1,125 matches
-
59 3.1. Definiția semnului în semiologia lui Saussure .......................... 59 3.2. Dihotomiile saussuriene ............................................................ 61 3.2.1. Limba ca sistem social ............................................................ 62 3.2.2. Arbitrar și motivat .................................................................. 65 3.2.3. Formă și substanță .................................................................. 68 3.2.4. Paradigmatic și sintagmatic .................................................... 69 3.2.5. Sincronie/diacronie ................................................................. 71 3.3. Structuralismul danez. Contribuția lui L. Hjelmslev ................. 72 3.4. Trăsăturile caracteristice ale limbajului ..................................... 75 4. CHARLES SANDERS PEIRCE ȘI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 78 4.1. Charles Sanders Peirce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
genuri), dezvăluie convenționalismul formelor și limbajului lor, pe unele le înlătură, pe altele le include în propria-i structură, reinterpretându-le și reaccentuându-le"175. Oricum, pentru a-i pune acestei scrieri eticheta de roman parodic ar fi necesară înscrierea în plan paradigmatic, evocându-se și evoluția ulterioară a genului romanesc. Petronius contribuie, parodiind, la inițierea în problematizarea evolutivă de tip Bildungsroman caracteristică romanului picaresc. O comparație a "aventurilor cuplului" de așa-ziși eroi din Satyricon cu cele din primul roman picaresc spaniol
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a practicii): Însăși esența educației ca acțiune socio-umană poate fi reinterpretată prin prisma criteriilor de calitate și eficiență praxiologică. • Noile realități și situații educaționale pot solicita și alte moduri de înțelegere, de explicare, de soluționare, de reașezare conceptuală, de schimbare paradigmatică. • Mai ales în planul practicii metodologice poate avea loc afirmarea și diversificarea paradigmelor (micro-, macroși metaparadigme) în fiecare dintre structurile procesului educațional. Dar această complexitate nu poate fi realizabilă eficient decât prin alternanță flexibilă și integrată a soluțiilor de abordare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pp. 19-22), dar și asupra principiilor care determină aplicarea lor eficientă, în rezolvarea problemelor activității efective. Fiind teoria rezolvării practice a acțiunilor educative, metodologia este desigur strâns legată de știința acțiunii eficiente praxiologia. Atunci, este necesar ca, în contextul abordării paradigmatice a pedagogiei și a obiectului ei educația, să argumentăm că sensul înțelegerii acestei științe doar ca metodologie a educației practice, așa cum este prezentată în literatura occidentală, nu este favorabil nici precizării statutului ei ca știință normală a educației (aplicând specific
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogiei și a obiectului ei educația, să argumentăm că sensul înțelegerii acestei științe doar ca metodologie a educației practice, așa cum este prezentată în literatura occidentală, nu este favorabil nici precizării statutului ei ca știință normală a educației (aplicând specific fundamentarea paradigmatică a științelor, de către Th. Kuhn, 1962, 1970) și nici metodologiei propriu-zise de realizare a ei ca acțiune eficientă. Metodologia o abordăm acum din perspectiva conturării studiului rațional, sistematic al practicii efective a educației, concepută și realizată științific, în sensul praxiologiei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
emergente, posibilitatea formulării de ipoteze, interpretări, generalizări, până la completarea teoriilor și metateoriei pedagogice (prin trecerea de la idiografic, concret, particular, la nomotetic, general). Pentru a înțelege adecvat esența, specificul, procesualitatea conturării acestora, valoarea lor epistemică și practică, dar și limitele analizei paradigmatice a practicii educaționale, dincolo de cea teoretică a ei, este necesar să sintetizăm câteva dintre notele sale esențiale, operație realizată anterior, împreună cu formularea de ipoteze privind aplicarea lor în cunoașterea pedagogică (Joița, 2009, pp. 47-83). Astfel, paradigma și sub acest aspect
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
posibilitatea, emergența schimbării paradigmelor implicate anterior. Tocmai, pentru că a trebuit să ne raportăm la aceste condiții esențiale, așa cum va rezulta din tratarea capitolelor respective, este util metodologic să sesizăm și la alte dificultăți, limite ale acestui tip de analiză, reflecție paradigmatică: ► Mereu trebuie menținută atitudinea euristică, iar nu cea conservatoare, rigidă față de stadiul unei paradigme, mai ales că se adâncește conflictul între vechea paradigmă și noile așteptări, implicând reflecție și intuiție. ► Nu se aplică identic în toate situațiile, de unde analize comparative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și modelul praxiologic apropie interpretarea actelor, a faptelor-puzzle (Kuhn) ale educației, de criteriile științei acțiunii (praxiologia), ceea ce mărește gradul de obiectivitate și făcând ca educația să nu mai beneficieze doar de prescripțiile clasice, ci să poată primi explicații, argumente, interpretări paradigmatice. ► Paradigma și modelul câmpului real pot fi aplicate și câmpului educativ școlar, unde se pot formula continuu reflecții asupra activităților specifice, a situațiilor concepute și desfășurate, a acțiunilor educatorului și ale educaților, a interacțiunilor promovate de instruirea constructivistă ș.a. Încât
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
normală, căutând în continuare progresul cu noile instrumente, ci marchează o revoluție științifică, după un îndelungat proces de construcție, de tranziție. Sintetizând preocupările în temă, ne sunt relevate, ca note caracteristice ale acestei sintagme esențiale, elemente regăsibile între semnele schimbării paradigmatice în practica educației, sesizate anterior: ► Paradigma schimbată reprezintă o nouă viziune asupra realității educaționale, rezultată din interpretările asupra acumulării de date, ipoteze asupra unei probleme recunoscute ca acceptată până atunci, dar devenită critică în noi condiții. Ea naște nemulțumiri asupra
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezultat al abordării în sistem a paradigmelor anterioare (microparadigme → macroparadigme). Din această construcție progresivă de cunoaștere, acum și a problematicii metodologiei educației, rezultă și nevoia unei interpretări integrative, de maximă generalitate (Joița, 2009). Se ajunge astfel la un nivel superior paradigmatic, trecând dincolo de abordările, reflecțiile particularizate, asupra semnificațiilor acum cuprinzătoare, organizate, cu o înțelegere de ansamblu, unitară, care să acopere, să integreze diferitele unghiuri de analiză. Astfel metaparadigma ar fi expresia științifică, unitară, chiar simbolică a ansamblului de idei, întrebări, interpretări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
problemei în cauză, prin microparadigme, dar și natura, specificul procesului de construcție progresivă a cunoașterii ei sau esența a cum are loc posibilitatea practică a utilizării problemei în practica educației, în metodologie. În acest mod putem realiza unitatea între abordarea paradigmatică abordată anterior la nivelul științei pedagogice și cea prezentă a metodologiei educației. Dar fiecare dintre aceste aspecte ale tratării unei probleme a educației efective poate fi abordată din diverse perspective, ca viziuni semnificative, moduri de interpretare, prin punerea accentului pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aspectelor calitative, subiective. Sau găsim paradigma critică-postmodernă-practică sau alte paradigme derivate din cea a complexității. Este semnificativ să recurgem aici și la un exemplu de metaparadigmă actualizată abordarea umanistă a educației, prin care să ilustrăm procesualitatea definirii specificului abordării ei paradigmatice, acum a aspectului ei practic esențial metodologia realizării. Umanismul, ca metaparadigmă transdisciplinară complexă, cu puternice rădăcini în istoria gândirii, începând cu Antichitatea și cu o revenire puternică în ultimele decenii ale secolului trecut, susține că abordarea teoretică și practică a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alternanță metodologică O soluție metodologică pentru schimbarea de paradigme s-a dovedit a fi găsirea și folosirea de alternative, ca o condiție semnificativă a eficienței actuale a metodologiei educației și care s-a impus cu certitudine, până la a primi valoare paradigmatică: diversificarea soluțiilor conceptuale, metodologice, descentralizarea lor, adaptarea la contexte și situații, la dinamica și varietatea realității, a indivizilor și a experiențelor, a afirmării creativității procedurale și manageriale. Dar însăși paradigma alternanței, conturată astfel, este supusă schimbării: de la sensul tradițional oficializat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educației în construcția lor prioritară, față de rolul anterior al erudiției, al volumului mare de informații însușit și reprodus, în situații simple de aplicare, de transfer sau de evaluare clasică. Încât acum trebuie rezolvat, după Ph. Perrenoud (2003), conflictul de priorități paradigmatice: cunoștințe sau competențe? Pentru că se justifică astfel rațiunea de a fi a cunoștințelor nu în sine, pentru sine, ci pentru viața reală rezolvată eficient, eficace. Opțiunea pentru schimbare a paradigmei în favoarea competențelor nu poate să elimine însă limitele conceptuale și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a teoriei sistemelor, a situaționismului, a contextualismului, a rolului mijloacelor media (TV, calculator, învățământ la distanță, Internet, învățământ programat, laboratoare de comunicare, educația virtuală, a teoriei și metodologiei construirii softurilor educaționale în sistemul IAC). Amplele posibilități de corelare a abordării paradigmatice a designului clasic arată tocmai una dintre căile sale de dezvoltare, ceea ce în actualitate arată că trebuie considerat ca fiind design-adaptativ (Jonassen, 2004, pp. 650-678) sau cum îl caracteriza mai sus Ch. Reigeluth (1999) ca fiind design-oriented. Dacă s-au
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realizare, putând fi reprezentată, într-o propunere, printr-o matrice referențială complexă (Bonniol și Vial, 1997, pp. 36-44), prin raportarea evaluării la: • sfera instituțională (finalități, obiective, sarcini, programe), • sfera didactică (analiza elementelor de formare realizate în școală), • sfera explicativă (interpretarea paradigmatică, ca o viziune asupra problematicii educației și evaluării), • sfera aplicativă (combinații, acțiuni, practici, instrumente, analize, criterii, valorificare). Se consideră astfel, că din interrelaționarea acestora poate rezulta un model de evaluare funcțională, ca un sistem de date și soluții, pe diferitele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
norme de concepere și aplicare. Dar constatăm că modelul rezultat astfel nu concordă însă cu evoluția evaluatorului, cu mentalitatea, cu experiența sa anterioară, cu înțelegerea și aplicarea instrumentelor noi. S-ar contura astfel un dublu conflict în evaluare: între interpretarea paradigmatică generală și aplicarea ei practică în modele de rezolvare (între situațiile reale în care se află evaluatorul și modul cum aplică teoria, interpretează, valorizează rezultatele și apoi reglează, ia decizii), ca și contradicții reale între obiectiv-subiectiv, vizibil-invizibil, explicit-implicit. De aici
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
paradigme ale evaluării calitative repun în discuție problematica raportării întregului proces evaluativ clasic la precizarea, aprecierea, interpretarea, valorificarea modurilor de concretizare a finalizării procesului educațional reconceput. Care pot fi consecințele? În problema criteriilor în evaluare desigur este importantă abordarea conturată paradigmatic în actualitate deși nu poate fi ignorat principiul după care acestea variază după concepția asupra acestui proces (ce, cum, care, cât). Astfel sunt deosebite: criterii generale, criterii de realizare a sarcinii sau situației date și criterii de apreciere, de judecare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
the transition to another approach to practice) • the essence of education itself as a socio-human action is reinterpreted considering the praxeological quality and efficiency criteria • the new educational realities and situations require new means of understanding, explaining, solution, conceptual rearrangement, paradigmatic shift • especially in the field of methodological practice the restating and diversification of paradigms (micro-, macroand metaparadigms) take place in each of the structures of the educational process • but this complexity can only be achieved efficiently through flexible and integrated
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
important conceptual shift: the centering on the integrated system of the elements necessary for competence formation paradigm versus the centering on the informational content paradigm. c) Education's actors (chapter 4) must already have a different attitude towards these basic paradigmatic shifts, appeal to methodological alternatives for their realization, assume other roles and relations in a responsible manner and reconceive classic training. Meaning, to promote the centering on the educated paradigm (on learning) versus the centering on the educator paradigm (on
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în secvențele cinematografice, prin prezentarea mai multor momente. Stansbury O’Donnell analizează amfora Eleusis Polyphemos și din perspectiva combinării sintagmatice a unităților vizuale în scene care se succed secvențial pentru a genera o identitate vizuală, dar și din perspectiva combinării paradigmatice, prin asocierea unei imagini cu altele în care scene din diferite narațiuni sunt conectate tematic sau simbolic. El arată că pe amforele din Eleusis și Argos cele două scene care prezintă moartea și orbirea, ca pe teme comune ale vieții
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în secvențele cinematografice, prin prezentarea mai multor momente. Stansbury O’Donnell analizează amfora Eleusis Polyphemos și din perspectiva combinării sintagmatice a unităților vizuale în scene care se succed secvențial pentru a genera o identitate vizuală, dar și din perspectiva combinării paradigmatice, prin asocierea unei imagini cu altele în care scene din diferite narațiuni sunt conectate tematic sau simbolic. El arată că pe amforele din Eleusis și Argos cele două scene care prezintă moartea și orbirea, ca pe teme comune ale vieții
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în secvențele cinematografice, prin prezentarea mai multor momente. Stansbury O’Donnell analizează amfora Eleusis Polyphemos și din perspectiva combinării sintagmatice a unităților vizuale în scene care se succed secvențial pentru a genera o identitate vizuală, dar și din perspectiva combinării paradigmatice, prin asocierea unei imagini cu altele în care scene din diferite narațiuni sunt conectate tematic sau simbolic. El arată că pe amforele din Eleusis și Argos cele două scene care prezintă moartea și orbirea, ca pe teme comune ale vieții
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sisifică de a răspunde fără întrebare la problema: este identitatea moștenită, esențială și perenă, sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Tot aici precizăm, că aceste diferențe, opoziții sau bipolarități sunt transpuse în prezent, la nivel paradigmatic, în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. -, în termenii de esențialism și constructivism. Excursul teoretic ce urmează pe parcursul capitolului al treilea, are ca punct de pornire o reconsiderare a concepțiilor asupra
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
poate ajunge în aproape orice colț al lumii datorită turismului global, aceasta nu înseamnă doar câștig, pentru companiile aeronautice de exemplu, ci și stimularea diferitului și reînvierea identităților locale. Oricare ar fi domeniile (economic, cultural, politic sau social) și modurile paradigmatice de abordare a fenomenului globalizării, în fiecare putem regăsi câteva idei fundamentale: globalizarea este un proces de "răspâandire a modernității" de la centru spre periferie; globalizarea e un proces de uniformizare care își are originile la periferia imperiilor, în speță în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]