KorAP: Find »[drukola/base=parașutist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...68 >

1,677 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

membrilor „Armatei Naționale” trimiși în țară era estimat la 150. Cât despre memorialiștii legionari, aceștia aminteau că din toamna anului 1944 până în primăvara anului 1945 au fost antrenați, echipați și apoi parașutați în România peste 100 de legionari. Echipele de parașutiști au fost lansate în luna noiembrie 1944 și mai ales în decembrie 1944. Șapte echipe de legionari au fost parașutate în diferite regiuni montane ale României în noaptea de 21/22 decembrie 1944, cu sarcina de a organiza centre de

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de legionari au fost parașutate în diferite regiuni montane ale României în noaptea de 21/22 decembrie 1944, cu sarcina de a organiza centre de rezistență pentru sabotarea spatelui frontului sovieto-român. Serviciile polițienești ale Bucureștilor aveau să identifice echipe de parașutiști în zonele Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Ciucaș, Cluj, Turda și Argestru-Tisa . Examinând harta României, observăm că erau preponderent zone din interiorul arcului carpatic, un indiciu suplimentar că erau avute în vedere regiunile cu o importantă concentrare de legionari

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
a stabilit în Sibiu. Misiunea celor două grupuri consta în refacerea GEG în Banat și Transilvania „și să stabilească controlul nemților asupra activităților ilegale ale legionarilor”. Până la sfârșitul lunii ianuarie 1945 existau suficiente informații care confirmau ipotezele conturate în decembrie: parașutiștii intenționau să organizeze centre de rezistență în România pentru a lupta contra trupelor sovietice și române. Fuseseră arestați numeroși legionari și se ajunsese la concluzia că scopul urmărit era crearea unei rețele (se folosea chiar expresia „coloana a 5-a

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
crearea unei rețele (se folosea chiar expresia „coloana a 5-a”) care să slujească unui plan german. Totuși, în acel moment nu existau date concrete asupra metodelor pe care le utilizau legionarii pentru a-și îndeplini planurile. Alte grupuri de parașutiști au fost lansate în februarie-martie 1945 în diferite zone ale României. Parașutiștii lansați în România între toamna 1944 și primăvara 1945 nu proveneau doar dintre legionari, ci și dintre militarii români ajunși în Germania după 23 august 1944, fie prin

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
să slujească unui plan german. Totuși, în acel moment nu existau date concrete asupra metodelor pe care le utilizau legionarii pentru a-și îndeplini planurile. Alte grupuri de parașutiști au fost lansate în februarie-martie 1945 în diferite zone ale României. Parașutiștii lansați în România între toamna 1944 și primăvara 1945 nu proveneau doar dintre legionari, ci și dintre militarii români ajunși în Germania după 23 august 1944, fie prin trecerea de bunăvoie de partea Wehrmacht-ului, fie prin căderea în prizonierat

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
doar dintre legionari, ci și dintre militarii români ajunși în Germania după 23 august 1944, fie prin trecerea de bunăvoie de partea Wehrmacht-ului, fie prin căderea în prizonierat. Aceștia aveau îndeosebi misiuni de spionaj și propagandă. Au existat și parașutiști care s-au predat la scurt timp după ce au ajuns în România. Cel mai important s-a dovedit Florea Georgescu. Lansat în noaptea de 10 noiembrie 1944, el s-a predat Serviciului Special de Informații la 16 noiembrie același an

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Cel mai important s-a dovedit Florea Georgescu. Lansat în noaptea de 10 noiembrie 1944, el s-a predat Serviciului Special de Informații la 16 noiembrie același an, destăinuind pregătirea legionarilor pentru misiuni speciale și parașutarea lor în România. Unii parașutiști recrutați dintre militarii români foști prizonieri, o dată ajunși pe solul românesc, au renunțat la misiunea lor, fie ascunzându-se, fie predându-se autorităților. Acțiunea antisovietică era structurată pe centre de rezistență, constituite în regiunile de importanță strategică. în componența lor

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
în noua lor cucerire, ei fiind preocupați de o multitudine de probleme. Inclusiv de situația Mișcării Legionare. Spre exemplu, în decembrie 1944 solicitau autorităților române date despre legionarii din nordul Transilvaniei. De asemenea, sovieticii au manifestat un interes deosebit față de parașutiști. Astfel s-a întâmplat în cazul celor lansați pe teritoriul comunelor Vințul de Jos și Pâclișa, județul Alba, în noaptea de 8/9 noiembrie 1944. La 28 noiembrie 1944, la sediul Serviciului Special de Informații s-au prezentat doi ofițeri

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
La 28 noiembrie 1944, la sediul Serviciului Special de Informații s-au prezentat doi ofițeri sovietici - locotonent-colonelul Aleksandrov și maiorul Karandașov -, care au solicitat informații despre locul unde se aflau conducătorii Mișcării Legionare și o notă despre investigațiile pentru prinderea parașutiștilor lansați la 8/9 noiembrie la sud-vest de Alba Iulia. Ca urmare a dorinței, pe care sovieticii și-o exprimaseră anterior, de a cunoaște acțiunile spionajului german în România, li s-a pus la dispoziție nota cerută. în aceeași zi

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
acțiunile spionajului german în România, li s-a pus la dispoziție nota cerută. în aceeași zi, maiorul Karandașov a revenit la SSI, însoțit de un ofițer sovietic translator, în scopul stabilirii împreună cu românii a măsurilor care se impuneau pentru arestarea parașutiștilor. Ulterior, sovieticii au solicitat noi informații, fiind interesați de numărul de parașutiști prinși dintre cei lansați în regiunea Alba Iulia între 7 și 10 noiembrie, precum și de persoanele cu care aceștia urmau să intre în legătură. Cu prilejul vizitei din

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cerută. în aceeași zi, maiorul Karandașov a revenit la SSI, însoțit de un ofițer sovietic translator, în scopul stabilirii împreună cu românii a măsurilor care se impuneau pentru arestarea parașutiștilor. Ulterior, sovieticii au solicitat noi informații, fiind interesați de numărul de parașutiști prinși dintre cei lansați în regiunea Alba Iulia între 7 și 10 noiembrie, precum și de persoanele cu care aceștia urmau să intre în legătură. Cu prilejul vizitei din 28 noiembrie 1944 la sediul SSI, locotonent-colonelul Aleksandrov a afirmat că în

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
un centru de rezistență. Sovieticii erau preocupați de asigurarea liniștii în România, care reprezenta spatele frontului lor. De aceea reprezentanții sovietici în teritoriu ordonau razii pentru prinderea „elementelor periculoase” Armatei Roșii, adică a soldaților germani rămași cu scopuri diversioniste, a parașutiștilor lansați în același scop sau a altor persoane suspecte. Pentru prinderea parașutiștilor erau proiectate chiar razii cu participarea unor efective ale jandarmeriei și ale armatei române și sovietice. O asemenea operațiune era în pregătire la începutul lunii aprilie 1945 și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
care reprezenta spatele frontului lor. De aceea reprezentanții sovietici în teritoriu ordonau razii pentru prinderea „elementelor periculoase” Armatei Roșii, adică a soldaților germani rămași cu scopuri diversioniste, a parașutiștilor lansați în același scop sau a altor persoane suspecte. Pentru prinderea parașutiștilor erau proiectate chiar razii cu participarea unor efective ale jandarmeriei și ale armatei române și sovietice. O asemenea operațiune era în pregătire la începutul lunii aprilie 1945 și viza scotocirea întregului masiv al Munților Apuseni. Legionarii parașutați în Ardeal și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
în vedere, cât și pentru că existau informații că aceștia intenționau să-și pună în practică planurile. Era socotit oportun sprijinul aviației, pentru identificarea focurilor de semnalizare ale grupurilor de rezistență, precum și susținerea din partea posturilor de interceptare a convorbirilor echipelor de parașutiști, cifrurile fiind deja în posesia poliției. Acesteia îi lipseau însă banii și mijloacele materiale, precum și oamenii cu experiență, mai ales în contextul epurărilor întreprinse de noul regim instalat la București. în scurt timp avea să se ia în calcul organizarea

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
diferite armate - români, germani, sovietici, vlasoviști - au constituit o problemă și după încheierea războiului, dezorganizarea administrativă îngreuind mult timp capturarea acestora. Contacte politico-militare ale agenților germani în România (octombrie/noiembrie 1944 - februarie 1945) 8.1. „Planul Stoicănescu” Concomitent cu acțiunile parașutiștilor, se derula ceea ce s-a numit „planul Stoicănescu”. După ce se lăsase depășit de armatele sovietice la Târgu Mureș, C. Stoicănescu a plecat spre București. Dacă e să îi dăm crezare lui Horia Sima, “în câteva luni de zile Stoicănescu întocmise

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cu ușurință; crearea grupelor de luptă; stabilirea de relații cu toate elementele nemulțumite din România, adică din partide, armată, Biserică, din anturajul regelui; atragerea maselor în viitoarea confruntare cu bolșevismul. Sovieticii dețineau informații care semnalau în ultimul timp activități ale parașutiștilor, ale studenților legionari și constituirea cuiburilor de femei. Deși „cunoștea toate planurile și rețeaua de agenți a centrului legionar din Germania”, Siguranța nu luase măsuri energice sau, după cum se nota într-un act al NKVD, „nu asigură utilizarea acestor informații

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
echipa condusă de Vasile Lovin, având ca membri pe Ciupală și Nicolae Popescu (arestați), radiotelegrafiști, Florin Popescu, Constantin Toma, Cratu Cernohut și Axintie Crișu, zis Florescu. Existența acestor echipe fusese semnalată în urma descoperirilor făcute de Siguranță, care a continuat urmărirea parașutiștilor și după încheierea războiului. în zonele considerate centre de rezistență s-a dispus organizarea unor echipe de jandarmi care, împreună cu voluntari (susținători ai guvernului), să procedeze la verificări cu caracter politic, să scotocească terenul în vederea prinderii legionarilor și germanilor. Urmau

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
instituțiile represive ale statului român au depus eforturi pentru depistarea și combaterea grupurilor legionaro-germane, mai ales începând cu luna martie 1945, în special în regiunile Ploiești-Valea Prahovei, București, apoi Timișoara și Sibiu, la care s-au adăugat arestările izolate de parașutiști, făcute uneori imediat după lansarea lor. în intervalul 6 martie - 10 decembrie 1945 au fost descoperite 17 organizații legionaro-germane, unele cu zeci de membri arestați, dispunând de cantități însemnate de armament, muniții, explozibili, bani etc.. O dare de seamă din

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
București. Günter Klein, „`nceputurile rezistenței antisovietice `n România (23 august 1944 - 6 martie 1945)”, `n 6 martie 1945. `nceputurile comunizării României, Editura Enciclopedică, București, 1995, pp. 295-311. `ntr-o formă ușor schimbată, sub titlul „Un nou 23 August `n România? «Acțiunea parașutiștilor» din noiembrie 1944 - februarie 1945”, studiul a fost reprodus `n Krista Zach (editor), România `n obiectiv. Limbă și politică. Identitate și ideologie `n transformare, Editura Südostdeutsches Kulturwerk, München, 1998, pp. 91-104. `n România despre acest subiect a scris, `n diverse

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
1-14). Subiectul a fost atins și de Cristian Troncotă, Istoria serviciilor secrete românești. De la Cuza la Ceaușescu, Cuv`nt `nainte: Florin Constantiniu, Postfață: Ion Cristoiu, Editura „Ion Cristoiu” S.A., București, 1999, p. 267 și secțiunea „Diversiunea de la Viena și capturarea parașutiștilor”, pp. 292-295. Mulțumim domnului Armand Goșu pentru cele două variante ale interogatoriului luat de sovietici lui Andreas Schmidt la Moscova, 22 martie 1945, provenind de la Gosudardvenn`i Arhiv Rossiiskoi Federații (`n continuare: GARF), fond 9401, op. 2, dos. 94, ff

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
din care a cunoscut pregătirea echipelor lansate `n țară). Pe valea Mureșului, mai exact pe teritoriul comunelor Vințul de Jos și P`clișa, județul Alba, `n noaptea de 8/9 noiembrie 1944 au fost lansați dintr-un avion german trei parașutiști (ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 120/1944, ff. 253-254). Opt legionari au fost parașutați `n noiembrie 1944 pe Muntele Negoiu, cu diferite misiuni, unii urmărind distrugerea liniilor de comunicații (ASRI, fond „D”, dos. 141, f. 239). Dintr-un

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
parașutarea mai multor legionari `n regiunea Deva-Orăștie, la sf`rșitul lunii noiembrie 1944. Se pare că avionul fusese interceptat de antiaeriana sovietică, ceea ce `i determinase pe 12 dintre pasageri să sară cu parașutele, unii fiind arestați de forțele sovietice. Scopul parașutiștilor ar fi fost să organizeze centre de rezistență `n România cu misiunea de a lupta contra trupelor sovietice și române (ibidem, dos. 144, f. 269; ibidem, dos. 896, ff. 17 (f.v.), 58). Pe 9/10 decembrie 1944 au fost lansați

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de rezistență `n România cu misiunea de a lupta contra trupelor sovietice și române (ibidem, dos. 144, f. 269; ibidem, dos. 896, ff. 17 (f.v.), 58). Pe 9/10 decembrie 1944 au fost lansați `n comuna Vadul Dobrei, județul Hunedoara, parașutiști germani care cunoșteau bine limba română și erau `narmați cu revolvere și petarde. Materialele găsite de jandarmi cu prilejul cercetărilor, `ntre care date despre manipularea explozibililor și hărți militare care acopereau Banatul și aproape `ntregul Ardeal, duseseră la concluzia că

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
pentru distrugerea căilor ferate. `nsă nici unul dintre ei nu fusese prins, nici măcar `n luna următoare (ibidem, dos. 8352, vol. 6, f. 76 (f.v.); ibidem, dos. 3186, f. 96; ANIC, fond „Ministerul de Interne-Diverse”, dos. 24/1944, ff. 56-57). Unul dintre parașutiști, etnic german, avea să organizeze un grup de rezistență format din conaționali, arestați abia `n mai 1945 (ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 40). Partizanii germani și legionari erau semnalați `n actele Jandarmeriei din Banat la `nceputul anului 1945, exist

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
echipei; Aurel Chira, profesor, originar din comuna Iara, județul Turda, ajutor al șefului de echipă; Ion Marușca, student, din comuna Călățele, județul Cluj, radiotelegrafistul grupului; Gheorghe Neagu, din comuna Martinești, județul Turda; Achimescu; Șutea; Polisciuc; Pitea. `n momentul lansării, fiecare parașutist avea asupra sa un pistol automat, 100 de cartușe, 300.000 de lei, 50.000 de ruble și patru napoleoni din aur. `n plus, la dispoziția `ntregii echipe mai existau patru pistoale automate de tip rusesc, muniții, material exploziv și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]