1,482 matches
-
poemele sunt ciubotele de șapte poști / Care mă duc din cercul polar la caldul tropic, / Și-n vers ca-n geanta unui botanist recunoști / Ierburile atîtor distanțe stînd alături”. În fine, un pasaj din Patmos trimite spre o similară cuprindere panoramică: „Și poiana pe care continuăm să fim singuri În această eternitate a devenit un tron Între ierburi de mătase, ridicat pe o colină deasupra pămîntului, de unde privim toate Înfățișările lumilor” (subl. n.). CÎnd se organizează În astfel de vaste acumulări
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Și poiana pe care continuăm să fim singuri În această eternitate a devenit un tron Între ierburi de mătase, ridicat pe o colină deasupra pămîntului, de unde privim toate Înfățișările lumilor” (subl. n.). CÎnd se organizează În astfel de vaste acumulări panoramice, universul Își caută reprezentările În imagini În fond izomorfe, subordonate tot sugestiei fundamentale a deschiderii: sînt acele spații ale etalării, ale expunerii, menite să atragă ochiul În căutare de noutăți, precum vitrina sau, Într-o serie Înrudită, afișele, panoplia, garderoba
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
e imposibilă perceperea formelor printr-unul dintre sistemele văzului (foveea sau periferia), de fapt, aceasta e asigurată prin coordonarea vederii foveale și a celei periferice în veritabile strategii de explorare, oscilații și fixări. Deși avem impresia subiectivă a unei vederi panoramice, totul se întâmplă ca pe vremea marilor exploratori. Aceștia își notau în jurnalele lor de bord coordonatele insulelor și coastelor pe care le explorau, iar la întoarcere cartografii trasau linia continentelor... David Norton și Lawrence Stark, doi cercetători de la Universitatea
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
vede neclar, dar într-un unghi mai mare de 180°. Iată de ce ochii se mișcă tot timpul, mai ales când citim. Lectura este un exemplu privilegiat de studiu al mișcărilor oculare. Atunci când citim, vederea noastră nu e câtuși de puțin panoramică, iar ochii nu se plimbă regulat de-a lungul rândurilor, așa cum am putea crede. Înregistrările foto sau video ale ochilor demonstrează că lectura se realizează în salturi și pauze: oscilațiile și fixările oculare (O’Reagan și Lévy-Schoen, 1978). Imagine Acest
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ireale, cu alte cuvinte bolnavul vede ceea ce practic și concret, nu există în realitate. Se disting următoarele forme: halucinații vizuale elementare fotoame (culori, scântei, umbre etc.); halucinații vizuale diferențiate complexe (obiecte, ființe etc.). Halucinațiile vizuale se mai pot împărți în: panoramice, statice, caz în care bolnavul vede de exemplu o imagine, un peisaj etc. Static (ca și în cazul privirii unui tablou la o expoziție) și halucinații vizuale cinematografice în care scenele, ființele, obiectele sunt în mișcare. Halucinațiile vizuale pot fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
scriitori de la sfârșitul Evului Mediu, figuri emblematice ale Prerenașterii. Opțiunea pentru acest subiect nu poate fi decât oportună în contextul criticii și analizei literare românești, unde lipsește o astfel de abordare. Interesul autoarei s-a concentrat cu prisosință spre o panoramică abordare critică și istorică a acestor uriași ai povestirii scrise, bibliografia este reprezentativă, foarte întinsă (majoritatea citatelor folosite cu atentă acribie, uneori chiar abundent, sunt traduse frumos, cu aplecată exactitate de doctorandă) și bogatele trimiteri la ideile preluate, atunci când nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
scriitori care insistă asupra acestui aspect, erijându-se nu doar în apărători ai principiului feminin, ci și în veritabili pedagogi, preocupați direct și sincer de nevoia unei instrucții feminine. Ultimul capitol, cel mai amplu de altfel, debutează printr-o privire panoramică asupra universurilor diegetice ale celor doi scriitori, încercând să stabilească atmosfera generală care domină cele două capodopere, Decameronul și Povestirile din Canterbury, din perspectiva unei moralități creștine, la care scriitorii se raportau, dar pe care încercau totuși să o ignore
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
centrală a unei nuvele. Cât despre superficialitate și indiferență, sunt numai defecte care pot fi receptate numai dacă opera e percepută extrinsec; pentru a te descurca întrun spațiu narativ atât de vast ele sunt necesare.” 576 Dacă realizăm o analiză panoramică a ansamblului Povestirilor din Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a logofătului, a aprodului, a corăbierului, a lui Sir Thopas și a duhovnicului de maici), două alte istorisiri (a fratelui cerșetor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
scriitori de la sfârșitul Evului Mediu, figuri emblematice ale Prerenașterii. Opțiunea pentru acest subiect nu poate fi decât oportună în contextul criticii și analizei literare românești, unde lipsește o astfel de abordare. Interesul autoarei s-a concentrat cu prisosință spre o panoramică abordare critică și istorică a acestor uriași ai povestirii scrise, bibliografia este reprezentativă, foarte întinsă (majoritatea citatelor folosite cu atentă acribie, uneori chiar abundent, sunt traduse frumos, cu aplecată exactitate de doctorandă) și bogatele trimiteri la ideile preluate, atunci când nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
scriitori care insistă asupra acestui aspect, erijându-se nu doar în apărători ai principiului feminin, ci și în veritabili pedagogi, preocupați direct și sincer de nevoia unei instrucții feminine. Ultimul capitol, cel mai amplu de altfel, debutează printr-o privire panoramică asupra universurilor diegetice ale celor doi scriitori, încercând să stabilească atmosfera generală care domină cele două capodopere, Decameronul și Povestirile din Canterbury, din perspectiva unei moralități creștine, la care scriitorii se raportau, dar pe care încercau totuși să o ignore
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
centrală a unei nuvele. Cât despre superficialitate și indiferență, sunt numai defecte care pot fi receptate numai dacă opera e percepută extrinsec; pentru a te descurca întrun spațiu narativ atât de vast ele sunt necesare.” 576 Dacă realizăm o analiză panoramică a ansamblului Povestirilor din Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a logofătului, a aprodului, a corăbierului, a lui Sir Thopas și a duhovnicului de maici), două alte istorisiri (a fratelui cerșetor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se replieze asupră-și, până la insuportabil. E o contractare Înșelătoare. Fragmentarismul vieții de zi cu zi se dovedește, pe termen lung, capabil să redea mult mai exact trăsăturile ființei decât ar fi făcut-o - În alt registru, firește - o scriere „panoramică”, de genul romanului-fluviu. În scrierea jurnalului intim prevalează strategiile dorinței 19 și nu cele ale comunicării. Autorul vrea să creeze o ființă asemănătoare lui, cel din realitate, chiar dacă proiecția aceasta narcisică are și scuza dorinței de idealizare. Însă În procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care nu implică doar rațiunea, ci totalitatea ființei, și care evită afișarea dorințelor, devenind o formă de eroism. Rezultă de aici că lunga șlefuire a limbii nu e un scop în sine, ci urmarea unei atitudini de tip clasic. Privite panoramic, comentariile românești manifestă așadar mai curând reținere în situarea Margueritei Yourcenar de partea modernității, cu toate că unele afirmații au mers și în această direcție, fie la modul general de exemplu, privind tratarea ludică a viziunii sale despre lume, în fond sceptică
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mult mai însemnat intrigii în angrenajul romanesc. Drept consecință firească, dispar notațiile cu caracter reflexiv, de confesiune intimă și jurnal de idei, interesul focalizându-se de aici încolo asupra psihologiei feminine (Bizu încetează să mai fie personajul central), privită însă panoramic, din exterior, ca manifestare concretă a unor comportamente tipice, în maniera unui spectacol de teatru. Critica a semnalat, prompt, schimbarea registrelor ficțiunii, mai întâi prin autorizata voce a lui Călinescu, care identifica în Diana "o temă originală, nouă", un "subiect
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
era ceva mai răcoare. Ferestrele deschise la maximum îi ofereau posibilitatea să trimită fumul direct în atmosferă. Tot în același timp, putea să privească și să se bucure de spectacolul gratuit oferit de natură, transformând călătoria într-un veritabil cinematograf panoramic. Sătul de atâtea seminarii, colocvii, examene; precum și de același peisaj citadin în care se mișca permanent, cu funcționari nervoși, puși pe harță și mereu în întârziere din cauza mijloacelor de transport în comun, acum, în timpul călătoriei, trebuia să uite de ei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
călători și a locuitorilor din zonă produse agricole, acum nu mai există. Grație succesului televiziunii, a pătrunderii micului ecran în sufrageria, dormitorul, bucătăria, în geanta chiar și în buzunarul de la capotul de baie a multor gospodine, "faimosul" și "ultramodernul" cinematograf panoramic, cu fatidicul nume "Progresul", care completa peisajul urbanistic al zonei și cu care se mândrea generația septua și octogenarilor, a falimentat și nimeni nu-l regretă, doar cei care plimbau rolele de la o localitate la alta sau cei care rupeau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sunt frații, unde-i sora (...) / Unde-i groparul cel bătrân (...) / Ce-i cu aceste cruci prin cimitire, / Aceste reci inscripții cine sunt?" Pelerin imaginar în toate unghiurile și în special explorator al etniei, pasional și reflexiv, programul său tinde spre panoramic și uriașenie. Stilistic, arhitectonic, Imnele bucuriei prefațează toate construcțiile viitoare de gen: viziunea (supradimensionată hugolian), regia, mișcarea, instrumentația verbală, toate instituie o heraldică particularizantă între introspecție și oracular. Texte imnice, acum uitate, publicase în 1934 Adrian Maniu în Cartea țării
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de piatră"; neadormit, "demonul timpului" incită la "rătăcire pe drumul drept". Într-o peisagistică seacă, oarecum philippidiană, ideile dobândesc o subțire corporalitate; la modernul Liviu Ioan Stoiciu, cel din Glasuri în labirint, sentimentul tragic al vieții devine temă de partitură panoramică între repere antice și prezent: douăsprezece scenarii în totul, fiecare subliniind câte o altă dimensiune a fluxului ființial. Retrospecția, aliaj de oniric (Adormirea. Visurile ei anxioase) și trezie, are analogii în Dante din Infernul, de unde: Drumuri pline de obstacole; Peregrinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
psihismului autohton: "Înflăcărați: din alaiul / lui Harap-Alb, dați / acum încă un pas și încă un pas înapoi. Cu lacrimi în ochi. Cu două rămurele de liliac, plus / și minus"; Toate lucrurile trec" dar durează mirajul Redeșteptării, încrederea în RENAȘTEREA MORALĂ... Panoramicul în cauză se situează în categoria celor mai substanțiale meditații (din ultima vreme) despre esența și finalitatea Ființei. Rațiunea își asociază plenar, aici, disponibilitățile poeziei. O lume paralelă (1989), pe de o parte palpabilă, pe de alta respirând mister, implică
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
seară) și a aruncat o ultimă privire farului care clipea În depărtare. Fasciculul de lumină se rotea orizontal, ca brazda unui trasor În zare. Adesea, privind acea lumină, Faulques Își aducea aminte de una dintre vechile lui fotografii: o vedere panoramică, nocturnă, urbană, a Beirutului În timpul bătăliei hotelurilor, la Începutul războiului civil. În alb și negru, siluetele Întunecate ale clădirilor care se profilau peste vâlvătăile exploziilor și brazdele trasoarelor. Una dintre fotografiile unde geometria războiului era indiscutabilă. Faulques o făcuse În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cât mai exacte a fenomenului pentru că apoi, să realizeze o abordarea istorică a preocupărilor pentru teoretizarea participării. În felul acesta se crează o imagine de ansamblu asupra tematicii, permițând înțelegerea acestei realități organizaționale. În încercarea de a oferi o imagine panoramica asupra fenomenului, autorul stabilește dimensiunile participării, formele acesteia, prezintă un model al participării și o cercetare experimentală privind efectele participării membrilor grupului la luarea deciziei. Pornind de la literatura de specialitate, autorul menționează șase dimensiuni ale participării și anume: cadrul, caracterul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
model de căutare a unei autenticități lirice, de investigație și cizelare superioară, în contrast cu rudimentaritatea estetică proliferantă în anii 1955 1960. Arghezi dă din nou exemplul fuzionării "slovei de foc" și a "slovei făurite", chiar dacă astăzi avem rezerve față de unele tablouri panoramice, scene dialogate și evocări din cadrul poemului. Volumul a rămas deschis unui teren de forme ce se vor întruchipa în alte și alte valori, în creația de mai târziu a poeților contemporani. Arghezi se impune cu un univers cunoscut în estetica
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Însă anii '90 sunt ai unui teatru în care actorul se supune, până la efasarea personalității lui, marilor viziuni de ansamblu ale regizorilor, adesori simfonizate, iar teatrul "de relație" pare inoportun într-o eră care cere lecturi dramatice mai sintetice, mai panoramice, mai dinamice, mai abrupte. 4. După ce artistul și-a exersat plenar valorile, simte, probabil, că următorul exercițiu în slujba lor trebuie să fie pedagogia. 5. Artistul e posibil să vadă, pe măsura inepuizabilei lui fecundități, inepuizabila vanitate de a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ridică la începutul spectacolului și când cade la sfarsit".") 36 Panoramare = Schimbarea imaginii fără montaj. Obiectele sunt prezentate în ordinea lor naturală, iar tempo-ul, ritmul schimbării imaginii este dat de mișcarea de apărat. Béla Balasz este de părere că panoramicul poate fi "mai subiectiv și mai liric decât montajul." (Béla Balasz, Arta filmului, Editura de Stat pentru literatură și arta, București, traducerea din limba maghiară de Raoul Șorban, 1957, p.162). 37 Travelling = În cinematografie: 1. mișcare a unei camere
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
perdelele, cuvertura de pe pat, și într-o bună dimineață își iau zborul pe fereastră, adio, ne vedem la anul! Dar vorbim despre păsări, adică despre creaturi care văd lumea de sus, care cochetează cu stelele, care au o viziune generală, panoramică, a țărilor traversate și pentru care instinctul, după cum știm, joacă un rol capital: ele sunt, bineînțeles, "ghidate de instinct", care, în cazul animalului ce trăiește în compania omului, a slăbit pe nesimțite, a fost afectat de domesticire. Faptul că instinctul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]