532 matches
-
cele cerute de toamnă. Eu am renunțat de teama frigului. Ne aducem aminte cu plăcere de zilele din august, când am avut ocazia să fim cu dumneavoastră, cu Mariana, în satul nostru. Mă bucur mult că nu l uitați ! În pachețelul pe care îl trimitem se găsesc și cele trei chei ale dumneavoastră de la apartamentul din București. Vă mulțumim de toate, vă dorim o sănătate deplină, acolo în orașul nostru drag. Cu toată dragostea, Laie și ai casei. Profesorul un optimist
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
una deosebită și cu un parcurs demn de un roman. După decesul părintelui, soția sa, doamna Elena Imbrescu, a cerut obiectele rămase de la soțul său. Între acestea era și paltonul, în al cărui guler doamna Imbrescu găsește cusute într-un pachețel mai multe hârtii pe care erau scrise foarte mărunt poeziile compuse în temniță, ultima fiind datată 29 iunie 1949. Doamna Imbrescu îi dă pachețelul cu poezii părintelui Boris Răduleanu, bun prieten cu părintele Imbrescu, care la rândul său le dă
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
său. Între acestea era și paltonul, în al cărui guler doamna Imbrescu găsește cusute într-un pachețel mai multe hârtii pe care erau scrise foarte mărunt poeziile compuse în temniță, ultima fiind datată 29 iunie 1949. Doamna Imbrescu îi dă pachețelul cu poezii părintelui Boris Răduleanu, bun prieten cu părintele Imbrescu, care la rândul său le dă pentru a fi bătute la mașină doamnei Xenia Mămăligă. Din nefericire, Xenia Mămăligă e arestată, deconspirând în anchetă locul în care ascunsese poeziile, astfel
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
omul era doar În proiect, al său proiectant, Natura. Natura n’a ambalat Însă marfă ci esența ei, adică viață. Nu ca s’o vândă, ci ca s’o disemineze, s’o dăruiască; Împărțind-o, de asemenea, În mulțime de „pachețele“... Cu un astfel de pachețel, dar fără să-i Înțeleagă menirea, s’a jucat Columb, făcându-l/făcându-se celebru. Oul deci. Desigur, a „ambala“ viață, e ceva la fel de complex precum conținutul Însuși. Ambalajul trebuie să asigure, paradoxal de simultan
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al său proiectant, Natura. Natura n’a ambalat Însă marfă ci esența ei, adică viață. Nu ca s’o vândă, ci ca s’o disemineze, s’o dăruiască; Împărțind-o, de asemenea, În mulțime de „pachețele“... Cu un astfel de pachețel, dar fără să-i Înțeleagă menirea, s’a jucat Columb, făcându-l/făcându-se celebru. Oul deci. Desigur, a „ambala“ viață, e ceva la fel de complex precum conținutul Însuși. Ambalajul trebuie să asigure, paradoxal de simultan, atât izolarea negentropicei vieți față de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe care îi câștigam în piața lor prin vânzarea mărfurilor noastre erau cam puțini. Totuși reușeam să ne întoarcem cu ceva articole de îmbrăcăminte. Erau la modă pe atunci ginșii și helăncile, iar în magazinele alimentare se cumpărau în prostie pachețele cu vegeta, cu praf de frișcă, cu praf de budincă de toate felurile și se cumpărau fiindcă la noi negăsindu-se se deschideau multe uși la nevoie. Ca să faci câțiva dinari te încercau multe emoții la trecerea prin vama noastră
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
deși unii copii au și foare bune condiții, au și urechi de care să fie trași câte puțin, nu le apreciază și este destul de rău. Când se vor trezi o să fie prea târziu ! Copiii se duc astăzi la școală cu pachețelul pregătit de acasă, li se mai dă bani și pentru câte un supliment, găsesc și Cornul și laptele, acum mărul, că vacile le-a sacrificat dar mărul îl aducem din pitrele Turciei, noi , în sărăcia noastră, coceam pe tabla sobei
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mă însoți, curios și el să o cunoască pe colega prietenei mele, Costică Ciubotaru a sosit pe la mine, după cum ne-am înțeles, pe la orele 8 dimineața. Când să plecăm, gazda mea, mătușa Paraschiva, grijulie ca o mamă, îmi întinde un pachețel învelit într-o hârtie subțire, și-mi zice: Sunt niște turte din făină de grâu, coapte-n tigaie... M-am gândit că nu v-ar strica la drum. C-aveți de mers oleacă, până la ele. Și-acolo, gazda, cine știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-n tigaie... M-am gândit că nu v-ar strica la drum. C-aveți de mers oleacă, până la ele. Și-acolo, gazda, cine știe, v-o ospăta ori ba. Că oamenii sunt de tot felul. Nu strică să aveți acest pachețel. Ne-am împotrivit, ne-am ciorovăit o vreme: Nu-i nevoie mamaie c-așa-i spuneam eu și tare-i mergea la inimă vorba asta ce-or să zică fetele cele, când or vedea turtele noastre, ce fel de oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de-amiază, înainte de-a coborî în satul Sirețel am ajuns la podul ce trece peste pârâul cu același nume. Atunci, eu, cu gândul la turte, reiau problema: Măi Costică, oare chiar să ne ducem noi la fetele iestea cu pachețelul cu turte? Zău c-au să râdă de noi, nu alta. Bine! Dar ce propunere ai? Zise colegul meu. Iaca, uite ce m-am gândit: intrăm aici, în ogorul ista cu porumb și îngropăm bine pachețelul și punem un semn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la fetele iestea cu pachețelul cu turte? Zău c-au să râdă de noi, nu alta. Bine! Dar ce propunere ai? Zise colegul meu. Iaca, uite ce m-am gândit: intrăm aici, în ogorul ista cu porumb și îngropăm bine pachețelul și punem un semn, dintr-o crenguță de salcie, iar când ne întoarcem dacă ne-o fi foame, ne oprim, le căutăm și le mâncăm; dacă nu, cine le-o găsi, să-i fie de bine... Iar la fete mergem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ne oprim, le căutăm și le mâncăm; dacă nu, cine le-o găsi, să-i fie de bine... Iar la fete mergem și noi cu mâinile în buzunar, ca niște cavaleri. Și cât ai zice pește, ne-am descotorosit de pachețelul cu turte; l-am îngropat la rădăcina unui strujan înalt, am pus un semn, apoi ne-am continuat drumul. Am trecut podețul peste Sirețel și-am intrat în sat. Căsuțe modeste, cu acoperișuri de draniță, cu ogrăzile largi și pline
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sărutat, o dată și-ncă o dată și când ele ajungeau până la pod, ne întoarcem și le conducem iarăși spre casă până când, în sfârșit, am rămas singuri, am trecut podul, ne-am oprit și am scormonit lângă tulpina strujanului, unde-am lăsat pachețelul cu turtele mătușii Paraschiva și le-am înfulecat cu poftă, mulțumindu-i în gând, că de puține ori ni s-a dat s-avem niște turte atât de gustoase... Câți ani au trecut de-atunci? Între timp s-au scurs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ascultat. Dar de rezolvat ioc. Ordinul era ordin. Și cum se obișnuiește să se spună întâi se execută, apoi se discută... M-am dus acasă îmi relata bunica am copt niște plăcinte, am fript niște pui, i-am încropit un pachețel cu ce-am găsit mai nimerit prin casă și a doua zi l-am condus până-n târg, la gară... A!... uitasem să-ți spun un amănunt căruia atunci nu i-am dat importanță, dar care, cu timpul, a devenit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sufletească și mai ales zâmbete, Împreunând palmele În direcția pieptului și Înclinând ușor capul. Le am răspuns și noi prin aceleași gesturi. Copii, mai Îndrăzneți, ne urmăreau mișcările, chicotind Înfundat sau Întinzând mâinile la salut. După ce le-am oferit un pachețel de bomboane, ștrengarii s-au ținut de noi voioși și ne-au condus până la mașină. Au acceptat zgomotos, bătând din palme să facă o fotografie cu noi. Pitorescul insulelor conține culturi de orez pe uriașe trepte, vulcani care se Întrevăd
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vârstei de 30 de ani, o combinație de Indiana Jones și fotoreporter profesionist. Se recomandă cu emfază „fotoreporter freelancer și doctorand în antropologie vizuală”. Ascuns după un stâlp, trage cadru după cadru cu pelerinii care întind mâna după revistele și pachețelele cu pulberea albă, detergentul al cărui miros se simte până departe în jur. Nu-mi dau seama prea bine dacă este angajat al firmei ce a organizat „samplingul” și vrea să imortalizeze reușita acțiunii sau pur și simplu un antropolog
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fost evacuați, au mai adus ceva ajutoare. Dar persoanelor respective. Știți, dacă dumneavoastră erați rudă cu mine puteați să mă ajutați. Ei, noi n-am avut așa ceva. Am primit o dată o sticluță de spirt, o periuță de dinți și un pachețel de vată de la o rudă care mai mult n-a avut poate și ofițerii se temeau și ei, este adevărat. Acesta a fost singurul ajutor pe care l-am primit În 4 ani. Un alt ghinion pe care l-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
discuții cu ei, să planifice, să se pregătească ceva... Nu am văzut. Fiecare cu necazul lui... - Care au fost, În vagon, marile probleme? - Cu văicărelile lui bunicu’. Părinții erau liniștiți. - Oamenii aveau loc? - Stăteau ghemuiți pe bagaje. Fiecare mânca din pachețelul lui. Nu pot să spun că am făcut foame În tren. Aveam un rucsac... Ne pregătisem cât de cât pentru asta... Totul a mers foarte rapid: câteva zile aici, câteva zile dincolo ... Slănină, una-alta, o conservă... Nu eram epuizați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
O.S.C.E. din Kazahstan, Moșu΄ nici nu l-a luat în seamă, dar pe opozanți și pe U.D.M.R.-iști nu i-a trecut cu vederea; lui Ponta și lui Crin Antonescu li s-a dat aceleași dar, câte un pachețel cu lecitină pulbere, iar udemeriștilor tot un pliculeț, dar cu autonomie, drept pentru care nici ei n-au fost luați în seamă în legătură cu cei doi ani de concediu plătit pentru Piroșka, ca să-l crească mare și voinic pe Arpad. Nici
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
este o rețea de rețele. Practic, el este format din calculatoare și cabluri. Ceea ce au făcut Vint Cerf și Bob Kahn șinventatorii Internetuluiț a fost să-și bată capul cum să folosească rețeaua respectivă pentru a trimite la diferite destinații «pachețele» de informații... Iată ce face Internetul. Distribuie pachetele respective - oriunde În lume, În mod normal În mai puțin de o secundă. Foarte multe programe folosesc Internetul: de exemplu, poșta electronică a apărut mult Înaintea sistemului global hypertext pe care l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
datele de pe paginile tale de web prin tot Internetul, de la calculator la calculator și de la website la website. (După cum descrie stepforth.com, un site tehnologic, TCP/IP „se bazează pe simplul concept al fragmentării unor bucăți mari de date În pachețele mici de dimensiunea biților, acestea fiind transportate de la un calculator la altul printr-o rețea scalară și reconstituind pachețelele individuale Într-o copie a documentului original“.) „Protocoalele respective le permiteau oamenilor să schimbe Între ei și altceva În afară de documente Word
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
descrie stepforth.com, un site tehnologic, TCP/IP „se bazează pe simplul concept al fragmentării unor bucăți mari de date În pachețele mici de dimensiunea biților, acestea fiind transportate de la un calculator la altul printr-o rețea scalară și reconstituind pachețelele individuale Într-o copie a documentului original“.) „Protocoalele respective le permiteau oamenilor să schimbe Între ei și altceva În afară de documente Word standardizate sau mesaje e-mail“, explică Craig Mundie, directorul tehnic de la Microsoft. Acestea făceau ca oricine să poată descrie orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pe mai departe și să mă lumineze ca să pot răspunde, fără să tulbur dragostea acestor copii. Spunându-le celorlalți răspunsul meu, au schimbat tactica. Hotărârea lor n-a întârziat mult. Într-o seară am găsit sub perna de paie un pachețel cu câteva atenții, simbolul dragostei lor. Le-am mulțumit, dar i-am rugat să nu facă din acest gest un obicei necontrolat. N-au mai avut ocazia de multe ori fiindcă la puțin timp li s-a redus și interzis
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se fac 5 foi care se coc pe fundul tăvii pudrată numai cu făină. Facem apoi următoarea umplutură: Umplutură: O farfurie adâncă plină cu nucă măcinată, 1 ¼ cană de smântână, zahăr după gust, dar să iasă umplutura foarte dulce, 2 pachețele zahăr vanilat. Se amestecă totul bine și dacă mai trebuie zahăr sau smântână se mai poate pune ca această umplutură să aibă consistența unei creme. Ungem apoi foile de mai sus, ultima foaie nu o ungem, dar punem pe ea
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
tăiem felii ca pe chec. Rețeta nr. 47 Budincă din brânză de vaci cu fructe Ingrediente: 400 g brânză de vaci, 6 ouă, 150 g zahăr, 1 linguriță praf de copt, 100 g unt sau margarină, 2-3 linguri făină, 2 pachețele zahăr vanilat, fructe de sezon numai de un singur fel: caise ori portocale ori prune, etc. Mod de preparare: Se freacă margarina cu jumătate din zahăr și gălbenușurile până se face ca o cremă, se adaugă praful de copt dizolvat
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]