1,556 matches
-
predau în semestrul de primăvară (și pentru că e greu să predai 4 cursuri după o pauză de mai multe luni, și fără a mai fi în vârtejul congreselor în profesia ta, cum am fost o viață) are o vacanță de Paște de o săptămână (ce poate fi prelungită la 10 zile cu week-end-urile dinainte și de după) în care să îmi pot „trage suflul” puțin. În două săptămâni termin al treilea an de FERP (așa se numește programul Faculty Early Retirement Program
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
senzaționale - am pierdut, practic, legătura cu știința istoriei, de care fusesem Îndrăgostit odinioară și pe care o considerasem, ani de-a rândul, expresia supremă a vocației mele profesionale. Aiurea: Îmi mai aduceam aminte de istoricul din mine din joi În paștele cailor verzi pe pereți cu care Îmi umpleam zilele și nopțile, doar pur accidental și sporadic găsindu-mi timp să mai deschid câte o carte de specialitate sau să mai rătăcesc prin amfiteatrul Iorga pe la cursurile câte unui profesor - „de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să mă căiesc că șed, unde-i pecetea cu care am pecetluit, unde caftanul cu care m-au căftănit? Unde-i Doamna pe care o am iubit, unde-i calul pe care l-am călărit? — Uite-l colea, Măria-Ta, paște! - îndrăzni spătarul Vulture. — Aveam un cal mai mare și te rog nu mă mai întrerupe! - tună Barzovie-Vodă. Unde sunt deci diminețile când mă sculam, mă pieptănam, mă firitiseam și lăsam gloata să vină la mine? Unde-s boierii care-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
METODIU CĂTRE TINERII CĂSĂTORIȚI Ultimele vorbe ale lui Metodiu îi făcură pe cei de față să cadă pe gânduri. în adevăr, trăiau timpuri grele și altele nu tocmai ușoare se vesteau în viitor. Doamna Potoțki se gândea că mâni-poimâni o paște bătrânețea, „acest șoarece care roade verbul a fi”, cum se exprimase o dată, într-unul din rarele sale clipe de răgaz, pan Bijinski. Acesta, la rândul lui, cugeta că degeaba avusese inițial o origine sănătoasă dacă acum îl supărau rinichii; Iovănuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
recruții În uniformele lor cafenii, În poziție de drepți lîngă tunuri, scrutînd marea, auzindu-i geamătul Într-un foșnet de cearșafuri moi, jilave... și deodată un fulger crestînd pielea clorotică a aerului asemeni unui viol, „trage-i-o pînă-n gît, paștele măsii de curvă!“ Își aude unul, cu tuleiele abia mijite, vocea Înfundată În beregată și ploaia Începe să se deșire, cnuturi lovesc În dreapta și-n stînga. Trupurile se ridică, recad, se rostogolesc ca ciorchinii de struguri. Prin pînza de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și a buruienilor (plante ruderale), cu valoare furajeră slabă, altele de-a dreptul toxice care dăunează metabolismului animalelor. Dintre plantele toxice amintim (unele au valoare curativă, vindecătoare!): mătrăguna, cucuta, mărul lupului, coada calului, spanacul sălbatic, piciorul cocoșului, mana apei, floarea paștelui, fumărița, ciumăfaiul, măsălarița, baraboi, roșcuța, iarba fiarelor, dalacul, săpunarița, holera, rugina, inul sălbatic, pelinul, vinarița, laptele câinelui, loboda, bozul etc. în condițiile în care se vorbește tot mai mult despre păstrarea mediului, despre ecologie și produse ecologice, se impune, ținând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să se aprovizioneze singură cu de toate, o să muriți singură între zidurile vechi, Maestrul a jucat o scenăăă, de-a vândut bătrâna repede amantului, iubitului, regizorului Cezarinei, doar îl știți pe mitocanul ăla al ei. Am făcut o petrecere de Paște, că n-a mai dormit nimeni până a doua zi... * Toată casa celor doi actori miroase a sărbătoare, e Paștele 2005, Loredana și Frumoasa Neli gătiseră mâncăruri tradiționale, miel, pește, cozonaci, pască, de toate găseai la ei. În living, masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Ați văzut-o pe Căpșuna - Cezarina, e frumoasă ca un copil, ăsta e genul ei, femeie-copil, fragedă până târziu, are o gură splendidă, gura mea e formată pe pulă, zice ea toată ziua, v-a speriat și pe dumneavoastră de Paște, vă amintiți? — Mie nu-mi prea place doamna asta, Cezarina, mă iertați că vă spun, dar așa mi-am propus eu, să am grijă de dumneavoastră și să vă spun când ceva nu e bine - Neli oftează -, da’ ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
tânăr se amesteca perfect cu mirosul merelor verzi de pe masa aia de cafea... Ne-am tot sărutat ca doi adolescenți, grăbit și lovindu-ne dinții. Toată întâmplarea s-a petrecut anul trecut, într-o vineri, cam cu o lună înainte de Paște. Eu tremuram și el m-a îndepărtat, apoi mi-a zis cu tandrețe parșivă: (scena în dreapta, în lumină separată) Nu poți rămâne mai mult, ne vedem luni din nou, ce mai e de vineri până luni?, doar weekendul. (Își ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
păstrează dogma. Să vezi, la bolți, pe Sfântul Duh Veghind vii ape fără stuh, Acest ou-simbol ți-l aduc, Om șters, uituc. Nu oul roșu. Om fără saț și om nerod, Un ou cu plod Îți vreau, plocon, acum de Paște; Îl urcă-n soare și cunoaște! * Și mai ales te înfioară De acel galben icusar, Ceasornic fără minutar, Ce singur scrie când să moară Și ou și lume. Te-nfioară De ceasul galben, necesar... A morții frunte-acolo-i toată. În
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ca să pască pe imaș. Alei prin parc devin iar pline cu-ndrăgostiții mână-n mână, ce doruri vin ca să-și aline în dup-amiezi de săptămână. Atâta dor de trai renaște în noi, ca Sfântă Înviere încununată-n zi de Paște... Speranța nici-odat' nu piere ! de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Renaștere / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
RENAȘTERE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364344_a_365673]
-
Acasa > Cultural > Traditii > TRADIȚII EUROPENE - PAȘTELE ÎN ELVEȚIA Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Paștele este o sărbătoare cunoscută încă din vremurile străvechi. Etimologia cuvântului „Paște”, în germană „Ostern”, rămâne necunoscută, dar se presupune că aceasta
TRADIŢII EUROPENE – PAŞTELE ÎN ELVEŢIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364475_a_365804]
-
Paște”, în germană „Ostern”, rămâne necunoscută, dar se presupune că aceasta este asociată cu sărbătoarea de primăvară, celebrată în cinstea zeiței fertilității Ostara. De aici și iepurașul de Paște și ouăle, considerate simboluri ale fertilității. Astăzi întreaga lume creștină sărbătorește Paștele ca Învierea lui Isus Hristos. Și aici, ca și în alte țări, Paștele are un caracter din ce în ce mai comercial, originile acestei sărbători având tendința de a se pierde în favoarea zilelor de odihnă care încep cu Vinerea Mare și se încheie cu Lunea Paștelui
TRADIŢII EUROPENE – PAŞTELE ÎN ELVEŢIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364475_a_365804]
-
Paștelui, care se ținea diferit în diverse locuri ale Imperiului și s-a hotărât ca întreaga creștinătate să prăznuiască această zi în prima duminică după lună plină, care urmează echinocțiului de primăvară. Dacă se întâmplă să coincidă această zi cu Paștele evreilor, atunci creștinii trebuiau să amâne sărbătorirea în Duminica următoare sau cu o săptămână mai înainte. După Sinod, în anul 327, Împăratul Constantin cel mare încearcă să readucă în Biserică pe Arie și pe discipolii săi, Eusebiu de Nicomidia și
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
p...a mă-sii, m-a speriat asta și pe mine? Dă-o dracu’ de țigancă, că nu moare ea dintr-atâta! Ia uite ce trup de milioane are! ... Ah, tocmai acum simt că m-a lăsat materialu’, f...i paștele mă-sii să-i f...t azi și mâine! Las’ că iau o înghițitură ca lumea și-mi revin imediat...”. - Vezi ce bine e? Zău că nu știu ce te-a apucat! N-am nimic de-mpărțit cu tine ca să-ți fac rău
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
și asta vor, le e mai ușor să fim slugi de voie, te miri unde au ei nevoie. Mai ieri, în Anglia, astăzi, în Grecia... Rătăciții, rătăciți! Se dă un zvon în lume că s-ar trăi mai bine la... - Paștele cailor... Zic bine? - Fie, că tot nu am idee cam pe unde e! Oricum, sclavie modernă, pentru ei fără niciun cost. Și asta în numele binelui nostru, al binelui pentru popor. Așa s-a furat cel mai ușor. De când lumea, acum
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
ci doar ca tu să fii veselă, în rând cu oamenii, și să tot zâmbești. - Of, suflețel! Mi-ești dragă... Acum, doar tu mă liniștești, însă mi-e dor de Lajos, de băiețelul meu... I-am promis că acum, de Paște, o să fim împreună, iar după aceea să mă întorc aici cu el. Pot? - De, ce să-ți spun? Eu sunt mică, dar, la fel ca și el, știu ce înseamnă dorul de copil. Când eram la bunica, mi-era dor
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
ușă, pentru o fracțiune de secundă, a mormăit ceva auzit și înțeles numai de el și a ieșit îmbufnat, fără să privească înapoi. A scuipat îndârjit pe caldarâm și a tras câteva înjurături în gând pentru a se liniști. „Ce paștele mă-sii își dă atâta importanță, frate? Mă tratezi pe mine ca pe un student, f...i gura mă-tii de muiere nesimțită! Pun eu mâna pe tine odată și-odată: Ți-arăt eu ție respect. Ți-o trag eu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
era pomană pentru morți oamenii îl chemau la masă. De fapt el mânca numai atunci când era chemat la pomană. În sat mureau mulți oameni, că nu existau doctori. Așa că nu prea răbda de foame. A murit într-o zi de Paște. A mâncat așa de mult, încât seara a murit. Singur, neștiut de nimeni. L-a găsit, din întâmplare, un copil care se dusese și el să “împrumute “ foc. A venit acasă fără foc și a spus mamei lui că doarme
AM LUAT CU ÎMPRUMUT...FOC, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361482_a_362811]
-
primești pentru că îți strică toată ziua." (10 ani) „Nu e bine să stai cu păcatul în tine, trebuie să fugi la spovedit, ca păcatul din tine să nu facă pui de păcate." (10 ani) „Preoții vin în casele oamenilor înainte de paște și Crăciun ca să sfințească toate camerele, că le curăță cu aghiazma care e un foarte bun detergent împotriva dracilor." (11 ani) „Postim ca să nu ne mai gândim numai la gusturi de mâncare și să ne mai gândim și la gustul
JURĂMÂNTUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363851_a_365180]
-
umple toată casa cu flori, florile ei preferate, nu tu magnolii, nu tu orhidee... dar oare nu e același lucru, când rupi o floare, fără voia ei, nu-i tot un... viol? își aprinse luleaua veche din abanos de pe insula paștelui cailor. trase un fum adânc și scoase, după o lungă pauză, pe nări două rotocoale mari și concentrice de fum albăstriu. o va pune pe aragaz, pe mașina de spălat, aia cu 6(șase) simțuri, poate că nu-i va
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
etajul opt. Aici mi se minunară ochii de ce putui vedea!... - Tu, cari la iarbă când afară acum plouă cu găleata? Unde vezi tu, iarbă pe alei și-n bloc? - Uiți că se pune iarbă la pragul casei în zi de Paște? - Așa e! - Se iau și ele o mână și se pune pe preș la intrarea în apartament. - Știu asta.Și la noi este același obicei, cu toate că eu provin din zona de câmpie iar tu, de la deal. - Ei! Unii locatari au
COPACUL DIN BLOC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362797_a_364126]
-
Eu sunt scriitorul Solomon Sfetnic. Așa să știți cu toții! Aduc acum legitimația... - Repetă ce-ai zâs, băi coptură, încă o dată, că-ți mut fălcile de-o vezi pă mă-ta în chiloț! - tună Jery făcând spume la gură, de nervi - Paștele mamii tale de scroafă ordinară! Se aude scrâșnet de măsele.) Solomon îl privi drept în ochi, fără pic de frică, apoi strângând mașinal din buze, strigă și el, cu mâinile pâlnie la gură, ca și cum s-ar fi urcat într-o
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
obligatorii și facultative, recomandate de d-na profesoară de limba română, a fost pentru el o reală provocare. Și-a propus să le citească pe toate, în cel mai scurt timp. S-a împotmolit însă la o lectură, “Poveste de Paște” de Mircea Goga...pe care nu o găsea niciunde! A căutat în toate librăriile și bibliotecile orășenești, în anticariate, pe internet...și n-a găsit-o. Nu a disperat. A scris Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, cu rugămintea de
FASCINAT DE LECTURĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362912_a_364241]
-
Cluj, cu rugămintea de a-i oferi informații despre o editură, o colecție, o librărie, care să-i ofere oportunitatea de-a găsi textul căutat. Peste câteva zile s-a produs...un miracol: însuși Mircea Goga, autorul povestirii „Poveste de Paște”, i-a scris: „Dragă Mihai, Am primit mesajul tău de la Asociația Scriitorilor, căreia i te-ai adresat. Îți trimit alăturat cele două cărți: Ștefan, care conține Povestea de Paște, și Lily. Sper să-ți placă. Le-am scris cu multă
FASCINAT DE LECTURĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362912_a_364241]