în speranța kilogramului de zahăr și-a sticlei de ulei, ei păstrează o stranie, bolnăvicioasă iluzie privind „binefacerile” comunismului. Am avut nenumărate discuții cu astfel de personaje și, în afara unei suverane incredulități, nu puteai scoate de la ei nici o iotă aprobatoare. Se întâmpla chiar să te considere puțin țicnit, un tarat incapabil să
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
cazul dlui Mircea Beuran nu mai e vorba, ca la dna Puwak de conflicte de interese și de alte asemenea, să le zicem, finețuri. Ministrul Sănătății e prins că a furat intelectual - fiindcă asta înseamnă plagiatul. Cum mai poate fi păstrat în funcția de ministru un medic care poate face una ca asta. Despre scandalul în care e implicata Hildegard Puwak, Tudor Mohora afirma, citat de toate ziarele, că dacă se vor adeveri acuzațiile împotriva ei, dna Puwak va lua o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
ușor ironică, a omniscienței naratorului de tip balzacian pentru care orice sacrificiu este posibil și scuzabil în orizontul scopului romanesc propus. La cincisprezece ani după încercarea de la 1848, generația lui Ion Ghica, deși scindată oarecum artificial în liberali și conservatori, păstrează intactă dorința schimbării, ca pe un reflex al romantismului din tinerețe: iată doar una dintre afirmațiile „preliminare” ale personajului, care explică atitudinea foștilor parlamentari față de politica lui Cuza: „Pentru generația mea nici un regim nu e bun. Este unul vechi, detestabil
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
Aeroportul Kogălniceanu în căutarea soldaților americani... În data de 15 august 2003 (de Sfânta Maria), conducerea PSD a inițiat un curs de pesederizare intensivă a românilor ortodocși. Deschiderea festivă a cursului s-a desfășurat după un manual din vremi comuniste păstrat cu pioșenie de Octav Cozmâncă, și a avut loc simultan la Mănăstirile Putna, Nicula și Argeșului unde lectori au fost domnii Octav Cozmâncă (cum era și normal), Dan Matei Agathon, Ioan Rus ș.a. Prima lecție, prin întreruperea liturghiilor, a fost
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
de prin Munții Orăștiei. În acest caz, scuză-mă că ne-am cunoscut... Sau așa o fi crezut și el, da’ a dat de dracu’? Dat. Norocul lui că regele Decebal avea trădători pe lângă el, așa cum cu sfințenie s-a păstrat tradiția la români... Să nu-mi zici că nici de regele Cioabă n-ai auzit!... Și uite-acum stau să mă întreb dacă nu cumva suntem chiar împărăție... Că de unde s-or fi inspirat Petre Ispirescu, sau Ion Creangă în basmele
Regi, regine și căldură... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13581_a_14906]
-
această caracteristică impresie marină, care intersectează propria-i torpoare contemplativă: „Atunci, în primele zile din noiembrie, mi s-a întîmplat să văd marea nemișcată, de-a dreptul plată, sau, cum ar spune Mateiu I. Caragiale, «lucie ca o baltă»... Orașul păstra amintirea portului levantin dintre cele două războaie; orașul vechi, lipsit de orice legătură cu noile cartiere stereotipe de blocuri. Patina provinciei se resimțea și aici, ca și inerția, însă marea te putea face să uiți de ele”. Sau, dimpotrivă, am
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
pândesc pe eventualii clienți. Una e o profesionistă a traseului, cealaltă are urgentă nevoie de bani pentru o putea participa la un concurs de canto. Din când în când mai apare și un câine vagabond încercând și el să-și păstreze demnitatea într-o lume care îl hăituiește. El e Oto. Până la urmă toată lumea își primește oasele, dar ele nu sunt deloc gustoase. Doi oameni cu un simț al mirosului normal se refugiază undeva sus, dar nu destul de departe, încercând să
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
Narti scria despre “cântecul amar și suav, melopee ușoară, țesută din zâmbete, tristețe și păreri de rău, care deplânge tot ce este șubred, fără consistență, amăgitor și ireal în viața omului”. Poate că la o aniversare se cuvine să fie păstrate doar amintirile plăcute, vorbele bune, dar am evocat conflictele în centrul cărora a fost Clody Bertola pentru a demonstra în ce fel talentul ei special a depășit corsetul condiției de “interpret”, de instrument, devenind un colaborator cu o contribuție fundamentală
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
spectacolelor de varietăți, cum se prezentau în această sală, s-a cam terminat, chiar la televizor se preferă serialele, competițiile și pornografia. Presupun că și acesta ar fi fost viitorul sordid al fostului Palat al Republicii. Scheletul, cel puțin, își păstrează demnitatea, și are o semnificație pe care clădirea funcțională nu o poate însuma. “Corpul uman”, scrie Walter Benjamin în cartea sa despre teatrul baroc,”își capătă dimensiunea alegorică numai în chip de cadavru, sau cel puțin de membre dezarticulate”. Se
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
cercetătorilor români în domeniul pluridisciplinar al imaginii și imaginarului. Mi se pare că această proximitate a culturii române cu imaginarul are rădăcini culturale și istorice foarte vechi și care fac ca România să fie, poate, în Europa, țara care a păstrat un substrat mitologic unic, care nu a fost acoperit, aș spune betonat, de cultură raționalistă, așa cum am cunoscut-o noi în Europa occidentală. Și, pe de altă parte, istoria recentă a României, prin sterilizarea ei ideologică, a suscitat, probabil, în
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
Erorile și balivernele lui Eugen Lovinescu, și patru ca subiect al unei exegeze elogioase semnate de un universitar șters, Valeriu Filimon, de care probabil n-ați auzit, fiindcă nici nu aveați de ce (doar foștii studenți de la filologia bucureșteană poate mai păstrează amintirea unor seminarii soporifice). Doctrinarul semănătoristo-gîndirist de la începutul secolului XXI ține să-și facă publică idiosincrazia față de E. Lovinescu și începe cu o anamneză a bolii: „Un scriitor a cărui operă îmi provoacă doar o reacție de categorică respingere este
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
între dealurile și apele Târnavelor, Aron Cotruș s-a stins la 1 noiembrie 1961, într-un spital din Los Angeles (California). De atunci, a rămas în pământul cimitirului Crucea Sfântă din Cleveland (Ohio), unde a fost îngropat. O piatră îi păstrează numele, simplu, sub accentul înalt proteguitor al cuvintelor românești, chemate să îmblânzească prestigiul morții: În veci pomenirea lui. Dacă intervin în textul citat, în mecanica sa clară de respectabilă evocare, dacă trec peste faptele istoriei prin renunțare la orice argument
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
o clipă și cu prostiile mele. Știu că poezii ca ale mele sunt cu sutele pe biroul domneiei-voastre, ale mele sunt (așa proaste cum sunt) unice, căci mă reprezintă. Poate că autorul se va decide cândva, curând sau niciodată, să păstreze tăcere ori să vorbească despre sine mai mult. Faptul că voi transcrie în continuare o parte din și așa puținele la număr poezii pe care le semnează, să fie spre încurajare și spre o mai luminoasă încredere în sine. A
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
mi ninge pe mormânt/ În duminica asta/ Mugurii țâșnesc din tăcerea unei crengi/ Asemeni ochilor păgâni de lumină/ Ai îngerilor căzuți/ Pentru că au inventat întunericul.” A fost acesta un mic poem din seria Răstignirilor, din care aș mai transcrie unul, păstrând apostroful și acolo unde nu se află deloc la locul lui: ,, Ce’ar fi să te naști toamna/ Din moartea merilor, mucenici?/ N’ai fi nici tu, nici măr;/ Ai fi poate un fluier ce’ar face/ Să înflorească în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
colcăie încă de seve ascunse, păsările cerului, cu apelurile lor intermitente, aripi pestrițe și nume necunoscute fug speriate la orice apropiere, fâlfâind din aripi.” Cum se vede, instrumentul expresiei este limba maternă, cea română, scriitoarea cunoaște prețul cuvântului „cred că păstrând proporțiile, ca și nouă, lui Valéry îi plăceau înainte de toate cuvintele.” (O discuție pe pernă, între doi rafinați intelectuali deschiși, fiecare cu logica sexului său, tuturor artelor, așa cum numai la Paris, de pildă, pot fi ele frecventate). Iar discuțiile asupra
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
proletară”, „literatură militantă”, „realism socialist”, „umanism socialist”, s-au conservat în ciuda proteismului nu o dată spectaculos de care au dat dovadă: ,,Modelul unic al literaturii importat la noi, ca și în celelalte «democrații populare», din URSS, a fost, în esența lui, păstrat neschimbat prin străduința a două generații de ideologi (cei de obediență moscovită - Mihai Novicov, Mihai Roller, Nicolae Moraru - și cei de coloratură naționalistă - Dumitru Popescu, Eugen Florescu, Mihai Ungheanu”. Odată ce a fost depășită etapa de consolidare a lui Ceaușescu, ne-
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Florin Zamfirescu, Rectorul U. N. A. T. C., și...” „aplaudat de Înalta Comisie: prof. dr. Cristina Nichituș, prof. dr. Valeriu Râpeanu, prof. dr. Mihaela Tonitza-Iordache, prof. dr. Ion Toboșaru, prof. dr. Cezar Tabarcea”. Iată-ne la sfîrșitul enumerării, în care am păstrat cu strictețe majusculele: „Director General”, „Teză de Doctorat”, „Înalta Comisie”... Mod subtil de autopersiflare, prin care Directorul General al Harababurii se sacrifică pe altarul rîsului public. Ca și prin catrenele lui Strujan. Ca și prin discursul de la 26 februarie, cînd
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
eveniment teatral în București sau că trebuie să impresionez pe cineva. Atunci era vorba de Cehov, de unde și teama noastră, a întregii echipe, că putem avea imperfecțiuni. Toți suntem imperfecți, și autorul a fost imperfect, de aceea este important să păstrezi sunetul notei, rezonanța nuanței pe care le avem în minte atunci cînd citim piesa. Să faci ca un astfel de sunet să se audă pe scenă, fără a fi falsificată nota. - Sunteți un regizor care se interesează de spectacolele sale
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
monolog de un minut sau un minut și jumătate și trebuie să reușească să se prezinte extraordinar din toate punctele de vedere. Eu nu știu ce înseamnă acest curs și refuz să înțeleg. Nu pot cunoaște omul într-un minut. Încerc să păstrez seriozitatea școlii mele. Ceea ce pot face eu în America este să trezesc gustul studenților și să-i fac să înțeleagă și să simtă că teatru e un lucru complicat. Mulți dintre ei vin la teatru, crezînd că e suficient să
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
cu nuanțe de artă poetică: „Cea mai adecvată expresie scrisă a efortului spiritual îmi apare a fi fragmentul. Pentru că fragmentul singur, numai el, respectă procedura intimă a gîndirii. Gîndim intermitent: intermitent la propriu, dată fiind incapacitatea noastră structurală de a păstra în act reflexivitatea (pe o unică temă) dincolo de intervalul cîtorva ceasuri (...). Pînă și înțelepciunea, cînd ne e dată, ne e dată nu sub forma continuă a discursului, ci sub aceea momentană a revelației” (pp. 81-82). Sau, în altă parte: „Fragmentul
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
Prelipceanu Iolandei Malamen în „Ziua literară” din 28 iulie a.c. mi-a atras atenția prin următoarea afirmație foarte adevărată și de actualitate: „Cât de mult mă cunoaște publicul este mai important decât un premiu literar”. Citatul este aproximativ, dar am păstrat esențialul. După 1989, scriitorii, indiferent de forța talentului, au intrat într-o zonă gri, iar dacă nu au făcut nițică politică au fost chiar uitați. Să nu ne amăgim cu impresia că în alte țări (Franța, Germania, SUA ș.a.) situația
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
Mic, la Timișoara, Cluj. Sînt oameni care îi datorează protecția, meritată sau nu, succesul. Eu îi datorez cu totul altceva: recuperarea unor lumini și umbre de familie, a unei atmosfere pe care și eu, și fiica ei vrem să o păstrăm cu sfințenie pentru casele noastre, pentru copiii noștri, pentru cei pe care i-am iubit și îi vom mai iubi. LA MULȚI ANI, SANDA!
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
Veche!” variante ale acestui titlu apărut în ZIUA au fost publicate de mai multe cotidiane centrale. Ce a înțeles Cronicarul din destul de încîlcita poveste de la Vama Veche e că un anumit tip de turism - cu cortul sau, oricum, încercînd să păstreze un anumit specific al locului, a ajuns în conflict cu turismul manelistic și cu propagatorii săi, cu ce interese locale. Cu tot regretul, probabil că învingător din acest conflict va ieși turismul manelistic. Și asta nu atît din cauza intereselor locale
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]