927 matches
-
gastro-intestinale, printre care și cancerul pancreatic. S-a arătat că pacienții cu grup sangvin non-0 (A, B, AB) au risc mai mare de a dezvolta cancer pancreatic decât pacienții cu grup sangvin 0 [74,75]. Leziunile pancreatice precanceroase Tumorile intracanalare papilare și mucinoase ale pancreasului Majoritatea adenocarcinoamelor pancreatice se dezvoltă din leziuni precanceroase canalare care se dezvoltă progresiv, asemănător filiației ade-nom-cancer de colon [76], filiație demonstrată de existența pe aceeași piesă operatorie a leziunilor de displazie în stadii diferite alături de carcinom
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
În ciuda acestor studii cu rezultate divergente, argumentele care înclină balanța în favoarea ideii că pancreatita cronică este un factor de risc pentru cancerul pancreatic sunt de natură histologică. Astfel, în pancreatita cronică se întâlnesc leziuni de hiperplazie ductală simplă, hiperplazie ductală papilară și hiperplazie mucinoasă atipică, ultimele leziuni fiind regăsite și în țesuturile din vecinătatea cancerului de pancreas, leziunile fiind purtătoare ale mutației k-ras, acest lucru sugerând o evoluție secvențială etapizată după modelul hiperplazie-displazie - carcinom in situ - adenocarcinom [89-91]. Pancreatita tropicală S-
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
asociat cu Tetralogia Fallot. ANOMALII ASOCIATE Cele mai frecvente anomalii asociate CAV sunt tetralogia Fallot, ventriculul drept cu cale dublă de ieșire cu vase mari normale sau transpuse, DSV multiple (musculare sau conal), anomalii de valvă mitrală (dublu orificiu, mușchi papilar unic). Tipul A se asociază adesea cu obstrucție pe tractul de ejectie VS realizând stenoza subaortică. Tipul C este adesea asociat cu alte malformații: heterotaxia, malformații conotruncale. CAV complet se asociază frecvent cu alte anomalii: vena cavă stângă, CAP, stenoză
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
a CAV. Rolul ecocardiografistului nu este doar acela de a stabili mărimea DSA sau DSV, ci și anatomia și funcționalitatea valvei atrioventriculare, echilibrul biventricular (măsura în care valva atrio-ventriculară este dedicată ambilor ventriculi sau predominant unuia dintre ei), numărul mușchilor papilari, DSV asociate, anatomia valvei mitrale, mecanismul regurgitării valvei atrioventriculare, anomalii asociate, obstrucția tractului de ejecție al VS sau VD, gradul de malaliniere a septului atrioventricular. Cateterismul cardiac - deși în ultimul timp în majoritatea centrelor cardiochirurgicale pediatrice diagnosticul și indicația chirurgicală
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
arteră coronară - teritoriu de distribuție miocardică este fundamentală în economia cordului ischemic. - ADA în mod obișnuit irigă porțiunea bazală a septului interventricular, peretele anterior al VS, apexul VS, cel mai mult dintre ramurile stîngă și dreaptă al fascicolului Hiss, mușchiul papilar antero-lateral al VS și 1/3 apicală a peretelui posterior al VS (pot exista variații). - ACX irigă în mod obișnuit peretele lateral al VS, - ACD dominantă irigă, în mod obișnuit, pereții anterior lateral și posterior a VD, - ADP (artera descendenă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
5 ani este de 89,%. Starea funcțională a majorității bolnavilor care supraviețuiesc postoperator perioadei de spitalizare este bună. INSUFICIENȚA MITRALĂ DIN CARDIOPATIA CORONARIANĂ Insuficiența mitrală apărută în cursul bolii coronariene, în urma unui IMA poate avea între cauze ruptura unui mușchi papilar, a unei inserții de cordaj la pilier sau datorită pierderii competenței valvei mitrale ca urmare a tulburării de contractilitate a peretelui ventricular posterior de cauză ischemică. Identificarea uneia din cauzele de mai sus justifică denumirea de insuficiență mitrală ischemică. Dacă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a mușchiului pilier. Decesul apare la câteva ore de la evenimentul acut pe măsură ce una sau ambele valvule devin incompetente. De asemenea, mai puțin frecvent, este posibilă detașarea unuia sau a mai multor capete ale mușchiului piplier (cel postero-medial mai frecvent). Mușchiul papilar posteromedial este cel care se rupe cel mai frecvent. În aproximativ 20% din cazurile de rupturi acute de muschi papilar este implicat mușchiul papilar antero-lateral, incidența scăzută a rupturii acestuia se datoreste dublei sale irigații provenite din ramurile diagonale ale
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
mai puțin frecvent, este posibilă detașarea unuia sau a mai multor capete ale mușchiului piplier (cel postero-medial mai frecvent). Mușchiul papilar posteromedial este cel care se rupe cel mai frecvent. În aproximativ 20% din cazurile de rupturi acute de muschi papilar este implicat mușchiul papilar antero-lateral, incidența scăzută a rupturii acestuia se datoreste dublei sale irigații provenite din ramurile diagonale ale ADA și ramurile marginale ale arterei circumflexe. Mușchiul papilar postero-medial este irigat doar de artera descendentă posterioară. Într-un studiu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
posibilă detașarea unuia sau a mai multor capete ale mușchiului piplier (cel postero-medial mai frecvent). Mușchiul papilar posteromedial este cel care se rupe cel mai frecvent. În aproximativ 20% din cazurile de rupturi acute de muschi papilar este implicat mușchiul papilar antero-lateral, incidența scăzută a rupturii acestuia se datoreste dublei sale irigații provenite din ramurile diagonale ale ADA și ramurile marginale ale arterei circumflexe. Mușchiul papilar postero-medial este irigat doar de artera descendentă posterioară. Într-un studiu la pacienții cu ruptură
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
frecvent. În aproximativ 20% din cazurile de rupturi acute de muschi papilar este implicat mușchiul papilar antero-lateral, incidența scăzută a rupturii acestuia se datoreste dublei sale irigații provenite din ramurile diagonale ale ADA și ramurile marginale ale arterei circumflexe. Mușchiul papilar postero-medial este irigat doar de artera descendentă posterioară. Într-un studiu la pacienții cu ruptură de mușchi papilar, 1/2 au prezen tat o stenoză severă (> 75%) de un singur vas coronarian și 3 din 14 pacienți au prezentat leziuni
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
scăzută a rupturii acestuia se datoreste dublei sale irigații provenite din ramurile diagonale ale ADA și ramurile marginale ale arterei circumflexe. Mușchiul papilar postero-medial este irigat doar de artera descendentă posterioară. Într-un studiu la pacienții cu ruptură de mușchi papilar, 1/2 au prezen tat o stenoză severă (> 75%) de un singur vas coronarian și 3 din 14 pacienți au prezentat leziuni pe 3 vase. INSUFICIENȚA MITRALĂ CRONICĂ DIN CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Ruptura parțială sau infarctul mușchiului pilier, fără ruperea totală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
țesut cicatricial în 4-6 luni, iar în cazurile cronice, porțiunea de cicatrice retractată nu poate fi distinsă de ruptura idiopatică a corzilor tendinoase. Ca rezultat al ischemiei cronice se pot rupe numai corzile tendinoase la originea lor pe un mușchi papilar, care de altfel, este intact sau cicatriceal. De asemenea, poate să apară și o ruptură idiopatică a corzilor tendinoase pe fondul unei cardiopatii ischemice. În majoritatea cazurilor, în timpul producerii IM acut, ischemia mușchiului papilar este insuficientă pentru a produce ruptura
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
la originea lor pe un mușchi papilar, care de altfel, este intact sau cicatriceal. De asemenea, poate să apară și o ruptură idiopatică a corzilor tendinoase pe fondul unei cardiopatii ischemice. În majoritatea cazurilor, în timpul producerii IM acut, ischemia mușchiului papilar este insuficientă pentru a produce ruptura acestuia, însă el devine progresiv fibrotic, necontractil, subțire și alungit (disfuncțiile de mușchi papilar). Apare apoi prolapsul valvulei intacte. Acesta pare a fi mecanismul patogenic la în 50% din pacienții la care intervenția chirurgicală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
o ruptură idiopatică a corzilor tendinoase pe fondul unei cardiopatii ischemice. În majoritatea cazurilor, în timpul producerii IM acut, ischemia mușchiului papilar este insuficientă pentru a produce ruptura acestuia, însă el devine progresiv fibrotic, necontractil, subțire și alungit (disfuncțiile de mușchi papilar). Apare apoi prolapsul valvulei intacte. Acesta pare a fi mecanismul patogenic la în 50% din pacienții la care intervenția chirurgicală se realizează sub 2 luni de la IM acut și în aproximativ 80% din cei la care intervenția se realizează la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
în aproximativ 80% din cei la care intervenția se realizează la un interval de timp mai lung. În aceste cazuri zona de infarct este suficient de extinsă pentru a rezulta un anevrism ventricular. În cazul existentei unei disfuncții a mușchiului papilar, gradul insuficienței mitrale reflectă gradul disfuncției papilare și a alungirii acestuia. Din cauza apariției anevrismului ventricular apare o scurtare relativă a corzilor tendinoase sau•alterarea alinierii mușchilor pilieri și a valvulelor. Insuficiența mitrală cronică la bolnavii cu cardiopatie ischemică poate apare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
intervenția se realizează la un interval de timp mai lung. În aceste cazuri zona de infarct este suficient de extinsă pentru a rezulta un anevrism ventricular. În cazul existentei unei disfuncții a mușchiului papilar, gradul insuficienței mitrale reflectă gradul disfuncției papilare și a alungirii acestuia. Din cauza apariției anevrismului ventricular apare o scurtare relativă a corzilor tendinoase sau•alterarea alinierii mușchilor pilieri și a valvulelor. Insuficiența mitrală cronică la bolnavii cu cardiopatie ischemică poate apare prin ischemia relativă a mușchiului piplier. Această
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
tendinoase sau•alterarea alinierii mușchilor pilieri și a valvulelor. Insuficiența mitrală cronică la bolnavii cu cardiopatie ischemică poate apare prin ischemia relativă a mușchiului piplier. Această ischemie poate fi produsa periodic de crizele de angină care treptat scad contractilitatea mușchiului papilar, ducând la insuficiență mitrală reversibilă care poate fi severă, precipitând insuficiența ventriculară stângă. INDICAȚII CHIRURGICALE Apariția insuficienței mitrale acute la un bolnav cu IM acut indică intervenția chirurgicală, altfel mortalitatea în această situație este de peste 30%. Când starea hemodinamică este
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
inel. Dacă ruptura cordajelor este sub 1/2 la valva posterioară, se practică anulopastie asociată cu rezecție quadrangulară. REZULTATE PRECOCE În insuficiența mitrală acută ischemică, rezultatele intervențiilor chirurgicale sunt mediocre, mai ales în cazul infarctului întins cu ruptură de mușchi papilar, la care sindromul de debit cardiac scăzut reprezintă principalul handicap preoperator. Rezultatele sunt mai bune când intervenția chirurgicală se efectuează la zile sau săptămâni de la producerea evenimentului acut sau în cazul insuficienței mitrale prin disfuncție de mușchi papilar. În insuficiența
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de mușchi papilar, la care sindromul de debit cardiac scăzut reprezintă principalul handicap preoperator. Rezultatele sunt mai bune când intervenția chirurgicală se efectuează la zile sau săptămâni de la producerea evenimentului acut sau în cazul insuficienței mitrale prin disfuncție de mușchi papilar. În insuficiența mitrală cronică rezultatele par mai bune. Astfel, la University of Alabama între 1975 și 1979, la 29 de pacienți cu insuficiență mitrală cronică, secundară unei disfuncții de mușchi piplier ischemic sau prin ruptură, s-a efectuat înlocuirea valvei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
aparatului valvular mitral, semnele unei hipertensiuni cronice. În perioada accesului anginos pot fi puse în evidență: tahicardie, ESV, TV nesusținute, zgomot I diminuat, zgomot II dedublat, tranzitor, galop protodiastolic, suflu holosistolic apical (mezo sau telesistolic) datorat unei disfuncții de mușchi papilar. Formele clinice ale anginei pectorale sunt [20]: 1. angina pectorală cronică stabilă caracterizată prin episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
trecerea anormală în timpul sistolei a unei părți din volumul sanguin al VS în AS datorită închiderii incomplete a orificiului mitral. Insuficiența mitrală poate fi produsă de un număr mare de cauze ce interesează valvele, inelul valvular, cordajele tendinoase și mușchii papilari [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10, 20] Insuficiența mitrală poate avea etiologie acută sau cronică. Etiologia acută este reprezentată în special de endocardita infecțioasă, IMA, disfuncție de mușchi papilari secundară ischemiei, degenerarea valvelor biologice. Etiologia cronică este reprezentată de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cauze ce interesează valvele, inelul valvular, cordajele tendinoase și mușchii papilari [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10, 20] Insuficiența mitrală poate avea etiologie acută sau cronică. Etiologia acută este reprezentată în special de endocardita infecțioasă, IMA, disfuncție de mușchi papilari secundară ischemiei, degenerarea valvelor biologice. Etiologia cronică este reprezentată de RAA, congenital, degenerarea mixomatoasă, cardiomiopatia hipertrofică, calcificarea inelului valvular. Insuficiența mitrală cronică se manifestă prin: - dispnee progresivă - la efort, edem pulmonar acut; - tuse; - astenie; - transpirații; - palpitații; - hemoptizii mai rare; - simptome
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mitrală. - auscultație: clic mezosistolic urmat de suflu telesistolic (Galavardin) apical, care se accentuează în ortostatism, ca și la cardiomiopatii hipertrofice obstructive. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG: unde T plate/negative în derivațiile inferioare și laterale, interval QT alungit redă ischemia de mușchi papilar posterior, se accentuează la efort; tulburările de ritm sunt rare dacă nu există și insuficiență mitrală; - Ecocardiografie: mod M - prolabarea posterioară „în hamac” a valvei mitrale posterioare, telesistolic > 3 mm, holosistolic > 5 mm; 2D - una/ ambele valvule depășesc planul inelului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
diagnostică de 92% și o acuratețe de 87,7%, reprezentând una dintre metodele performante de diagnostic a CP [134]. Determinarea cantitativă a mARN-hTERT are valoare și în diagnosticul diferențial, sensibilitatea și specificitatea pentru diferențierea adenocarcinomului pancreatic ductal de neoplasmul mucinos papilar intraductal (IPMN) este de 43,5%, respectiv 100%, cu o AUC de 0,778, în timp ce pentru examenul citologic de numai 22,0%, dar cu o specificitate tot de 100%. În același timp, performanța pentru diferențierea CP de pancreatita cronică nu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
activitate mitotică crescută; tipul neregulat, în care celulele nediferențiate devin înalte, cubice sau cilindrice, extrem de dense, organizate în arii în care nu se mai poate identifica segmentul tubular de origine; ele formează fie agregate dispuse la întâmplare, fie proiecții intrachistice papilare sau micropolipi pedunculați, cu miez de țesut conjunctiv vascularizat; tipul neoplazic, în care celulele se transformă malign, generând tumori epiteliale solide. Studii in vitro (9) au demonstrat o creștere intrinsecă a potențialului de proliferare a celulelor epiteliale ADPKD, datorată capacității
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]