952 matches
-
P. P. Carp. Unii termeni din proiectul Carp sânt ocoliți sau esprimați cu cuvinte mai puțin proprii, unele dispoziții lăsate afară, dar în esență este același. Din fericire pentru d. C. A. Rosetti și pentru secretarul său intim, d. Guță Panu, nu există încă la noi o lege care să asigure proprietatea intelectuală; soiul acesta de proprietate e garantat numai prin regula de bună-cuviință de-a cita cel puțin numele autorului, ceea ce "Romînul" uită a face. Hazlii sânt omisiunile din proiectul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dispune dezrobirea claselor muncitoare". La robia crescândă a poporului românesc sub elemente parazite nu gândește nimenea. [11 noiembrie 1881] ["AM SPUS DIN CAPUL LOCULUI... "] Am spus din capul locului că nu punem temei pe mâncărimea de limbă a ilustrului Guță Panu, care se traduce zilnic prin câte - o circulară supusă la iscălitura d-lui C. A. Rosetti, menită a face pe lume să creadă că se lucrează în adevăr ceva pentru stârpirea relelor administrative. Nu se înlătură rele sociale prin circulări
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Hagiescu, a cărui lipsă era viu simțită aseară. Rău a făcut comitetul teatrului de a primit demisiunea acestui actor, demisiune dată, pe cât știm, în urma numai a unor neînțelegeri între dânsul și unul din societari. {EminescuOpXII 406} Ceilalți interpreți, d. d. Panu (în rolul Hagiului Pană), Julian (musiu George), Mateescu (tejghetarul Petrică ) și d-na Frosa Sarandi (cocoana Trandafira ) au fost ca totdauna bine. [14 noiembrie 1881] TEATRUL DACIA ["TOT ASEARĂ... "] Tot aseară s-a jucat, după cererea generală., o dramă în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
George Dorul Dumitrescu figurează cu singurul text tradus din revistă, Iuda din Keriot de Leonid Andreev. Invitat să intre în corpul colaboratorilor, Grigore Tăușan se rezumă la două texte memorialistice, Prieteniile de altădată și Un ziarist de altădată (despre George Panu), din aceeași zonă cu E ceva putred... în Danemarca, note ale lui Constantin Banu pe marginea unui discurs ținut la Cameră de Constantin C. Bacalbașa. Cronichete, informații, știri, noutăți culturale, literare, teatrale, radiofonice sau spicuite din presă ocupă rubricile miscelanee
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
și moralistul), N. Gane (Premiile Academiei), Virgil Cioflec (la rubrica „Polemica măruntă”, cu Procopseala lui „Traistă-n băț”, Mihalache - mania clasificărilor, O pildă, O rușine, Ai tu bilet de voie?), Al. Cazaban (Proza unui bebe, M. Dragomirescu diplomat, Ciripituri literare, Panu, Iorga și Aurel Geblescu, Marele obscur, Mutul „Sămănătorului”) ș.a. Chendi deschide o rubrică permanentă, „Preludii”, în care cerne actualitatea literară, pledează pentru îmbogățirea literaturii române prin traduceri (Să nu ne grăbim), pentru culegerea și valorificarea creației populare (Un tezaur al
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
slavone și cele latine. Consideram că în situația unei medalii realizate în țară ca rod al unei inițiative private se reflecta situația încă oscilantă în folosirea integrală a alfabetului latin, din moment ce o medalie oficială dedicată lui Vasile Sturza și Anastasie Panu, realizată în atelierele Farachon din Paris, în același an, grafiază inițiala prenumelui lui Sturza cu „B”, ceea ce ar putea însemna inițiala pentru Basil, dar tot atât de bine caracterul slavon pentru „V”, inițiala lui Vasile. prezentarea domnitorului în uniformă de colonel se
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
veche) este o podoabă de preț a Ia șului, podoabă cu care se mândrește întreaga țară. B. BISERICI ȘI MĂNĂSTIRI 1. BISERICA ALBĂ Pe o stradelă ce pornește din strada Elena Doamna, în apropiere de intersecția acesteia cu strada Anastasie Panu, se află o biserică cunoscută sub numele de Biserica Albă. Ea a dat și numele respectivei stradele, care altădată era socotită ca fiind la marginea "Târgului Făinii". Nu are un trecut istoric impresionant, dar, nici de neluat în seamă. Se
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
unui general care își reduce treptat inamicul, ironia lui nimicitoare, conciziunea lapidară a expresiei, egalată și poate întrecută în aceeași vreme numai de răsunătoarele formule ale lui Carp. Modalitatea alcătuirii unei expuneri publice devenise tradițională la „Junimea”. Oratorul, ne spune Panu, trebuia să înceapă, dar mai cu seamă să sfârșească printr-o comparație care avea rostul să pună termenii problemei și să ilustreze concluzia ei. Debitul său trebuia să curgă neîntrerupt, dând impresia unei suverane stăpâniri de sine și a subiectului
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
pe front. Delegația studenților români din Paris trimitea, la 16 aprilie 1877, o Înflăcărată și patriotică scrisoare gazetei «Românul» din București. Ei arătau că sunt gata a-și face datoria „pentru apărarea că-minelor strămoșești“. Semnau: C. Cantacuzino, I. Crăciunescu, G. Panu, C. M. Mironescu, A. Lambrior. Alături de elevi și studenți au luat parte la război și Învățători și profesori. Din rândurile acestora amintim pe Ioan Popovici Popescu, transilvănean din ținutul Chioarului ( Maramureș ), profesor În BÎrlad. Distins În lupte, el a fost decorat
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
socialiste la Paris, Bruxelles și București. Meseria de gazetar i s-a potrivit ca o mănușă, mai ales că lumea muncitorească îi oferea multe subiecte în profesia pe care și-a ales-o. Mentorii lui Constantin Mille au fost Gheorghe Panu și C. A. Rosetti. Nu întâmplător, Panu a fost numit ”semănător de idei”, fiindcă influența sa a fost covârșitoare în formarea tânărului Constantin Mille. A activat în cadrul redacțiilor unor ziare de orientare social democrată precum: ”Lupta”, ”Românul”, ”Lumea nouă”, ”Munca
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
de gazetar i s-a potrivit ca o mănușă, mai ales că lumea muncitorească îi oferea multe subiecte în profesia pe care și-a ales-o. Mentorii lui Constantin Mille au fost Gheorghe Panu și C. A. Rosetti. Nu întâmplător, Panu a fost numit ”semănător de idei”, fiindcă influența sa a fost covârșitoare în formarea tânărului Constantin Mille. A activat în cadrul redacțiilor unor ziare de orientare social democrată precum: ”Lupta”, ”Românul”, ”Lumea nouă”, ”Munca”. Fiind un bun cunoscător al problemelor sociale
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
strada Nicolae Bălcescu nr. 22, mai sus de ISJ Platan (Platanus acerifolia) 1 exemplar de 442 ani, Mănăstirea Bucium, Domeniul Mitropoliei, str. Păun nr. 14 15 exemplare de 45 ani, Parcul Teatrului Național 3 exemplare de 45 ani, strada Anastasie Panu nr. 80, în fața Prefecturii Municipiului Iași Nuc (Juglans regia var. macrosperma) 1 exemplar de 90 ani, strada Ralet nr. 2 Salcâm japonez (Sophora japonica) 1 exemplar de 100 ani, strada Lascăr Catargi nr. 48 1 exemplar de 100 ani, strada
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la care a participat și oastea Țării Românești sub domnia lui Mircea cel Bătrân a avut loc prima migrație a aromânilor din această regiune. Cei rămași s-au constituit în cete care au luptat împotriva turcilor sub conducerea aromânilor Bucovală, Panu, Valaoși, Giuvara, Bellu. Susținuți de turci, albanezii musulmani au constrâns pe aromâni și slavii creștini să se refugieze în alte regiuni balcanice. Înainte de cel de al doilea război mondial, în anul 1938 la Congresul Tinerimii Române organizat la București au
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
slavone și cele latine. Considerăm că în situația unei medalii realizate în țară că rod al unei inițiative private se reflectă situația încă oscilanta în folosirea integrală a alfabetului latin, din moment ce o medalie oficială dedicată lui Vasile Sturza și Anastasie Panu, realizată în atelierele Farachon din Paris, în același an, grafiază inițială prenumelui lui Sturza cu „B”, ceea ce ar putea însemna inițială pentru Basil, dar tot atât de bine caracterul slavon pentru „V”, inițială lui Vasile. - prezentarea domnitorului în uniformă de colonel se
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
strofe, Galați, 1875; Poezii, Iași, 1891; Formă și fond, Iași, 1894; Câteva versuri, Iași, 1901. Traduceri: [Victor Hugo, Alfred de Musset, François Coppée], în Poezii, Iași, 1891; [Arvers, La Fontaine, Victor Hugo], în Câteva versuri, Iași, 1901. Repere bibliografice: George Panu, Portrete și tipuri parlamentare, București, 1893, 172-174; A.C. [Nicolae Petrașcu], „Câteva versuri”, LAR, 1900-1901, 7; Albumul Societăței „Junimea”, SDL, IV, 315; N. Iorga Oameni, I, 414-415; I. Paul, Nicolae Volenti, „Junimea literară”, 1910, 10; M.D. [Mihail Dragomirescu], [Nicolae Volenti], CVC
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
visător, Unul din Ligă, Vr. Pseudonimul Juvenal îl folosea și N. D. Xenopol, autor de nuvele și pamflete publicate sub titlul comun Tipuri ministeriale, în care sunt criticați politicieni conservatori (P. P. Carp, Al. Marghiloman, Titu Maiorescu) sau radicali (G. Panu). Diverse cronici și articole dedicate literaturii scriu T.G. Djuvara (Încercare asupra literaturii române de la origini până în zilele noastre), D. C. Ollănescu-Ascanio (Studii și figuri literare, O scrisoare pierdută ș.a.), I. Tanoviceanu (iscălea și T. Ioan), Ion Gorun, Ioan Nădejde, Sofia
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta Rece, subintitulată „bufonerie literară” (atribuită imaginar comediografilor francezi Henri Meilhac și Ludovic Halévy), în care Titu Maiorescu este Minorescu, Eminescu - Minunescu, G. Panu - Pan-Pan, Samson Bodnărescu - Butnărescu, se dovedește lipsită de spirit. Eminescu e acuzat, cu îngustime, de a fi încălcat regulile gramaticii și se citează, într-un comentariu dirijat de o neînțelegere totală, fragmente din Mortua est și din Sărmanul Dionis
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
crease Junimea. SCRIERI: Aurora, București, 1858; Muza de la Borta Rece, București, 1873; Cântece și plângeri, București, 1874; ed. București, 1881; ed. București, I-II, [1895-1896]; ed. pref. Ludovic Dauș, Craiova, 1907. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 160-163; Demetrescu, Profile, 149-158; Panu, Junimea, II, 222-268; Apostolescu, Infl. romant., 266-277; Călinescu, Ist. lit. (1941), 294-295, Ist. lit. (1982), 328-330; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 310-311; Ist. lit., III, 152-153; Emil Georgescu, Vasile Bașa, Destinul unui poet: Mihail Zamfirescu, CRC, 1975, 36; Dicț. lit.1900, 932; Tacciu
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
Alecsandri de (r). C. Nieolescu (București, 1966). Majoritatea celorlalte rămîne însă la nivelul biografiei în sens documentar : valoarea volumelor de mai sus este cu atît mai importantă, fotrucît, în literatura română, memoriile literare, de la Amintirile de la Junimea ale lui G. Panu (București, 1908-1910) și pînă la Prietenii mei scriitorii de Otilia Cazimir (București, 1960), n-au devenit opere artistice propriu-zise. Capitolul 8 (a) p. 118. O singură încercare s-a făcut în cultura română, de explicare psihoanalitică a unui scriitor : Dr.
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Dimitrie Cantemir nr. 21, bl. 4, sc. F, et. 7, ap. 191, sectorul 4. 21. Păcuraru Iana, cetățean rus, născută la 27 iulie 1967 în localitatea Pervouralsk, Rusia, fiica lui Vasili și Nadejda, cu domiciliul actual în București, str. Anastasie Panu nr. 8, bl. A 12, sc. 2, et. 5, ap. 48, sectorul 3. 22. Varesi Claudia, cetățean italian, născută la 10 august 1959 în localitatea Broni, Italia, fiica lui Gigi și Maria-Adriana, cu domiciliul actual în localitatea Brăila, Calea Călărașilor
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
ca program cultural în societatea românească. Doar că seismul critic declanșat de criticismul junimism în cultura romantică autohtonă nu a produs și o replică pe măsură pe planul istoriografiei. Deși au fost "fellow travelers", nici A.D. Xenopol și nici G. Panu nu și-au asumat până la capăt spiritul critic promovat de junimism. Al. Zub (2000) vede chiar în disidența celor doi eșecul Junimii în încercarea de a imprima o direcție contrară romantismului în istoriografia națională. Societatea literară va reuși să impună
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
T.: El mi-a spus chestia asta după ce m-am căsătorit cu Anca. Dormeam la vărul meu, pe jos, că nu aveam unde sta. I-am spus ce problemă am și într-o lună mi-a dat casa pe Anastasie Panu, la blocurile alea noi, apartament cu o cameră, cam 60 mp. Aveam cameră, bucătărie, acolo s-a născut Teodora. Când m-am dus la el să-i mulțumesc, mi-a spus: "Măi, Tompea, nu trebuie să-mi mulțumești. Ce ai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
învățăm și apă să ne spălăm!". D.T.: Așa i-am văzut venind către Casa Pătrată. S.B.: I-ați auzit când au plecat, când s-au deplasat? D.T.: I-am văzut de pe balconul meu. S.B.: Dumneavoastră stăteați pe atunci pe Anastasie Panu, aproape de Casa Pătrată. D.T.: Aveam balconul cu vedere către Tribunal și Hala Centrală-Dunărea, pe colț, și am văzut cum venea șuvoiul. Tocmai mă suna Ani Matei, președintele UASCR-ului. S.B.: De unde aflase? D.T.: Din note informativeși de la Emil Bobu. Și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se transfera la București. De altfel, pentru a nuanța faptul că Iașul constituie un genius loci, arăta că: „Iașul este pentru România - patria celor mai mari poeți și cugetători ai României, Eminescu, apoi Alecsandri, Creangă, Gane, Conta, Kogălniceanu, Cobâlcescu , Negruzzi, Panu, Lambrior, Beldiceanu și multe alte personalități marcante, dintre care unii au trăit apoi în București, dar n au mai produs nimic de primă calitate după ce au părăsit Iașul”.”. Cum a ajuns Nicolae Leon la Jena? Fratele său vitreg, Grigore Antipa
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
că risipesc teza contrafacerii diagnosticului din epocă. Felurite și risipite ici-acolo, consemnările îl surprind pe poet în cele mai varii ipostaze. Iată-l în localul lui Berl Finkelstein, de pe strada Lăpușneanu, unde adesea puteau fi întâlniți Iacob Negruzzi, Gh. Panu, Caragiale: "De câte ori Eminescu nu se așeza într-un colț al unei odăi, singuratic, scriind cu creionul pe fâșii de hârtie înguste, pe care le avea gata tăiate în buzunar și apoi le arunca pe sub masă, când nu-i plăcea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]