3,126 matches
-
Marcel Vișa sau ale Crinei Albu. Evocarea părinților, a casei părintești, a locurilor natale vădește o puternică dragoste față de țară, de neam, de limbă. Aici s-ar putea încadra și poeziile semnate de către Lenuș Lungu, Costin David (Miorița, Naiul lui Pan) dar și cele ale Mihaelei Claudia Condrat care, deși departe de țară, omagiază opera brâncușiană prin rânduri sensibile cu atât mai meritorii cu cât recunoștința concetățenilor se dovedește ingrată, casa memorială a sculptorului din Hobița fiind de curând vandalizată și
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
Ingres sau ca o Tanagra de Gerome. Gîndul materializat în frumusețe. Gata cu discuțiile astea lirice, a zis Thomas; treceți la epică, admirați fluturii, dormiți și visați cai albaștri, iubiți-vă în iarbă, știi tabloul lui Signorelli, “L'Éducation de Pan”? Pan stă pe un jilț, gol cum l-a făcut mă-sa; un tînăr efeb, în picioare, tot gol, cu spatele la noi, cu piciorul stîng flexat din genunchi, îi cîntă o melodie la fluier, doi bătrîni stau sprijiniți în toiege, iar
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
sau ca o Tanagra de Gerome. Gîndul materializat în frumusețe. Gata cu discuțiile astea lirice, a zis Thomas; treceți la epică, admirați fluturii, dormiți și visați cai albaștri, iubiți-vă în iarbă, știi tabloul lui Signorelli, “L'Éducation de Pan”? Pan stă pe un jilț, gol cum l-a făcut mă-sa; un tînăr efeb, în picioare, tot gol, cu spatele la noi, cu piciorul stîng flexat din genunchi, îi cîntă o melodie la fluier, doi bătrîni stau sprijiniți în toiege, iar în
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
ACUM ȘI DE-A PURURI CEZARINĂ ADAMESCU INVOCAȚIE: Vino-mi-te, vino iară, și te ada, adă-mi-te, să aprinzi o stea amară dintre stele nemurite. Adu-mi viața din murire, trage-mi cerul în priviri, Mlaja intru nălucire Pan’ la primele iviri Ale tainicei Selene Raiul înviind în gând, când se prăbușește-n vene Sângele de dor, plângând... Vino, palide Luceafăr, ca pe valuri reci călcând din imperiul încă teafăr părăsit de nu știu când. Vino să-mi aduci
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
criză / Ca să ne bage în pământ...»; Cătălina Orșivschi - Secetă mare: «Rămas-am fără apă-n sat, / Demult fântânile-au secat; Boi mulți avut-am de-adăpat / Și vin destul de „botezat“»; Eugen Albu - Turist: «Luai moața cu mașina / Să o duc pan' la Găină, / Însă m-am oprit din cale, / De cum am ajuns la poale.»; Constantin Mîndruță - Paternitate: «Copiii mi-au plăcut întotdeauna, / Vorbindu-se de ei, nu pot să tac, / Iar după mame eu mă uit întruna: / ... Că tare mult îmi
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
afirmarea științei românești în lume și alte obiective mărețe, inspirate din învățământul politic obligatoriu). 10. Aranjamente economice: cazare prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe la Misiunea ONU din New York și ambasada României de la Washington, apoi combinația TAROM (Agenția din strada Brezoianu) și PAN AM (birou la Hotelul Intercontinental), având posibilitatea achitării în lei a prețului biletelor de avion. Unii colegi mă asemănau cu Talleyrand, ministrul de externe al lui Napoleon!... Referință Bibliografică: Un fragment din episodul “Houston 1988”, aflat în volumul “Călătorii științifice
UN FRAGMENT DIN EPISODUL “HOUSTON 1988”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” (1988 – 2015) de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362523_a_363852]
-
211 din 30 iulie 2011. 2006 - 2008: Articole-social, cultural - Săptămânalul Impact - Dâmbovița 2007 - 2008: Antologia poeziei de dragoste „Freamăt de dor”, ed. 3D, Turnu Severin Volumul colectiv „Mirajele vieții”, ed. Lidana, Suceava Valentina Becart - antologie de poezii și comentarii, ed. Pan Europe, Iași 2008 Debut cu volumul de versuri „Al treilea dor”, editura Eminescu, București 2009 Premiul „Mircea Horia Simionescu” pentru debut cu volumul „Al treilea dor” Promotorul anului - diplomă acordată de postul cultural RADIO VIS 2009 - 2010: Îndrumător în cadrul cenaclului
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
2007-2011 Apariții în: Citește mai mult 2006 - 2008: Articole-social, cultural - Săptămânalul Impact - Dâmbovița 2007 - 2008: Antologia poeziei de dragoste „Freamăt de dor”, ed. 3D, Turnu SeverinVolumul colectiv „Mirajele vieții”, ed. Lidana, Suceava Valentina Becart - antologie de poezii și comentarii, ed. Pan Europe, Iași2008Debut cu volumul de versuri „Al treilea dor”, editura Eminescu, București2009Premiul „Mircea Horia Simionescu” pentru debut cu volumul „Al treilea dor” Promotorul anului - diplomă acordată de postul cultural RADIO VIS2009 - 2010: Îndrumător în cadrul cenaclului „Junimea digitală”Colaborator la realizarea
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
minți! O mustaț’-ai între dinți. L-ai mințit pe șoricel, Că vrei să te joci cu el. L-ai scos din gaură lui, Promițându-i c-ai să-l pui Mai mare peste cămara Și-ai să-l hrănești pan` la vară. Credul, fără minte multă A ajuns la tine-n burtă. Chiar de ți-e curată labă, Tare murdară e treaba! Cântecelul Cantă-o mierlă-n poienița O îngâna o fetiță Soarele în ziua nouă Se scaldă-n boabe
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
tamtamuri. Uite ici un iepuraș, Roade-ncet un morcovaș, I l-a dat în dar fetica, Din răzor de la bunica. Albinitei, ca să zboare, Tei i-a desenat, în floare, Fluturilor, albastrele Și păpădii măruntele. Furnicuței, o cărare I-a făcut pan la hambare, Motănașului rebel, I-a desenat șoricel. Toamnă e cu frig și brume, Dar în casa vă pot spune Că fetița mea trăiește În ce anotimp dorește. Botoșel Am un cățel mititel, Se numește Botoșel. Dacă mă gândesc un
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
mai știu, De ghetuțele vecine, Că-s murdare, li-e rușine. Au rugat un șoricel Să le ajute nițel. Ronț, ronț , ronț a și sărit Și pe loc le-a curățit. Și le-a tras mai spre cămara, Ca să aibă pan’ la vară Și el, casa călduroasă În iarna ce-o fi geroasă. Dimineață, în zadar, Le-ar fi vrut stăpânul iar. Geaba plânge el acuș, Ghetuțele nu-s și nu-s. Batistuța Zici că-s doar un pătrațel, Nu știi
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
frumos l-am colorat! Prietene, te rog, servește, Nu te mai linge pe des`te! Ca să-i satur pe copii, Cireșe pot să fac mii. Cum nu îmi place zăbava, Repede-ncropesc livadă. Desenăm și coloram, Glumim și ne bucurăm. Pan’-amiaza o să vină Suntem toți cu burtă plină. Nucul Îmbrăcat stă în lumina Nucul, astăzi, în grădina; Jos la poale, frunză moale Vezi încet, încet, cum moare. Când ciorile poposesc, Cum nimic nu mai găsesc, Bat din aripi, nu se
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
în grădina; Jos la poale, frunză moale Vezi încet, încet, cum moare. Când ciorile poposesc, Cum nimic nu mai găsesc, Bat din aripi, nu se-ncurcă Și-s mereu puse pe ducă. Doar bunica, în cămara, A strâns nuci și pan’ la vară, Făcând nucului dreptate, Vom mânca pe saturate. Uite, primii fulgi de nea Îl îmbracă-n catifea. Și sub albă plăpumioara Doarme pan’ la primăvară. Când s-or întoarce cocorii, Iar i-or da lui matisorii Și ne-om
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
se-ncurcă Și-s mereu puse pe ducă. Doar bunica, în cămara, A strâns nuci și pan’ la vară, Făcând nucului dreptate, Vom mânca pe saturate. Uite, primii fulgi de nea Îl îmbracă-n catifea. Și sub albă plăpumioara Doarme pan’ la primăvară. Când s-or întoarce cocorii, Iar i-or da lui matisorii Și ne-om veseli-mpreună, Visând o recolta bună. Cartierul nucilor Într-o zi de toamn’- amară Pe când domnișoara cioară Se plimbă cu-o nucă-n cioc
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
suflet" că au crescut la sânul meu, au ascutat bătăiile inimii mele și au înțeles pe deplin iubirea unei fetițe plecate din Slatina pe drumul afirmării, ajunsă în citadela culturală - Ansamblul Artistic CIOCÂRLIA. M.V.Ghioroiu: - Așa cum spunea marele scriitor-compozitor Anton Pan: "De la lume adunate și tot la lume date", obser că ați rămas fiica ținutului de lgendă al satului nostru milenar, de unde ați plecat în lume ca să bucurați prin cântec pe cei ce vă ascultă, să le aduceți o părticică din
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
vrea să-ntreb, străine, în țara-n care stai, Mai umblă Miorița pe un picior de plai? Mai înfloresc salcâmii cu floarea de parfum Și dorul se mai strânge la margine de drum? Mai stau în soare munții cu vârful pan' la cer Și stelele din noapte la umbra zilei pier? Mai cântă frunza-n codru pe poala de alun Și mai aleargă cerbul fugind ca un nebun? Mai vezi în câmp cum grâul se face auriu Și-l unduiește vântul
AŞ VREA SĂ-NTREB... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360817_a_362146]
-
o muncă titanică de îndeplinit! Totul, doar in miez de noapte! Strigătele de bucurie întreceau orice așteptare a Moșului. -Are cineva niște vin fiert? Asta merită sărbătorit! fornăi Rudolph, stranutând. Pâna și Pepper cel morocănos, zâmbea în barbă. Tinkerbell, Peter Pan, toate entitățile de basm ale pământului creau un vacarm de voci, țipete de bucurie și voie bună. -Liniște! strigă Mosul. Totul, să fie pregătit diseară! ** Regina nopții, limpede ca un glob de cristal trona pe bolta senină. Era ger de
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
de la Blaj, că blăjenii sunt de treabă, nu te pupă, nu te-ntreabă, ca amicul din Lion, unde mi-am luat palton Un palton și un poltron jucau table pe balcon, la palat, da, la palat o salată au mâncat, Pan cu favoritele, Nan cu cameristele, numai Stan și Bran muncesc de-unu mai muncitoresc. Nu mai râde tov. Pascalu, te pui rău cu genialu, un pantof și o pansea jucau leapșa-n Bogota, că acolo-s mulți bogați și se
ARIVAJ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360984_a_362313]
-
vorbește nea Marin, așa se poartă cu prietenii, așa scrie, așa iubește, așa creează capodopere muzicale, cum este bijuteria de construcție muzicală care trebuie să fie o opereta și pe care nea Marin al nostru a intitulat-o „CU ANTON PAN ÎN CÂRCIUMIOARĂ LA DEȘLIU” . Noi așa spunem, că biserica aceasta de spirit, plină de veselie, de voie bună, de cântece, de glume care nu se mai termină, cu forme ciudate, învăluită într-o melancolie nesfârșită se numește Operetă și nu
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
culturii și ca spirit, a fost ales să fie personaj central al piesei sale de teatru de un poet filozof, cum a fost Lucian Blaga? Cu siguranță afinitățile lui Blaga au fost atrase de substratul filozofic al operei lui Anton Pan, al personajului Anton Pann! În opereta veselă și spumoasă a lui nea Marin vedem un Anton Pann, eclatant, vesel nevoie mare, inteligent foc, care știe să le întoarcă toate pe toate fețele, ca să iasă el bine ... E un maestru și
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
fapt personajul „Operetei Anton Pann”, este unul tragic ... Îi invităm pe criticii muzicali să încerce să redescopere această Operetă, s-o „lectureze” în stratul ei profund, și dintr-o perspectivă holistică, transdisciplinară. Dar mai ales credem că nu numai Anton Pan, ci și personajul lui Lucian Blaga și desigur cel al dlui. Marin Voican, trebuie readus pe scenă, pentru că el, așa cum a fost în istorie și în cultură este mult mai profund și mai mare decât s-a crezut ... Seamănă bine
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
lămpi, opaițe religioase, obiecte de adorație, vertrebe de mamuți, veselă pentru idoli din neolitic, veselă și ceramică, frescă tracă tombală de la Alexandrov, exponate tracice și celtice din epoca târzie a fierului, un model de altar, bazorelief în piatră, statuia lui Pan, replică, obiecte de cult din bronz, capul statuii lui Priest, decorații romane, torsul lui Dionisos, tablou fațadă templu (templul lui Dionisos), din marmură, interiorul templului, numismatică din localitățile: Istrus - Callatis, Apollonia Pontica, Dionysopolis, Messembria, Odesos, Marcianopolis, Alexandrov, Lysimachos, Sariakos, tablou
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
vrăj’toare, huhurezi uhuiau arar; aveau aripi la picioare pe podea de sânge, oase, jar... Însuși Asmodeu zbura în dans cu Talpă Iadului bătrână; se clatină lumea-n balans și hanul se lasă pe-o rană... - Cântați! le zise Sarsailă, pan’ prăbuși-s-or toate cele! Diblașii zdrăngăneau în sila, mult istoviți, cu mâini rebele... Cand pe cer se iviră zorii și-n geamuri răsunau cocoșii, în nori pieriră dansatorii - umbre-n răsărituri roșii... Diblașii-n somn căzură frânți și se treziră
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
păstrându-și același apetit pentru performanță ar fi putut relua oricând traseul și într-o zi cu vreme bună va fi reușit să reia ascensiunea și să atingă piscul. În fond și până la urma urmei să-i dăm dreptate măritului Pan Anton, aia cu dacă nema putirința ... Și, aș mai adăugă ceva și îmi strâng, cum ziceau ăi bătrâni pe timpuri, catrafusele: o comparație cumva impardonabilă, eram ca o bulboană în cazanul cu smoală în care cineva, știm noi cine(!), tot
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]