799 matches
-
a universităților și a cercetării teologice (în special prin Toma de Aquino). în 1492 are loc colonizarea americii. Începând din secolul al XVI-lea, apar Reforma și Contrareforma catolice. Urmează anul 1789 cu revoluția Franceză și persecuția Bisericii. În 1811, Papalitatea este umilită de Napoleon și deposedată de averile sale. La conciliul vatican I (1868-1870) au fost definite primatul și infailibilitatea Papei. Un alt moment semnificativ din istoria catolicismului este reprezentat de confruntarea dintre Biserica catolică și știință în privința originii speciei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
refuză filosofia aristotelică „ca premisă necesară pentru teologie”; * crucea - „principiu al cunoașterii lui Dumnezeu”; * „voința umană este liberă numai în ceea ce privește lucrurile umane, nu și în cele divine”; * Mântuirea este „toată numai lucrare și dar ale lui Dumnezeu...”; * „refuzul categoric al papalității...”. Papa își asumă autoritatea „de la Hristos și în parte de la comunitatea creștină”. Refuză Biserica „ierarhică, autoritară și patriar hală...”. Adevărata Biserică este cea interioară, o liberă „adunare a inimilor”. Semnul veritabil al Bisericii rămâne, în viziunea lui Luther, Evanghelia; * „Declericizarea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
În 1230, Frederic al II-lea promulgă un nou corp de legi („Constitutiones Regni Siciliae”), care prevedea concentrarea puterii în mâna împăratului, ca și „egalitatea tuturor în fața legii”. Aceasta îl va pune timp de 25 de ani în adversitate cu papalitatea (papa Grigorie IX). Este primul mare cod juridic al Evului Mediu care lovea în supremația Bisericii, explicând de ce a fost excomunicat de Papă în două rânduri. Înflorirea științei sub Frederic al II-lea s-a datorat și numeroaselor privilegii acordate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
teologiei) s-a manifestat viguros chiar din 1215, când legatul papal a interzis orice lecturi și comentarii ale „Fizicii” și „Metafizicii” lui Aristotel. Opoziția față de deschiderea laică a rectorului Universității a fost exprimată de magiștrii dominicani și franciscani, devotați total papalității. Abia din 1318 ei vor accepta să se supună deciziilor rectorului („jurământul de ascultare sau de supunere”). Cât despre Facultatea de medicină din Paris, ea a fost înființată în 1253, având un statut elaborat în 1270 și confirmat în 1331
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
respective; de aceea, informațiile prezentate (coroborate cu alte surse istorice) pot oferi cercetătorului o consistentă bază științifică. Fiind o "invenție" a modernității, presa măsoară nivelul cultural al unei țări, precum și gradul de dezvoltare pe care aceasta l-a atins. Autoritatea papalității aflată la apogeul său s-a datorat existenței unui cler european cunoscător de limbă latină, precum și a unei concepții asupra lumii împărtășită practic unanim; conform acesteia, intelectualitatea bilingvă, mediind între limba locală și latină, mijlocea între pământ și cer. Declinul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
create și aflate sub controlul Vaticanului) și punctul în care s-a ajuns la finalul evoluției intervențiilor în domeniul presei. Mai departe urmărim evoluția cronologică a intervențiilor Magisterului în domeniul comunicării și exemplificăm prin raportarea la documentele Bisericii adoptate de papalitate în decursul timpului. Prima secvență a acestui subcapitol Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X reprezintă o întoarcere în timp, încă de la primele intervenții pontificale referitoare la difuzarea cărților și a tipăriturilor, până la Papa Pius al X lea. Un rol
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comandă, controlul permanent al rezultatelor obținute 46. Au fost identificate și principalele principii de funcționare a propagandei: simplificarea, prin utilizarea simbolurilor, deformarea și caricaturizarea, repetiția temelor principale, aservirea presei și aparența de autenticitate, unanimitatea 47. Biserica prin autoritatea sa supremă, Papalitatea a fost mereu preocupată să stabilească o legătură directă și profundă cu "masele", fiind interesată de crearea unei viziuni proprii sau în concordanță cu interesele și "învățăturile sale". Răspândirea și popularizarea acestor mesaje și a propriei viziuni în societate au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și în unele cazuri din partea guvernelor statelor care doreau să intre în legătură cu o mare putere spirituală și politică a lumii (cum a fost și cazul României). Ofensiva diplomatică a Sfântului Scaun în perioada interbelică a fost fără precedent în istorie. Papalitatea a reușit să se adapteze rapid la noua situație politico-teritorială de după război și să-și apere poziția în lume. Creșterea prestigiului moral și politic al Vaticanului s-a datorat, în mare măsură, politicii conservatoare promovate de Papa Pius XI, strategie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în privința atitudinii Sfântului Scaun față de evenimentele de pe scena politică internațională, care priveau în mod direct sau indirect și statul român)807. Această politică a Vaticanului a avut la bază propriile interese, însă ele au coincis totuși cu cele ale României. Papalitatea a urmărit consolidarea comunităților catolice din toate statele (mai ales acolo unde confesiunea catolică era minoritară, cum a fost cazul României) și crearea unei ierarhii locale naționale, cu influență în stat. O altă miză a fost și stabilirea unor raporturi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cotidianului Albina este sugestivă. Un fapt important legat de acest eveniment îl reprezintă modesta lui mediatizare în presa catolică din România. Deși a fost prima ediție a Congresului mondial al presei catolice-o temă și un domeniu extrem de important pentru papalitate și Biserică, lucru înțeles și de episcopii din România (așa cum reiese din corespondența purtată între aceștia și nunțiul apostolic, dar și cu Secretariatul de Stat al Sanctității sale) totuși această întâlnire care s-a organizat cu ocazia unei sărbători naționale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bune" până în momentul în care Marmaggi putea ajunge la Iași, fapt care demonstra importanța pe care o acorda monseniorul Gabor participării nunțiului la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor i-a scris nunțiului și i-a propus câteva sugestii referitoare la ziarul care ar fi urmat să fie editat. El considera
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prin universități se va prelua o parte din cunoașterea științifică arabă 211 și se va asigura sinteza de cunoștințe. Pasul hotărâtor pe care-l face occidentul este trecerea de la universitatea gândită ca o anexă a Bisericii, înființată și subvenționată de papalitate, la universitatea laică și autonomă, care nu recunoaște, în toate actele și faptele decât superioritatea adevărului științific. Universitățile vor recupera știința trecută și vor pune bazele științei moderne, pentru că ,,înainte de 1500, Europa era o vale a plângerii, dar nu și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
celor două imperii române Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigenții Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIIL; Valdezii, albigenții; 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon; 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influența renașterii și a umanismului asupra Bisericii Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viața
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigenții Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIIL; Valdezii, albigenții; 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon; 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influența renașterii și a umanismului asupra Bisericii Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viața și activitatea lui Martin
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigenții Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIIL; Valdezii, albigenții; 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon; 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influența renașterii și a umanismului asupra Bisericii Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viața și activitatea lui Martin Luther Reformă; Indulgențele
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
2.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - romanizare, sincretism, interpretatio Română - stat universal, *orbis Romanus, frontierele imperiului 2.2 Conținuturi: - Evoluția ideii imperiale - *Pax Română 3. Moștenirea imperială în Europa creștină 3.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - papalitate, *ideologie imperială, *imperiu unic, putere seculară, învestitură, erezie - cruciadele 3.2 Conținuturi: - *De la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin - *Ideea de Imperiu în Occident - Creștinismul: crize și contacte *Studiu de caz: Ideea de cruciadă Clasa a X-a : 4. Nașterea democrației
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
celor două imperii române Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigentii Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIII.; Valdezii, albigentii; 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon; 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influență renașterii și a umanismului asupra Bisericii. Antecedențele directe ale Reformei; Devotio modernă; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viață
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigentii Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIII.; Valdezii, albigentii; 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon; 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influență renașterii și a umanismului asupra Bisericii. Antecedențele directe ale Reformei; Devotio modernă; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viață și activitatea lui Martin
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigentii Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIII.; Valdezii, albigentii; 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon; 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influență renașterii și a umanismului asupra Bisericii. Antecedențele directe ale Reformei; Devotio modernă; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viață și activitatea lui Martin Luther Reforma; Indulgentele
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
celor două imperii române Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigenții Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIIL; Valdezii, albigenții; 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon; 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influența renașterii și a umanismului asupra Bisericii Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viața
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigenții Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIIL; Valdezii, albigenții; 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon; 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influența renașterii și a umanismului asupra Bisericii Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viața și activitatea lui Martin
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigenții Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIIL; Valdezii, albigenții; 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon; 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influența renașterii și a umanismului asupra Bisericii Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viața și activitatea lui Martin Luther Reformă; Indulgențele
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
2.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - romanizare, sincretism, interpretatio Română - stat universal, *orbis Romanus, frontierele imperiului 2.2 Conținuturi: - Evoluția ideii imperiale - *Pax Română 3. Moștenirea imperială în Europa creștină 3.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - papalitate, *ideologie imperială, *imperiu unic, putere seculară, învestitură, erezie - cruciadele 3.2 Conținuturi: - *De la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin - *Ideea de Imperiu în Occident - Creștinismul: crize și contacte *Studiu de caz: Ideea de cruciadă Clasa a X-a : 4. Nașterea democrației
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
celor două imperii române Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigentii Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIII; Valdezii, albigentii 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influență renașterii și a umanismului asupra Bisericii. Antecedențele directe ale Reformei; Devotio modernă; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viață
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigentii Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIII; Valdezii, albigentii 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influență renașterii și a umanismului asupra Bisericii. Antecedențele directe ale Reformei; Devotio modernă; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viață și activitatea lui Martin
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]