744 matches
-
egipteană, continuau cu cele persane și se sfârșeau cu cele hinduse. Prăbușirea rapidă a efemerului imperiu le-a spulberat și a împiedicat „grecizarea lumii”2. Ruinele imperiului macedonean au păstrat încă multă vreme parfumul culturii eline răspândit de e)gkuklios paideia în numeroase orașe și, în primul rând, în cele mediteraneene. Chiar și după ce Roma și-a extins stăpânirea acestui tărâm. Ca și macedonenii, romanii au fost cuceriți de cultura și educația eline și au rămas astfel cel puțin până la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cele mediteraneene. Chiar și după ce Roma și-a extins stăpânirea acestui tărâm. Ca și macedonenii, romanii au fost cuceriți de cultura și educația eline și au rămas astfel cel puțin până la sfârșitul Republicii romane. Aceasta este perioada în care enkyklios paideia a devenit aproape o religie, o soluție soteriologică remarcabilă folosită cu succes cel puțin un mileniu. Între 336 î.Hr. (data urcării pe tron a lui Alexandru) și 529 d.Hr. (data închiderii Școlii de filosofie de la Atena de către împăratul Iustinian
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
devenit aproape o religie, o soluție soteriologică remarcabilă folosită cu succes cel puțin un mileniu. Între 336 î.Hr. (data urcării pe tron a lui Alexandru) și 529 d.Hr. (data închiderii Școlii de filosofie de la Atena de către împăratul Iustinian), enkyklios paideia era, de fapt, o dogmă pedagogică, pe care nu au afectat-o nici măcar năvălirile barbare; doar metamorfoze ale conținuturilor care influențau nesemnificativ idealul „formării integrale” pot fi semnalate în activitatea școlilor de pe întreg cuprinsul Imperiului Roman. Ce era enkyklios paideia
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paideia era, de fapt, o dogmă pedagogică, pe care nu au afectat-o nici măcar năvălirile barbare; doar metamorfoze ale conținuturilor care influențau nesemnificativ idealul „formării integrale” pot fi semnalate în activitatea școlilor de pe întreg cuprinsul Imperiului Roman. Ce era enkyklios paideia?3 Nu trebuie să confundăm această expresie elină din secolul al IV-lea î.Hr. cu „enciclopedia”, termen folosit pentru prima dată în Europa secolului al XVI-lea de către englezul Elyot (1531) și francezul Rabelais (1532). Aceștia din urmă preluau cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
englezul Elyot (1531) și francezul Rabelais (1532). Aceștia din urmă preluau cuvântul egkukliopaideia folosit de Quintilian cu sensul de „erudiție a retorului latin”. Sensul actual de „cunoaștere universală”, lăsat de enciclopediștii francezi, nu acoperă deloc înțelesul elenistic al lui enkyklios paideia. Oricât ar părea de uimitor, aceasta desemna mult mai mult și mai profund. E drept, în greaca elenistică însemna, pur și simplu, „educație comună, curent, general primită” - așadar, „cultură generală”, „cultură de masă”. Totuși, nu „cultură vulgară”, căci nu era
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pur și simplu, „educație comună, curent, general primită” - așadar, „cultură generală”, „cultură de masă”. Totuși, nu „cultură vulgară”, căci nu era pentru oricine, ea fiind rezervată grecilor care, abandonați în „oceanele de barbarie” după prăbușirea Imperiului Macedonean, au considerat enkyklios paideia singura modalitate de a-și proteja noblețea și superioritatea. Enkyklios paideia nu trebuie însă confundată nici cu „cultura de bază”, numită de eleniști propaideumata (propedeutica, propaideumata)4. Rostul propaideumatei era acela de a pregăti spiritul pentru enkyklios paideia, care urma
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cultură de masă”. Totuși, nu „cultură vulgară”, căci nu era pentru oricine, ea fiind rezervată grecilor care, abandonați în „oceanele de barbarie” după prăbușirea Imperiului Macedonean, au considerat enkyklios paideia singura modalitate de a-și proteja noblețea și superioritatea. Enkyklios paideia nu trebuie însă confundată nici cu „cultura de bază”, numită de eleniști propaideumata (propedeutica, propaideumata)4. Rostul propaideumatei era acela de a pregăti spiritul pentru enkyklios paideia, care urma să formeze „omul desăvârșit”, „omul uman”, „omul complet” (visat, în vremurile
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considerat enkyklios paideia singura modalitate de a-și proteja noblețea și superioritatea. Enkyklios paideia nu trebuie însă confundată nici cu „cultura de bază”, numită de eleniști propaideumata (propedeutica, propaideumata)4. Rostul propaideumatei era acela de a pregăti spiritul pentru enkyklios paideia, care urma să formeze „omul desăvârșit”, „omul uman”, „omul complet” (visat, în vremurile noastre, de raportul Aprendre à être redactat de Edgar Fauré). S-a crezut că acest ideal al formării spiritului este exclusiv o creație a generațiilor aristotelică și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
e)gkuklia maqhvmata (enkyklia mathémata = „învățătura enciclică”) și pretendenții Penelopei. Aceștia „aveau acces” la sclavele reginei din Itaca, dar nu și la nurii ei. „Mathemații” neglijau filosofia, rămânând fie un fel de „specialiști”, fie simpli semidocți 6. Așadar, e)gkukliVos paideia era, în esență, împlinire spirituală, adică Filosopia. Penelopa Perifronensis (Preaînțeleaptă) - și nu curtezanele efemere - decide și desăvârșește destinul lui Ulise. „Curtezanele”, adică diversele mathemata, nu sunt decât exerciții pregătitoare pentru marea lecție (mathema) a soartei. Doar filosofia poate dirigui curriculum
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adică Filosopia. Penelopa Perifronensis (Preaînțeleaptă) - și nu curtezanele efemere - decide și desăvârșește destinul lui Ulise. „Curtezanele”, adică diversele mathemata, nu sunt decât exerciții pregătitoare pentru marea lecție (mathema) a soartei. Doar filosofia poate dirigui curriculum vitae. Prin ea, e)gkukliVos paideia putea funcționa, realmente, ca un curriculum educațional absolut. 5.2. Programa matematico-kosmopoieticătc "5.2. Programa matematico‑kosmopoietică" Am văzut că enkyklios paideia aspira, în gradul cel mai înalt, la studiul filosofiei. Dar nu numai atât. Încă din secolul al IV
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exerciții pregătitoare pentru marea lecție (mathema) a soartei. Doar filosofia poate dirigui curriculum vitae. Prin ea, e)gkukliVos paideia putea funcționa, realmente, ca un curriculum educațional absolut. 5.2. Programa matematico-kosmopoieticătc "5.2. Programa matematico‑kosmopoietică" Am văzut că enkyklios paideia aspira, în gradul cel mai înalt, la studiul filosofiei. Dar nu numai atât. Încă din secolul al IV-lea, ea a asimilat și retorica. Așadar spiritul paideutic platonic și isocratic s-au reunit într-un tot unitar și coerent. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
va vedea într-un capitol următor. De altfel, sistematizarea ca atare a fost pe nedrept atribuită lui Thrax și Varro. Ei mai degrabă au pregătit-o pentru creștinare - ceea ce va însemna și o abandonare a idealului educațional cuprins în enkyklios paideia. Altfel, putem regăsi programa bazată pe „cele șapte arte liberale” încă de la pitagoreici. Poate nu la Pitagora însuși, dar cu certitudine la pitagoreicul Archytas din Tarent (cca 440-360 î.Hr.)8. Pentru pitagoreici, cifrele aveau semnificații profunde și multiple - ceea ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atribute”: erosul (iubirea), philia (prietenia), epinoia (gândirea) și metis (chibzuința). Legăturile „celor șapte arte liberale” cu kosmopoiesisul symphonic al numerelor pitagoreice s-a pierdut în secolul I d.Hr; dar în elenism amintirea acestei harmonia matematico-paideutică era încă puternică. Astfel încât enkyklios paideia bazată pe symphonia heptadică pe care o realizau triunghiul artelor literare și pentagrama științelor crea o impresie de rigoare și armonie curriculară cu măreție cosmică - pe care nici un alt curriculum educațional nu a mai avut-o. Nu vom expune aici
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ai lumii”, lipsită de granițe, din spațiul mediteranean. Ca etică școlară poate părea uneori puerilă. Dar ne înșelăm. Contrar părerilor multor pedagogi iluminiști și moderni, copilul nu este „o descoperire a lui Rousseau”. Educatorii eleniști cunoșteau și aplicau la enkyklios paideia principiul respectării particularităților de vârstă. Elevii și studenții lor nu erau chiar „copii”, ci adolescenți sensibili, din cauza vârstei, la problemele eticii, aflați în ceea ce numim astăzi „perioada crizei de identitate/originalitate”. Studiul asiduu al lui Homer oferea și surprize educative
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Kabbalim ai religiei mozaice!). Ce a determinat obsesia morală a educatorilor eleniști? Fără îndoială, nu pedanteria, ci marele ideal al formării „cetățeanului universal”, kosmopolith". El reprezenta „inima”, „esența” educației eleniste. Unii latini înțeleseseră foarte bine acest aspect, traducând cu finețe paideia prin humanitas (și nu prin educatiÄ, -Änis, care înseamnă „creștere”). Idealul educațional vizat de enkyklios paideia era umanismul, formarea „omului complet”. Atât trivium, cât și quadrivium se subordonau acestui scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la desăvârșirea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ci marele ideal al formării „cetățeanului universal”, kosmopolith". El reprezenta „inima”, „esența” educației eleniste. Unii latini înțeleseseră foarte bine acest aspect, traducând cu finețe paideia prin humanitas (și nu prin educatiÄ, -Änis, care înseamnă „creștere”). Idealul educațional vizat de enkyklios paideia era umanismul, formarea „omului complet”. Atât trivium, cât și quadrivium se subordonau acestui scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la desăvârșirea formării umanului în om prin filosofie. 5.3. Idealul „omului desăvârșit”tc "5.3. Idealul „omului
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umanului în om prin filosofie. 5.3. Idealul „omului desăvârșit”tc "5.3. Idealul „omului desăvârșit”" Această aspirație se derula în trepte, toate animate de primatul formării morale. Moralitatea era liantul absolut pentru toate treptele educației, nu numai pentru enkyklios paideia. Se începea foarte devreme. Când grecul vorbea despre tõn paidon agogé (twîn paídwn a)gwghv - „formarea copilului”), el avea în vedere „formarea morală”, „cei șapte ani de acasă”. Institutorii - paidotribul (maestrul de gimnastică), kithasistul, grammatistul și didaskalos - subordonau și ei
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
athanasia putea fi recucerită prin eroizare; eroul care pierea glorios în luptă devenea nemuritor și fericit, rămânând în memoria urmașilor; chiar și învingătorul olimpic avea parte de eroizare. În elenism s-a cristalizat credința în posibilitatea recuceririi athanasiei prin cultură. Paideia era așadar o soteriologie. Eroizarea prin educație și cultură, care conferea nemurire, echivala cu recâștigarea condiției androginice, fiind așadar o mântuire. Acest privilegiu îl avuseseră mai mulți. Totul pare să fi început cu confirmarea doctrinei metempsihotice a lui Pitagora: când
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să ne închinăm în fața lor cu evlavie ori de câte ori îi întâlnim printre trecători care nu-i observă în graba lor stupidă către moarte. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Pentru explorarea hermeneutică a genezei mitice a conceptului de paideia la greci (atribuită centaurului Chiron, primul educator al omenirii, care i-a crescut și educat pe Asklepios, Ahile și Iason), vezi I. Negreț-Dobridor, Mitul lui Chiron. Explorări hermeneutice asupra destinului paideutic al omenirii, Aramis, București, 2001. 2. Despre marea expediție
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost întreprinsă de Alexandru Macedon sub îndrumarea lui Aristotel din Stagira se pot găsi detalii în prologul lucrării lui I. Negreț-Dobridor Didactica Nova sau arta de a-i învăța pe toți (aproape) totul, Aramis, București, 2005. 3. Despre e)gkuklio" paideia - cu sensul de „cultură generală” și „cultură comună, de masă” - s-a scris contradictoriu. Relatările cele mai pertinente provin de la Plutarh, care, în Quaestiones convivales (IX, 736D), se referă la învățământul științelor în Diogeneion. El se referă la strategul Ammonius
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care au practicat sau promovat programa în discuție: Herakleides din Pont, Arkesilaos, Kebes, Seneca, Sextus Empiricus, Origenes Adamantios, Porfirios, Augustin, Lactanțiu. Într-adevăr, Arkesilaos din Pitane, devenit conducător al Akademiei după moartea lui Crates, a promovat în mod riguros enkyklios paideia bazată pe septem artes liberales (cf. Diogene Laerțiu, op. cit., IV, 26-45), ceea ce era de natură să impună, în epocă, o programă „la modă”, ce era preluată și imitată peste tot. Aceasta înseamnă că sistematizarea din secolul I d.Hr. realizată de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și tetradei - care corespund, desigur, lui trivium și quadrivium. De asemenea, demonstrația sa în legătură cu terța: el a arătat că terța muzicală (raportul 5:4) este baza armonicii. Ca și când trivium ar fi baza symphonică și harmonică a ansamblului circular botezat enkyklios paideia. 9. Philolaos a fost contemporan cu Democrit, atingând maturitatea (akmé) în jurul anului 420 î.Hr. A condus o vreme Școala din Tarent, dar a trăit și la Theba, în fruntea unui grup de pitagoreici. Cercetările matematico-geometrice și rezultatele obținute sunt valabile
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1:3), cvartă (3:4), cvintă (2:3). Merită să menționăm atenția acordată cvartei, care reprezintă raportul dintre triadă și tetradă. De asemenea, semnificația pe care o conferea numărului 7. Iată un fragment sugestiv pentru armonia muzicală inclusă în enkyklios paideia prin triada artistică și tetrada științifică: „Așadar, pe bună dreptate Filolaos a numit numărul șapte ametor («cel fără mamă», dar și «cel care nu poate fi mamă»); căci el singur nu generează și nu poate fi generat prin firea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
8 din secolul al V-lea care, în chip vădit, nu urmăreau doar asimilarea unor tehnici de argumentare și persuasiune, ci construirea acelei personalitas universalia, cu cunoștințe vaste și priceperi în toate domeniile culturii și activității practice, vizată și de paideia elină. Rhetores latini minores stabileau cum să înveți diversele topoi („locuri comune”), cum să construiești un dispositio („discurs”) de la exordium la peroratio și cum să-l redai în cuvinte (elocutio) și în gesturi (actio)9. Era vorba, așadar, de excelente
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oratoria și, dintr-un anumit punct de vedere, chiar le depășea. Dar se oprea aici. Numai școlile cu adevărat superioare, precum cea de la Atena, continuau studiul prin aprofundarea culturii filosofice și științifice. Doar acestea păstrau tradițiile acelui fabulos curriculum enkyklios paideia (e)nkuklìo" paideia = „educația integrală, completă”). Dar învățământul „preuniversitar” latin era, în chip evident, o propaideutikon pentru aceste școli înalte. Eruditio, obținută în școala lui grammatistes și în școala retorului, i-ar fi permis oricărui discipul excepțional să continue enkyklios
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]