1,085 matches
-
hipoacuzice cu rotacism sau pararotacism; Diferențierea sunetului r în cuvinte și propoziții pronunțate la diferite distanțe și incidențe vizuale, cu voce normală și cu voce șoptită. Exerciții speciale de demutizare sau corectare a rotacismului pentru logopații cu dificultăți în învățare - Palparea vibrațiilor sub mandibulă și laringe sau chiar cu degetul arătător așezat pe limba, dinții sau sternul logopedului;Evidențierea poziției și vibrației limbii prin pronunția fonemului cu gura larg deschisă, cu capul extins pe spate și imitarea în oglindă a pronunției
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de audiție sau labiolectură. Logopatul semnalizează gestual prompt prezența sunetului și chiar îl pronunță; - exerciții de diferențiere a sunetului l de sunetele cu care se confundă auditiv sau care au aceeași engramă articulatorie: n, d, r; - antrenamentul simțului tactil la palparea vibrațiilor la diferite intensități sonore; Exerciții speciale de de demutizare și corectare a lambdacismului - exerciții de respirație orală și vocalizare cu gura întredeschisă și vârful limbii plasat pe incisivi. Logopatul palpează fluxul de aer; - exerciții de desprindere a limbii de sub
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de articulare. - Sonorizarea fonemului c cu emiterea sunetului g este un caz fericit de deformare, întrucât fonemul g este foarte greu de realizat de către elevii surdomuți. Logopatul va fi încurajat să amplifice vibrațile laringiene și să conștientizeze acest fapt prin palparea lor pretraheal. Se va exersa noua consoană în silabele deschise ga, gâ și se va fixa apoi în cuvinte care conțin acest sunet: gata, gafă, gamă, gală, gât, gâză, gâscă. După consolidarea fonemului g, vom elimina vibrațiile la fel ca
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o consoană ocluzivă velopalatală, sonoră perechea fonemului c surd. Ocluzia se realizează pe o zona largă de contact rezultată din retragerea rădăcinii limbii și aplicarea ei pe palat și vălul palatin. Dezocluzia articulatorie se însoțește de vibrațiile laringiene, perceptibile prin palpare prelaringotraheal de către persoanele cu deficit de auz. Poziția sistemului articulator pentru emiterea consoanei g este aceeași ca pentru c. Mandibula are o poziție coborâtă, iar limbă ocupă o poziție retrasă închizând prin rădăcina ei a treia barieră de articulare. Poziția
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
chiar dacă este deprins corect, se defectează cu ușurintă, de aceea este necesară o exersare sistematică în fiecare oră ce urmează lecției destinate achiziției, dar mai ales trebuie sesizat cu promptitudine pronunția defectuoasă. Se recomandă ca o perioadă subiectul să întrebuințeze palparea vibrațiilor pentru a avea un feedback proprioceptiv bun în antrenamentul sonorizării. Deformările de articulare ale fonemului g În majoritatea cazurilor, sunetul g se deformează, dacă nu se insistă să fie menținut și corectat, ori de câte ori logopatul îl pronunță greșit. - Desonorizarea fonemului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
posterior și vălul palatin, ceea ce îi conferă o poziție ridicată și stabilă pentru ieșirea aerului. Curentul de aer iese prin pereții înguști ai canalului constrictiv și produce sunetul caracteristic fonemului h, a cărui lungime de emisie poate fi percepută prin palpare cu dosul mâinii ținut în fața gurii, iar uneori se poate percepe chiar și sub bărbie prin fricțiunea aerului de rădăcina limbii. Sunetul h este surd doar în poziție finală în cuvinte. De cele mai multe ori fonemul h are atașate vibrațiile vocale
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
t, d - pe de o parte, și față de p, b - pe de altă parte; - Evidențierea suflului de aer în articularea fonemelor c, g, h, capabil să împrăștie niște confeti de hârtie așezate pe palmă, în fața gurii; - Exerciții de labiolectură cu palparea fluxului de aer și zonei pretraheale sau submandibulare pentru discriminarea sunetelor la nivelul barierei a treia de articulare. Exercițiile de labiolectură se execută lent și cu gura larg deschisă. - Exerciții de analiză și sinteză fonetică până la sunet, în cazul lui
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
comprimare a limbii, ce pot genera reflexe opuse. Vocalizarea este dependentă mai ales de acțiunea fonatorie a laringelui și doar în măsură secundară de poziția celorlalte elemente articulatorii. Utilizarea unei oglinzi ORL de punere în evidență a vibrațiilor corzilor vocale, palparea vibraților în timpul emisiei sau vizionarea unor programe de simulare computerizată sunt instrumente utile în realizarea demutizării pentru vocale. Obținerea vocii de piept are un rol esențial în procesul demutizării și concură substanțial la inteligibilitatea vorbirii. Toate celelalte vocale derivă din
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cap', este datorată frecvenței înalte de emisie a fonemului, ridicării laringelui, îngustării spațiului cu vălul palatin, mutării posterioară a rezonanței orale și dispariției rezonanței toracice. Defectul tulbură inteligibilitatea vorbirii de aceea se impune obligatoriu corectarea. Subiectul trebuie să deosebească prin palpare prezența vibraților toracice transmise în cazul emiterii cu „voce din piept' a fonemului, respectiv lipsa vibrațiilor în cazul emiterii cu „voce de cap'. Se reia acțiunea de poziționare a sistemului articulator și se explică pe imagine sau pe programul de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
necesare emiterii vocalei o. Deschidere a maxilarelor este mai redusă decât cea folosită la emiterea vocalei a, dar mai amplă decât cea necesară emiterii celorlalte vocale. Buzele și fața sunt relaxate neparticipând la articulare. Sonorizarea vocalei ă este percepută prin palpare sub bărbie și într-o anumită măsură toracic superior. Datorită poziției intermediare a sistemului articulator corespunzător fonemelor a și o, sunetul ă rezultă dintr-un amestec al vocalelor a cu o. Se poate demutiza vocala ă prin derivare, pronunând un
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
emiterii, corzile vocale emit sonoritatea ce se percepe cu mâna în creștetul capului. Fluxul de aer parcurge cu rezonanță cele două regiuni orale și se percepe cu dosul mâinii ca intensitate și ca temperatură. Curentul de aer este cald la palpare, iar ca intensitate va determina o ușoară fluturare a unei benzi de hârtie. Din poziția articulatorie subiectul încearcă se emită vocala e cunoscută, la deschiderea corespunzătoare emiterii fonemului i, în timp ce recuperaționistul menține dosul limbii ridicat prin apăsare cu indexul sub
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
articulatorie subiectul încearcă se emită vocala e cunoscută, la deschiderea corespunzătoare emiterii fonemului i, în timp ce recuperaționistul menține dosul limbii ridicat prin apăsare cu indexul sub bărbie, iar cu policele pe menton păstrează distanța intermaxilară. Logopatul după ce a luat cunoștință prin palpare de transmiterea sonorității și aspectul jetului de aer, încearcă să redea aceleași caracteristici în emiterea fonemului i. Fonemul i se emite cu ușurință după consoanele p sau s în cuvintele piersică sau pisică. Sunetul i se va emite inițial cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vocalelor, care necesită corecție imediată, sunt: tonalitatea înaltă, nazalizarea și deformările interfonemice. - Tonalitatea înaltă crează „vocea de cap' stridentă și neinteligibilă, cu pierderea vibrațiilor toracice și o concentrare a rezonanței la nivel faringean înalt și în oasele cutiei craniene. Prin palpare, surdomutul sau hipoacuzicul ia cunoștință de diferențele de transmitere a vibraților laringiene și va corecta defectul. - Nazalizarea emisiei vocalelor este datorată lipsei acțiunii ocluzive a vălului palatin și concentrării defectuoase a rezonanței orale. În primul rând se conștientizează nazalizarea prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
surdomutul sau hipoacuzicul ia cunoștință de diferențele de transmitere a vibraților laringiene și va corecta defectul. - Nazalizarea emisiei vocalelor este datorată lipsei acțiunii ocluzive a vălului palatin și concentrării defectuoase a rezonanței orale. În primul rând se conștientizează nazalizarea prin palparea vibrațiilor de la rădăcina nasului sau se demonstrează reducerea bulelor suflate într-un pahar cu apă, prin intermediul unui tub de 5 - 10 mm, în timpul pronunției vocalelor având acest defect. Se poate demonstra diferențelor de poziție a valului palatin prin imaginii captate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
CTVA sau pe cale clasică. Criticile aduse abordului prin CTVA a nodulului solitar demonstrat a fi o metastază după rezecția acestuia, se referă la posibilitatea omiterii altor leziuni metastatice neidentificate imagistic sau chiar toracoscopic și care ar putea fi depistate prin palparea bimanuală permisă de un abord clasic prin toracotomie posterolaterală. Foarte ilustrativ pentru valoarea incontestabilă a CTVA în diagnosticul și tratamentul NPS este studiul efectuat de Mack și colab. și publicat în 1993 [20]. Ei au rezecat prin CTVA 242 noduli
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
asemenea, ruptura varicelui, hematoame subcutanate sau în cazuri de inflamație, apariția de varicoflebite. Edemul se întâlnește constant în stadiile tardive și este mult timp singurul semn al suferinței venoase, cu localizare inițial perimaleolară. Tulburările trofice sunt polimorfe (vezi mai sus). Palparea unui pacient varicos se efectuează metodic, explorând succesiv venele safene pe tot traiectul, la nivelul croselor, colateralelor și comunicantelor. Palpatoric, varicele sunt cordoane elastice (rectilinii, cilindrice, ampulare, sinuoase), depresibile, care se umplu rapid după suprimarea compresiunii, situate superficial sau în
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
în regiunea poplitee, canalul Hunter sau în regiunea inghinală. La câteva zile de la debutul TVP se poate observa dilatarea rețelei venoase superficiale, care se accentuează în poziție declivă și poate persista nedefinit în caz de sindrom posttrombotic. La inspecția și palparea tegumentelor, în condițiile în care există un edem important, acestea pot fi netede, lucioase și subțiate, cu temperatură locală ușor crescută. În cazuri severe, inspecția și palparea pot pune în evidență phlegmatia alba dolens când extremitatea edemațiată este mai palidă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
declivă și poate persista nedefinit în caz de sindrom posttrombotic. La inspecția și palparea tegumentelor, în condițiile în care există un edem important, acestea pot fi netede, lucioase și subțiate, cu temperatură locală ușor crescută. În cazuri severe, inspecția și palparea pot pune în evidență phlegmatia alba dolens când extremitatea edemațiată este mai palidă și mai rece, sau forma severă a acesteia, phlegmatia coerulea dolens sau flebita albastră. Edemul poate fi pus în evidență nu numai prin palpare ci și prin
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
severe, inspecția și palparea pot pune în evidență phlegmatia alba dolens când extremitatea edemațiată este mai palidă și mai rece, sau forma severă a acesteia, phlegmatia coerulea dolens sau flebita albastră. Edemul poate fi pus în evidență nu numai prin palpare ci și prin percuția scurtă cu degetul a unor zone simetrice când se compară oscilațiile tegumentare. Măsurarea comparativă a circumferințelor a două zone simetrice (situate la 15 cm deasupra rotulei și, respectiv 10 cm sub ea) care pune în evidență
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
stereotipii în exprimare, moduri particulare de reacție), identificarea anumitor date patologice care ne orientează spre o anumită suferință medicală (wheezing, disfonie, voce bitonală, neregularitatea zgomotelor cardiace sau a pulsului auzită la măsurarea tensiunii arteriale) Simțul tactil → identificarea (prin atingere și palpare în cursul examenului fizic) caracterelor anumitor zone corporale cu modificări patologice. Realizarea examenului fizic implică și utilizarea unor instrumente medicale specifice: metru, cântar, termomentru, tensiometru, stetoscop, diverse aparate de monitorizare. De evitat: -Lipsa de continuitate în observație -Lipsa de concentrare
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
Un criteriu clinic de apreciere a starii de nutriție este grosimea pliului cutanat, normal mai mic de 1,5 cm în regiunea toracică, abdomen și coapse. -Examinarea cavitatii bucale prin inspecție și cu ajutorul spatulei linguale (fig.44) -Sistem limfo-ganglionar (inspecție, palpare) se refară la ganglionii superficiali din regiunea cervicală, axilară, inghinală, bilaterală, care sunt vizibili și ușor de palpat; tumefierea ganglionilor se numeste adenopatie (fig.45). Ganglionii superficiali se inspectează (fig.46) (fig.47) (fig.48) și se palpează pentru a
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
hemoptizie, etc.; expectorația = eliminarea pe gură în timpul tusei a substanțelor secretate sau excretate de căile respiratorii, sub formă de spută; hemoptizia = eliminarea pe gură prin tuse, de sânge provenit din arborele respirator -Aparatul cardio-vascular (FC, PP, ritmicitatea zgomotelor cardiace, TA, palparea pulsurilor periferice (fig.50), semne de insuficiență cardiacă stângă/dreaptă, examenul venelor periferice) - Simptome: durerea precordială de natură organică (leziuni ale cordului și vaselor mari) sau funcțională, vegetativă; dispnee = lipsa de aer, de efort, de repaus, paroxistică (astm cardiac, edem
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
accentuarea dispneeii; este cazul pacientului cu cord pulmonar cronic la care contrastează toleranța poziției orizontale cu cianoza, edemele masive și dispneea. - Bolile venelor: varicele, tromboflebitele (prezența unui tromb intraluminal cu inflamația peretelui vascular); examenul obiectiv constă în inspecție (fig.51), palpare (cordonul venei cu tromboflebită este dur, dureros) și prin măsurarea presiunii venoase. -Aparatul genito-urinar (aspectul OGE, diureză, aspectul urinei, ritmicitatea micțiunilor, durere, etc) -Sistemul nervos și organele de simț (starea de conștiență, orientarea temporo-spațială, diverse acuze și deficite, proteze) -Examenul
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
lacrimale sau scăderea acesteia. Concluzie, manifestările de boală pot fi: De tip subiectiv, adică cele resimțite și relatate de bolnav, numite simptome (durere, greturi, palpitații, etc.), obținute prin interviu De tip obiectiv, cele observate și obținute prin examen clinic (inspecție, palpare, percuție, ascultație), numite semne. În cadrul echipei de profesioniști implicată în îngrijirea pacientului, asistentul medical are atribuții în semnalarea cu promptitudine a modificărilor survenite în evoluția stării de sănătate a pacientului, deoarece acest lucru implică reevaluare și modificarea atitudinii terapeutice. Intervențiile
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
la deblocarea chirurgicală a nervului median (19). 4. Boala Dupuytren Îngroșarea tendoanelor flexorilor și a fasciei palmare conduce la contractura în flexie a degetelor mâinii și la apariția în palmă a unor zone indurate, ușor de pus în evidență prin palpare. Se apreciază că un sfert din pacienții cu boala Dupuytren au diabet și circa 35% dintre diabeticii vârstnici au boala Dupuytren (11). Contractura Dupuytren apare în urma unui proces inflamator lent care interesează tendoanele flexorilor de la degetele III, IV și V.
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]