911 matches
-
protejate la nivel europeanastfel: ferigă de apă ("Nephrodiun thelypestris"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), buzdugan de apă ("Sparganium simplex"), mirgău ("Scutellaria galericulata"), boglari ("Ranunculus sceleratus"), sânzâiene (din specia "Galium uliginosum"), mană de apă ("Glyceria maxima"), otrățel ("Utricularia vulgaris"), trestie ("Phragmites australis"), papură ("Typha") sau mușchi natant ("Riccia fluitans"). Lumea animalelor este reprezentată de câteva specii faunistice rare (unele aflate le lista roșie a IUCN; printre care: stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), găinușa de baltă ("Gallinula Chloropus"), barză albă ("Ciconia
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
naturii din literatura română. Frumusețea naturii este zugrăvită de prozator în toate scrierile sale; fundamentul psihologic al apariției poeziei naturii este descris de autor în acest volum: "„cât stau în baltă, lângă tovarășii mei, sunt fericit ca salcia ori ca papura, și pare că nu mă gândesc la nimic, dar știu că intră în mine, nesimțit, tot ce sună și tot ce se vede - ca soarele care lucrează în mâzga pământului și în ape”". "Împărăția apelor" este, în opinia lui Alexandru
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
mutat ca paroh la Biserica de lemn din Frătăuții Noi, unde a slujit între anii 1884-1896. La Frătăuții Noi, preotul Iraclie a fost și învățător; el a organizat la școala din sat cursuri de industrie casnică, de împletituri (din nuiele, papură, paie ori pănuși) și de apicultură. El a criticat politica antiromânească a episcopului Eugenie Hacman care îi învinuia pe unii preoți de iredentism românesc pentru a-i discredita în ochii guvernului austriac. În 1893 a fost numit exarh arhiepiscopal, iar
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
și Nicula. Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
inferior. Alternanța neuniformă și înclinată a straturilor creează apariția pânzei de apa freatică pe versanți,mai ales pe cei cu expoziție nordică,dând naștere unor mici zone depresionare cu exces permanent de umiditate,ceea ce favorizează dezvoltarea unei vegetații acvatice(trestie,papură,pipiring).În general,apa freatică este bogată în săruri(cloruri,sulfați),dură și cu gust de calciu. Perimetrul total a lacurilor cadastrale de pe teritoriul comunei este de 698 km.,reprezentate de lacul Feiurdeni 1 si 2,cu amenajări piscicole.În
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
și roșie, sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar fi murul și fragul. În locurile mlăștinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura și țipirigul. Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul și secara iar ca plante tehnice cartoful, floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele. Se mai cultivă și furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei și
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
teren afânat și are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
de dantelă" și "Noiembrie, ultimul bal" regizate de Dan Pita, precum și alte trei premii la Gala filmului pentru tineret de la Costinești: premiul pentru interpretare masculină (Ștefan Iordache, pentru cele două roluri menționate mai sus), premiul pentru scenografie (Constantin Simionescu, Călin Papura, Petrică Veniamin), premiul pentru coloana sonoră (Sotir Caragața) și o mențiune de debut (Gabriela Baciu, pentru rolul Aglaie Argintar). Românul a fost dramatizat de Antoaneta Tănăsescu pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în octombrie 1983 un spectacol de teatru radiofonic
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
de arie naturală protejată pentru noi zone) iar din 2006 zonă umedă de importanță internațională Aria naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei”" și reprezintă o zonă umedă (luciu de apă, fânețe și vegetație din stuf și papură) în bazinul mijlociu al văii Hamaradia (afluent de de stânga al râului Homorod) cu o importantă și diversificată faună de păsări acvatice. Aria protejată asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire pentru specii de păsări migratoare și de pasaj care
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
prezent, sunt luate periodic măsuri pentru a curăța lacul de sedimente și a îmbunătăți starea ecologică în bazinele limanlor Ialpug și Covurlui. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Covurlui dispune de o bogată vegetație acvatică (stuf, papură de baltă). În tufișurile de pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al lacului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. Limanul este bogat în pește, aici viețuind numeroase specii
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
situația lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
și 1800 de metri); ienupărul, jneapănul și arborii pitici (într 1800 și 2000 de metri); pajiștile alpine formate din ierburi mărunte (peste 2000 de metri). În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
apare un mic platou format în urma unor alunecări vechi. Pe acest platou se află un lac cu o suprafață de cca. 1800 mp. și o adâncime necunoscuta, în care trăiesc țestoasele de apă dulce. Lacul este înconjurat de trestie și papură iar pe suprafața sa plutesc insulițe de plaur. Bogat în țestoase, șerpi, păsări de baltă etc. lacul impresionează prin frumusețe și sălbăticie. Este singura stațiune pentru țestoasă din țară, care nu a suferit modificări și merită să fie ocrotită ca
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație uscată. Fauna este o fauna de câmpie și numai o mică parte întâlnim o
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
mod frecvent specii de Cerasus (cires salbatic), Corylus allvelana (alun), și Prunus spinosa (porumbar). Pe lângă mlaștini, pe marginea băltilor sau în zona micilor acumulări, în condiții de umiditate accentuată pot fi întâlnite plante specifice ca : Phragmites communis (stuf), Thipa angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune zona de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre care amintim : Festuca valesiaca (păiuș), Andropogon ischaemum (bărboasă), Stipha joannis (colilie), Artemisia
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
etc.(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația acvatică. În bazinul văii Borod, de-a lungul malurilor(mai ales în cursul inferior) se dezvoltă o vegetație palustră bistratificată: - un strat cu o înălțime medie de până la 1-1,5 metri unde predomină papura (Typha latifolia), rogozul (Carex pseudocyperus); - un strat bazal cu o înălțime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile și hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus. În sectoarele cu panta redusă, unde curentul este slab
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
grad relativ mare de fixitate semantică, lexicală și morfosintactică. În plus, din acest ultim punct de vedere, constituie o singură parte de vorbire, deseori sinonimă cu un cuvânt. Ea poate fi nefigurată, de exemplu "cine știe cine" = "cineva" sau metaforică "nod în papură" = "cusur". Printre unitățile frazeologice sunt și unele propoziții folosite aproape automat și în mod recurent de către vorbitorii nativi ai unei limbi. Acestea sunt declanșate de diversele situații de comunicare în care se află, și prin ele vorbitorul realizează diverse intenții
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasa
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
dus la profesorul de la sindicat, că lucrez paznic în învățământ, și i-am spus de probleme, mi-a zis: ”păi io nu prea pot să zic nimica, că dacă mă iau tare de ăștia, îmi caută și mie nod în papura”. Deci is din aceeași ramură, ăștia de la sindicat, ca să trăiască bine tre’ să fie mâna în mână cu conducerea. De astă eu mă gândesc că dacă ar fi privat, cine apelează la ei o sa ajunga undeva mai departe. M., chelnărița
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
și, cele forestiere. Mai puțin sunt reprezentate terenurile arabile și pășunile. Floră este constituită din vegetație palustra (de baltă) asociată cu cea acvatică, precum și comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile, cu specii de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeată apei (Sagitaria sagitifolia), iarbă mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
construcție se obțin predominant din lunca (nisipuri și pietrișuri) sau din carierele de interes local (luturi, nisipuri, pietrișuri). Prin dimensiuni atrage atenția carieră de la Oancea. În domeniul meșteșugarilor tradițiile sunt legate mai ales de confecționarea de obiecte din rachița sau papura, dar și din lână, în sau lemn. Sunt 4 fonduri locale de vânătoare (Zatun, Frumușița, Vlădești, Suceveni). Personalul medical calificat înregistrează o valoare redusă (1 - 4 medici pe comună). Principalele activități sunt cele legate de pescuitul recreativ și cel sportiv
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
transsilvanica"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), darie de munte ("Pedicularis baumgartenii"), firuță ("Poa rehmannii"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum ssp. carpaticum"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), cimbrișor (cu specii de: "Thymus comosus" și "Thymus bihoriensis"), papură ("Typha shuttleworthii") sau măciulie ("Thesium kernerianum"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, arii naturale protejate); astfel: Defrișări Construcții ilegale
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]